461 matches
-
clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL, 282) - junctori, modificatoare - modificatori (clasa modificatorilor, DSL, 323), prezentative/prezentatori, radicale - radicali, referente - referenți (referenți, Acte, 25), regente - regenți, semnalizatoare - semnalizatori (semnalizatori tematici, GALR, II, 921), semnificante - semnificanți, specificatoare - specificatori (specificatori nominali, DSL, 493) etc. Uneori, variația apare în aceeași lucrare (vezi, de exemplu, în GALR, oscilația între radicali, GALR, I, 562, 566, 568 și radicale, GALR, I, 13, 150, 200 etc.). - Prin specializare și diferențiere lexico-gramaticală
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL, 282) - junctori, modificatoare - modificatori (clasa modificatorilor, DSL, 323), prezentative/prezentatori, radicale - radicali, referente - referenți (referenți, Acte, 25), regente - regenți, semnalizatoare - semnalizatori (semnalizatori tematici, GALR, II, 921), semnificante - semnificanți, specificatoare - specificatori (specificatori nominali, DSL, 493) etc. Uneori, variația apare în aceeași lucrare (vezi, de exemplu, în GALR, oscilația între radicali, GALR, I, 562, 566, 568 și radicale, GALR, I, 13, 150, 200 etc.). - Prin specializare și diferențiere lexico-gramaticală, proces
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
diferențe pe parcurs. Trebuie create condiții geostrategice care să convingă statul rus că este în propriul său interes să devină un stat națiune european postimperial și cu adevărat democratic - un stat puternic angajat în comunitatea transatlantică."5 Un alt element semnificant în relațiile Est Vest este caracterizat de relațiile Federației Ruse cu Uniunea Europeană. „La nivel global, relațiile comerciale dintre UE și Rusia reprezintă 140 miliarde de euro, U.E. atrăgând 47% din comerțul exterior al Rusiei Ă50%, după 2004), în timp ce comerțul cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
aceste probleme au fost puse înainte de căderea comunismului în Europa de Est, eveniment ce nu putea fi preconizat sau așteptat în viitorul apropiat. Pierderile economice pe care S.U.A. le suportă în condițiile de asumare a rolului de țară emitentă a sancțiunilor este semnificant pentru economia americană, chiar și așa demersurile sunt realizate cu succes și încă o dată politicul domină economicul în era Războiului Rece. Anii 1980 nu au fost ușori pentru relațiile dintre Statele Unite și națiunile din Vestul Europei. N.A.T.O. rămâne divizată
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Securitate al Națiunilor Unite se reunește de urgență, membrii iau măsuri economice și contestă independența noului stat. În prima etapă, sancțiunile economice asupra Rhodesiei au avut efectul așteptat, dar după ce Africa de Sud se implică cu investiții majore, economia înregistrează o creștere semnificantă. Însă Rhodesia nu va reuși să își mențină guvernul de majoritate albă, dar este destul de dificil de stabilit cât de mult sancțiunile economice au contribuit la răsturnarea regimului alb. Statul a rezistat stării impuse de comunitatea internațională 15 ani, această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se încheie, rămâne grăitor. "Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu semnificația unitară a unui discurs specific, tratând un anume subiect. Conceptul poate defini o nouă idee introdusă fie în spațiul științific, tehnologic, managerial, politic, cultural, filozofic, social sau critic evaluant. În accepțiunea cotidiana utilizăm cuvintele concepte ca desemnanți și semnificanți ai fiecăreia din componentele realității sau acțiunilor noastre în realitate, așa cum reflectă modal mintea noastră și le cuplează bidirecțional la cuvintele corespunzătoare. În tehnologie avem conceptele materie primă, unealtă, meserie, funcție, mașină, unealtă programabilă, lanț tehnologic, produs finit etc. În
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanța sau materia, semnificare generică care include, în dimensiunea ei conceptuală, diversitatea stărilor materiei și a manifestărilor ei fenomenale. Conceptele științifice sunt calitative, adică numai modal semnificante și separante de modalități precum forma, relația, proprietatea, interactivitatea și conceptele cantitative, cuantificante precis de modalitate. Știința posedă și utilizează atât concepte calitative precum timp, spațiu, forță, acțiune, viteză, energie, masă, precum și explicitări cantitative, utilizate ca măsuri ale conceptelor generice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
