238 matches
-
temple gemene de tip sirian dispuse pe acropola cetății erau dedicate lui Baal și lui Astartexe "Astarte": ne putem, așadar, gândi, la o identificare a celei din urmă cu Khebat sau, mai degrabă, la un proces care face ca zeița semită să se suprapună celei hurrite. Sărbătoarea pentru instalarea preotesei maș’artu, care se desfășura mai ales noaptea, avea o legătură specială cu soldații și cu Astartexe "Astarte", poate În virtutea caracterului ei războinic. Sărbătoarea -zukru („amintire/comemorare”) era o celebrare unică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În afară de influența exercitată asupra fenicienilor În sfera magiei, vede Înflorind Încă dintr-o epocă destul de Îndepărtată cultul unor divinități feniciene, adoptate chiar și la curte. Acest lucru se datorează fie campaniilor faraonului În Asia, fie penetrării În Egipt a populațiilor semite din regiunea siro-palestiniană.. Astfel, Anatxe "Anat" (vechea zeiță a Ugaritului, Însoțitoare a lui Baalxe "Baal"), Rashapxe "Rashap", Astartexe "Astarte", Horonxe "Horon", Baal Safonxe "Baal Safon" și alți zei sunt bine primiți În ținutul Nilului, unde principalul centru al cultelor feniciene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lucru În mai multe etape care par să facă aluzie la itinerariul zilnic al soarelui, din zori până la apus. În ceea ce Îl privește pe Balshamin, căruia Îi era fidel mai ales tribul Bene-Maazin, acesta este un zeu bine-cunoscut În Orientul Mijlociu semit, care avea la Palmira un templu unde se bucura de o constantă venerație. Entitate celestă la origine, stăpân al fulgerului și al tunetului, este identificat În mod semnificativ cu Zeusxe "Zeus" megistos keraunios și nu este ușor de distins de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poartă numele respectiv stă În puterea acestui zeu. Poate fi masculin sau feminin și este reprezentat precum Atargatisxe "Atargatis", având tronul susținut de lei, cu funcția de Gad-Tadmorxe "Gad-Tadmor", adică „Soarta Palmirei”. În centrul cultelor secundare, printre divinitățile de origine semită occidentală trebuie amintite și Elqoneraxe "Elqonera" și Shadrafaxe "Shadrafa". Primul teonim, menționat pe o inscripție de pe niște tăblițe, Înseamnă „El, creatorul pământului” și este identificat cu Poseidonxe "Poseidon". Shadrafa este cunoscut ca zeu vindecător care stăpânește peste reptile (scorpioni și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
limbilor și al religiilor hitite (luvii) din mileniul al II-lea Î.Hr., prezente În Asia Mică, a dezvăluit, pe de o parte, că mărturiile cele mai vechi ale religiei indo-europene sunt profund inserate În istoria popoarelor hati, hurrite și semite și, pe de altă parte, că au supraviețuit dovezi foarte sărace ale presupusei existențe a Începutului și vetrei domestice, ale Împărțirii În clase și ale sacrificiului de cai. În special Georges Dumézil (1898-1986) a fost cel care a interpretat riturile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ritualism exagerat. În această direcție, zoroastrismul - cea mai veche religie fondată și care mai există Încă - reflectă exemplar poziția istorică, dar și geografică, a civilizației iraniene antice Între Orient și Occident: Între politeismul magico-religios ale regiunilor antice indo-ariene și lumea semită din Orientul Apropiat, leagăn al unor monoteisme variate. Această poziție intermediară Între est și vest, tipică pentru Întreaga civilizație iraniană (Bausani, 1971a), se reflectă În „amestecul religios” al zoroastrismului ulterior profetului, În cadrul căruia vechiul politeism de tip indo-iranian reapare sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mijlociu (cca 120 000-35 000 Î.Hr.): Înhumarea În peșteri 113 2. Aspecte al vieții religioase În Mesopotamia În timpul neoliticului (9 000-5 500 Î. Hr) 114 3. Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500-3 000 Î.Hr.) 115 2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia - unitatea religiei mesopotamiene 118 1. Sumerienii, semiții și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice din Mesopotamia 118 2. Sumerienii și problema sumeriană 120 3. Binomul sumero-akkadian al religiei mesopotamiene 121 3
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Mesopotamia În timpul neoliticului (9 000-5 500 Î. Hr) 114 3. Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500-3 000 Î.Hr.) 115 2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia - unitatea religiei mesopotamiene 118 1. Sumerienii, semiții și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice din Mesopotamia 118 2. Sumerienii și problema sumeriană 120 3. Binomul sumero-akkadian al religiei mesopotamiene 121 3. Originea și viața zeilor 125 1. Originea zeilor (teogonia) 125 2. Lucrarea zeilor la Începuturi și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
decât anevoioasă. III. Sclavia evreilor în Egipt (Ex 1 și 5) Această parte a Cărții Exodului conține unele elemente care, din punctul de vedere al istoriei, sunt verosimile. De exemplu, Ex 1 și Ex 5 vorbesc de o populație de semiți rezidenți în Egipt obligată - din motive strategice sau altele - să construiască o cetate în scop militar, nu departe de Delta Nilului. Există de fapt picturi egiptene care reprezintă sclavi de origine semitică sau asiatică ocupați cu fabricarea cărămizilor. Se poate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
motive strategice sau altele - să construiască o cetate în scop militar, nu departe de Delta Nilului. Există de fapt picturi egiptene care reprezintă sclavi de origine semitică sau asiatică ocupați cu fabricarea cărămizilor. Se poate spune cu certitudine că sunt semiți pentru că iconografia egipteană urmează canoane fixe pentru reprezentarea diferitelor rase. De exemplu, semiții poartă barbă, în timp ce egiptenii sunt fără păr sau poartă o barbă falsă; de asemenea, nasul și ochii semiților sunt desenați în mod caracteristic. Relatarea biblică este așadar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
27). Cu mare probabilitate, „marea” despre care vorbește textul ar fi mai degrabă unul dintre lacurile istmului Suez decât Marea Roșie. Însă orice încercare de a preciza mai exact data exodului rămâne fără rod. Au existat prea multe exoduri ale sclavilor semiți fugiți din Egipt ca să putem spune care dintre ele este chiar cel despre care vorbește Biblia. În plus, arhivele egiptene nu au înregistrat nicio dispariție în mare a unei armate egiptene în timp ce urmărea un grup de israeliți ieșiți sub călăuzirea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ludendorff a murit cîteva luni mai tîrziu. Iorga, care ura tot ceea ce reprezenta Ludendorff, scria: "Moartea unui păgîn: cea a lui Ludendorff. Ludendorff nu și-a găsit pacea în sînul lui Dumnezeu pe care l-a respins brutal ca intrus semit în templul strămoșilor lui... și-a dus sufletul atît de însetat de luptă, biruință și dominație în Walhalla lui Odin ca să sălășluiască printre semizeii aceia nemiloși". Iorga adăuga că Războiul cel Mare pentru stăpînirea lumii (la care, după părerea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poporului german. Iar astăzi, păgînul care s-a răzbunat astfel a pornit pe calea împlinirii ultimei lui misiuni, cu mîinile șiroind de sînge și cu ochi sălbatici și reci ca gheața, ca să proclame proaspătul triumf al semizeilor nordici asupra divinității semite"32. Nu putem decît să ne cutremurăm în fața intuiției istorice a lui Iorga, care scria aceste rînduri cu cîteva zile doar înainte ca Hitler să lanseze convocarea Conferinței la vîrf de la Hossbach. Dată fiind dubla instabilitate, atît pe plan intern
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]