461 matches
-
comentarii ale lui Warburton, Berger și Carroll despre elementele picturale ritmice și asimetrice și despre trăsăturile formale care articulează narativ unitatea compozițională a picturii, deschid perspective noi în analiza ritmului, simetriei, asimetriei, echilibrului, dezechilibrului, tensiunii, unității sau contrastului, ca forme semnificante ale picturii. Asemenea elemente nu stabilesc relații consacrate cu narativitatea vizuală, dar au un efect de constrângere asupra privitorului, solicită o analiză atentă a compoziției și favorizează narativizarea imaginii. Cu toate că este analizat ca element formal distinct care pune în evidență
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
privind sau ascultând, să se îndrepte. Nu forma singură, adică existența pur și simplu a operei de artă comunică sensurile, ci forma atașată unor forțe vii care i se asociază, forma care se asociază unor disponibilități dinamice din câmpul formelor semnificante. Se pare că ritmul, așa cum arată Warburton, Berger, Carroll, Dayan sau Orloff în comentariile lor, este una dintre aceste forțe vii care se manifestă în formele semnificante ale imaginii și care poate fi o trăsătură asociată narațiunii vizuale, chiar și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
i se asociază, forma care se asociază unor disponibilități dinamice din câmpul formelor semnificante. Se pare că ritmul, așa cum arată Warburton, Berger, Carroll, Dayan sau Orloff în comentariile lor, este una dintre aceste forțe vii care se manifestă în formele semnificante ale imaginii și care poate fi o trăsătură asociată narațiunii vizuale, chiar și atunci când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc din manifestarea ei. Cum pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii în care valoarea dată de o unitate vizibilă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
unde valoarea dată de o unitate picturală vizibilă este urmată de valoarea dată de o unitate picturală nonvizibilă oarecum echivalentă și poate descoperi astfel că ritmul nu se manifestă numai acustic, ci poate face parte din orice fel de articulație semnificantă. Privirea aceasta descoperă că un discurs pictural, ca oricare alt discurs artistic, ca oricare alt discurs, pragmatic, publicitar sau politic are o anume forță, o anume continuitate ritmică, are, așa cum ar spune Henri Meschonnic, disponibilități pentru organizarea ritmică a mărcilor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
lui Nigel Warburton, John Berger și Nöel Carroll despre trăsăturile formale care articulează unitatea compozițională a imaginii și care deschid perspective de analiză a elementelor de ritm, simetrie, asimetrie, echilibru, dezechilibru, tensiune, unitate, disparare, abatere sau contrast înțelese ca forme semnificante ale picturii. Sunt valorificate contribuțiile lui David Evans, Eric Prieto și Henri Meschonnic în care ritmul evoluează spre abordări specifice se află în relație cu modul în care este receptat. Sunt formulate întrebări specifice despre felul în care pot fi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
realități posibile ale picturii, închise și interzise fără mijlocirea lui. Sunt analizate tablouri ca Trandafiri sălbateci, Flori de măr, Flori de nalbă de Grigorescu, Flori de câmp de Toniza sau Flori de măr de Petrașcu în care ritmul, ca formă semnificantă, care favorizează lectura narativă a picturii, dezvoltă, dincolo de ritmurile explicite, narațiuni ale ritmurilor implicite. Este vorba de ritmuri care povestesc despre urme ale grădinii năpădite de flori, copaci, frunze și insecte care trăiesc, în feluri nenumărate, ritmuri diferite, de ritmuri
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
bine în eseul titular din volumul Hermeneutica sensului, unde procesul semantic e descris în termenii unui proces inițiatic: „Călătoria sensului parcurge [...] etapele unei inițieri în tainele înțelegerii; plecând de la sine, pornind din primatul datului său, sensul trece succesiv prin magia semnificantă, prin imaginar, prin magia imaginară pentru a ajunge, la capătul itinerarului, dezmembrat, risipit, în imaginea unui sens multiplu”. Sintezei disciplinare i se adaugă alta, prin care interpretul transgresează granițele dintre diferitele tipuri de discurs. În consecință, literatura e citită nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
și de o intenționalitate”. Același autor distinge două mari perioade în dezvoltarea copilului: înainte și după constituirea funcției simbolice, aceasta survenind după vârsta de 18 luni. Praxiile constructive se situează după constituirea funcției simbolice care rezultă dintr-o diferențiere între semnificante și semnificate. H. Wallon (1975) arată că activitatea motoare are două orientări. Una este îndreptată spre lumea exterioară și reprezintă activitatea cinetică, iar cealaltă contribuie la menținerea în mușchi a unei stări de tensiune ce devine elementul de bază pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