narațiunea identitară amintită mai devreme și la ierarhia rolurilor și a unităților spațio-temporale în care ele se manifestă. Imaginarul nu este pentru realitate reflectarea ei pur mimetică (din oglindă); totuși, în urma analizei discursului medieval privind configurarea relațiilor dintre unitățile lor semnificante, se poate spune că anumite principii și norme sunt comune celor două lumi. Spre exemplu, în stabilirea ierarhiei simbolice a locurilor, pentru că palatul și biserica domină centrul urban real, imaginarul le menține drept reperul topografic major al miticului oraș sfânt
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relație de semnificare cu sistemele de valori (deși ei nu îi este subordonat simbolicul, în perspectiva lui Le Goff, cel puțin nu explicit). Dacă e așa cum apreciez, atunci ar trebui să obținem două ierarhii: sisteme de valori − simbol(ic) − imagine (semnificantă) și realitate − reprezentare. În nici una dintre ele însă nu apare imaginarul, ci doar în relație cu fiecare termen în parte din componența lor. A treia distincție este cea dintre imaginar și ideologic, ... investit cu o concepție despre lume care tinde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
neapărat simboluri. Ca simple reprezentări sociale, pot fi relevante, spre exemplu, pentru ceea ce vom numi imaginarul cotidianului sau pentru cel al puterii (laice sau religioase), jucând eventual un rol în unele contexte narative sau în relații și sub-sisteme de putere semnificante. În al doilea rând, noțiunea de fantezie pare a fi folosită ea însăși ambiguu de Le Goff. Dacă reprezentarea e supusă acțiunii acesteia și e transformată într-o unitate simbolică sau "ficțională", pentru sistemul imaginarului fantezia nu e singura funcție
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu cred că imaginarul este o forță care malformează sensurile realității; conține însă ideoleme (teme ideologice) ale căror accepțiuni tradiționale pot fi denaturate într-o preluare tendențioasă. Imaginarul colectiv, dată fiind memoria comună stocată în el, ajută realitatea cu date semnificante, utilizate liber de o instituție sau de un agent politic (când se face apel la un fond mitologic etc.), însă nu își îndreaptă mesajele în mode deliberat împotriva societății. Nu acționează contra comunităților, pentru că, spre diferență de sistemul ideologiilor, nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se poate integra ulterior într-o altă viziune comună, prin formulele specifice perioadei respective. Reprezentarea, înțeleasă aici ca reflex al gândirii "intelectuale" (nu imaginative, diferență trasată chiar de Le Goff), intră în relație, după cum voi analiza, cu imaginația, cu imaginea semnificantă (să o numim convențional "conotativă"), cu simbolul și cu structurile pe care acestea le formează. Ideologia este una din aceste structuri, înțeleasă și ea drept proiecție a unei realități dezirabile, plecând de la așteptările colective, ca o ofertă de modificare a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
asupra imaginarului duce la echivalarea lui cu un sistem, caracterizat de o logică dinamică de (re)compunere de imagini. El devine operațional în relația dintre individ sau mentalul colectiv și reprezentările memorate, inutilizabile fragmentar, dar coerente dacă intră în structuri semnificante. Simbolurile și miturile sunt și ele în această viziune indisociabil legate de imaginar, pentru faptul că organizarea lor este cea care dă sens materialului brut al memoriei și al percepțiilor; îi conferă un anumit grad de autonomie și îl fac
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și întregul sistem); a doua, prin condensarea semnificaților aparținând unor rețele tematice diferite −; pe de altă parte, oximoronul (când semnificații sunt contradictorii; definește principiul coincidentia oppositorium) (Thomas 19). Imaginarul însuși este sistemic, liber să primească și să ofere noi unități semnificante; este riguros și dinamic în același timp; este "tiranic" și prolific, ordonat și eterogen, alternând schema și libertatea, fiind pulsatil între memorie și ceea ce este nou, descompunând și recompunând structuri, ordonând și creând explozii de sensuri noi, fiind fidel trecutului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o dublă existență: reală sau posibilă. Astfel de entități nu posedă mereu o calitate estetică și totuși le numim artă. Operele sunt definite prin intermediul procesului de aducere în existență, într-un mod intențional, cu anumite proprietăți perceptuale având o calitate semnificantă a interesului estetic. În plus, opera de artă ca formă spirituală liberă se află într-un proces continuu de transformare, un proces ce pornește de la stil și formă și ajunge să cuprindă valori și nevoi noi. Există anumiți factori externi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Ferdinand de Saussure, în 1916. Această teză este, de altfel, legată, în istoria lingvisticii, de ideea că limba are o organizare internă de sistem. F. de Saussure a conceput semnul lingvistic (= cuvîntul) ca unitatea dintre semnificat (conceptul unui obiect) și semnificant (imaginea acustică a formei cuvîntului), adică într-o manieră mentalistă care nu are în vedere referentul (obiectul denumit) și forma cuvîntului, adică aspectele fizice. Ca atare, arbitrarul se află, în viziunea sa, în relația dintre semnificat și semnificant, fiindcă lipsește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a persoanei, a timpului etc., este în centrul lucrărilor despre percepție și reprezentare care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale muncilor agricole etc.) permit surprinderea, prin amprenta lor în limbă, a evoluției moravurilor, a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui M. A. K. Halliday, se poate determina un cîmp al discursului aplicabil varietății sociolingvistice realizate de termenii diferitelor specialități, încît terminologia unui limbaj de specialitate constituie cîmpul dicursului realizabil în acest limbaj. Cîmpul semantic este aria acoperită de potențialitățile semnificante ale unei unități lexicale în limbă, dar acest concept nu este ferit de o serie de confuzii și de nesiguranță. De vreme ce cuvintele nu au o semnificație pozitivă, ci doar o valoare de diferențiere care rezultă din relațiile cu alte elemente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
figurile se referă la nucleul semic: ele sînt considerate unități de conținut, atașate la un lexem sau la o sintagmă, care atribuie o valoare deosebită rolurilor și funcțiilor actanțiale. Louis Hjelmslev consideră figură orice element lingvistic care nu este nici semnificant, nici semnificat. Astfel, unitățile semantice minimale sînt numite figuri ale conținutului. După Gérard Genette, figură este devierea între semn și sens, spațiul interior al limbajului; noțiunea de "deviere" este înțeleasă ca spațiul semantic între figurat și propriu. În pragmatică, cuvîntul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și grafeme. În cazul sistemelor de scriere cu ideograme, una dintre problemele principale este conversiunea simbolurilor (care atestă un raport mimetic între reprezentarea grafică și referent) în semn (care este lipsit de raport mimetic.). Praxematica, avînd în obiectiv materialitatea textuală semnificantă, observă fenomenele care apar în relația dintre grafem și fonem, dintre grafem și referent, dintre grafem și vorbire etc. Totuși, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, problemele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bazată pe cunoașterea lumii, iar nu pe limbă; ca atare, în vreme ce doamna X și profesoara de engleză pot fi sinonime, identitatea referențială se bazează pe cunoașterea realității. P. Ricoeur a demonstrat, în 1985, că numai narațiunea permite atribuirea unui conținut semnificant individului sau grupului uman pe care îl desemnează un antroponim. În lipsa acestei intermedieri, caracterizarea oricărui subiect rămîne în neclaritatea unei antinomii între postularea unei permanențe abstracte și constatarea eterogenității stărilor succesive, căci întotdeauna într-o relatare nu are importanță numai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
receptor. DUCROT - TODOROV 1972; GREIMAS - COURTÈS 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. LC INTERPRETARE. În tradiția lingvistică instituită de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un conținut echivalent unei unități semnificante în interiorul unei semiotici sau traducerea unei unități semnificante dintr-o semiotică în alta. Pe principiile gramaticii generative, s-a construit o semantică ce ar avea ca sarcină stabilirea regulilor care să asigure interpretarea semantică a structurilor de adîncime de natură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. LC INTERPRETARE. În tradiția lingvistică instituită de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un conținut echivalent unei unități semnificante în interiorul unei semiotici sau traducerea unei unități semnificante dintr-o semiotică în alta. Pe principiile gramaticii generative, s-a construit o semantică ce ar avea ca sarcină stabilirea regulilor care să asigure interpretarea semantică a structurilor de adîncime de natură semantică. Se poate constata, desigur, aici o apropiere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și atingînd un maxim, în discursul de cercetare sau specializat. Privită prin prisma clasificării semnelor pe criterii funcționale pentru stabilirea raportului dintre determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din urmă sub forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]