manifestă clar "structura" sau "operația" semantică a "determinării analogice"", intră în sfera de cercetare a metaforologiei textuale: "aceste construcții trebuie considerate ca "texteme" în măsura în care conținutul lor semantic specific se constituie dincolo de nivelul semnificațiilor limbii și al designațiilor, care devin doar semnificante pentru 'sensul metaforic' al expresiei. Studiul acestor texteme constituie [...] cel dintâi "filon" care se impune a fi investigat sistematic în metaforica textului."323 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
orgii ceferiste, povestea se pierde în șocul afazic al fericirii, dacă n-o fi sfîrșitul, șocul suprapunerii cu principiul plăcerii și principiul realității pe coardă Freud, producătoare de metafore, Vasluiul aproape, mai greu cuvîntul Vaslui decît cuvîntul moarte, în sisteme semnificante în care te descurci prin sisteme semnificate, ce nu are sens relativ este mortifer, cu moartea goală de sens, călătorie cu viermele metalizat pe suprafața socială, momentan suprateran, rutina condamnării fiecărei vieți la moarte, presupusă altcum, cu altfel de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peste două luni); publicitate negativă în presa națională; moderat - efect semnificativ, dar nu catastrofic asupra operațiunilor, care se poate materializa în următoarele forme: pierderi financiare semnificative, respectiv mai mult de 2% din totalul costurilor și veniturilor; Guvernanța corporativă 252 întreruperi semnificante ale afacerii (două cinci zile); rănirea severă a unei persoane sau a mai multor persoane; efect advers asupra proiectului sau derapări semnificative; publicitate negativă în presa regională; scăzut - consecințele nu vor fi atât de severe și orice pierderi sau implicații
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mare sărbătoare a locuirii Împreună, a regăsirii ființei. Cu toate acestea, funcționarea sensului În acest perimetru privat, personal nu poate fi la adăpostul total al unor comandamente suprapuse, cum ar fi economicul, ideologicul, puterea. Investirea cu sens a unor materii semnificante specifice ambientului casnic ține de concretețea acestui spațiu discursiv și trebuie corelată cu realele „presiuni” ce vin permanent din afară. Una e să ai o casă din chirpici, alta e să deții o casă din piatră. Una e să ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
nemijlocit un sens funcțional așa cum au cuvintele la nivelul unui lexic. Mitul propune un limbaj, dar acesta stă mai presus de orice expresie lingvistică. În acest fel, Platon a fost constrâns să introducă o unitate intermediară între semnificat și imaginea semnificantă pentru a asigura relații nearbitrare la nivelul comunicării iconice. El operează aici, pe un alt registru, în manieră gnostică, introducând intermediarii. Imaginea mitică este o realitate intermediară care se mișcă relativ liber între oameni și zei. Levi-Strauss vorbește despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spiritului geometric, dar filosofia sa trăiește peste milenii, reușind să fie mereu contemporană cu toate generațiile, printr-un spirit de finețe care nu poate fi epuizat în interiorul non-contradicției aristotelice. Importanța pe care Platon o acordă mitului, ca purtător de imagini semnificante derivă din forța pedagogică și socială a reprezentării. Imaginea (eikôn-ul) înrâurește istoric și destinal ființa umană și tocmai această forță de înrâurire fascinează pe Platon și îl determină să propună un „control” asupra artei. Artistul, făuritor de imagini, mitofăurarul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al imaginii. E adevărat că imago-mitologia și-a pierdut poate strălucirea și farmecul prin devitalizare în spațiul mediocrității. Dar dincolo de „coaja” superficială a acestui imago semnificant, ochiul interior mai poate și trebuie să recupereze Ideea. Idee care de cele mai multe ori, așa cum se teme Platon, nici nu se poate plămădi în sufletul nostru decât renunțând la canoanele înghețate ale conceptului. E ușor de înțeles pentru ce Platon
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în lumea antică, un instrument la dispoziția puterii. El este un produs și totodată o matrice ideologică. Nevoia de a evalua uniform-centralizator realul impune oricărui sistem de guvernare condiția unui pact cultural tacit cu formatorii de opinie, negustorii de imagini semnificante. În acest sens susținem noi că la nivelul culturii se negociază condițiile instituirii și punerii în circulație a limbajului și a imaginii encratice (limbajul puterii). Codurile culturale asumate prin repetiție socială permit administratorilor puterii să profite în mod interesat de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca acțiune. II Perioada preoperatorie (2 - 7/8ani) Se concretizează în jurul funcției semiotice sau simbolice. Pentru a ajunge la o operație mintală, acțiunea interiorizată, reversibilă și structurată este necesară pentru copil să poată și să învețe să exprime o realitate semnificantă (obiect, persoană, situație cu ajutorul unui substitut evocator, semnificantul care poate fi cuvântul, comportamentul, imaginea mintală). La această vârstă copilul rămâne prizonierul propriului său punct de vedere și gândește ceea ce vede. Această etapă este pregătitoare pentru stadiul următor când apar structuri
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
contemporane 82. Dacă în cazul "paradigmei culturaliste" accentul ar cădea asupra producerii culturii mai curând decât asupra condițiilor ei determinante, în cazul "paradigmei structuraliste" accentul cade asupra naturii specifice a acelor proprietăți formale care caracterizează structura diferitelor tipuri de practici semnificante și care le distinge una de alta83. O altă perspectivă asupra studiilor culturale o oferă Francis Mulhern, profesor de studii critice la Universitatea Middlesex din Anglia, în viziunea căruia această disciplină s-ar fi construit în jurul discuțiilor despre media, politica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
imaginii și de seria de autori, menționați de Evans și Hall, a căror opere ar forma baza canonică a studiilor culturale și media: Barthes, Benjamin, Lacan și Foucault 94. Odată cu "turnura culturală", practicile și relațiile sociale sunt înțelese ca fiind semnificante, organizând și constituind acțiunile sociale prin implicarea și asumarea interpretărilor și fabricării semnificațiilor. Astfel, studiile culturale s-ar baza pe realizările semioticii, distingându-se prin analiza simbolicului și a practicilor de clasificare și producere a semnificației. Prin tratarea problemei asemănărilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
susținând autonomia valorii estetice și independența totală față de valorile morale, religioase, politice, de pildă, artistul detașându-se astfel de societate. În estetică această teorie e cunoscută ca teoria reprezentării formei și, într-unul din cazurile ei particulare, ca teoria formei semnificante. În fine, instrumentalismul presupune o percepere a artei dincolo de valorile sale estetice, luând în considerare efectele etice, sociale, politice etc. pe care le poate propune sau aduce opera de artă. În arta actuală această teorie e aplicată în analiza felului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este necesar ca practica artistică să fie definită ca activitate artizanală, ca un proces care ar consta în fabricarea unor obiecte rafinate într-un mediu dat, ci mai curând ca un ansamblu de operațiuni executate într-un câmp de practici semnificante, care nu s-ar înscrie în mod necesar într-un mediu. În acest fel, câmpul de interes devine cel al practicilor semiotice ale societății, contribuind ca atare la construcția socială a lumii. În cadrul construcțiilor sociale, noile practici artistice ar permite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Attitudes Became Form (De la 1965 la 1972 Când atitudinile au luat formă) și republicat în The End of Art Theory: Criticism and Postmodernity (Sfârșitul teoriei artei: criticism și postmodernitate), că realitatea socială este, în parte, construită în, și din, formele semnificante ale tehnologiilor vizual-reprezentaționale utilizate ca aparate ale ideologiilor societății capitaliste, cu precădere în cultura publicității. Tocmai de aceea, practicile artei conceptuale ar avea un rol subversiv prin faptul că fac posibilă absența "prezenței" care ar permite, astfel, schimbarea nu numai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
semnificația globală a tabloului, subliniindu-i expresivitatea. Copiilor de vârstă școlară le este mai greu accesibilă descifrarea unor semnificații. Totuși, ei pot fi angajați să decodifice, să observe culorile naturale, de exemplu, culorile specifice anotimpurilor, fiind sprijiniți să înțeleagă culorile semnificante și culorile simbol. Semnul diferă de simbol. Ca semn, culoarea este un element tipic utilizat de conștiință pentru a indica un obiect ce dobândește o semnificație proprie. Simbolul rezidă din dorința arhaică a omului de a da forme vizibile invizibilului
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cotextul) și, pe de altă parte, ca un context dialogic (cadrul interacțiunii sociale). Pentru Bahtin, metalingvistika este studiul comunicării dialogice și al limbii în curs de utilizare, ca un fenomen concret și viu. El definește propoziția ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul său și care-și dobîndește sensul definitiv numai în întregul său". Ipoteza lui teoretică importantă este următoarea (o vom relua în cap. 6): Atunci cînd alegem un tip dat de propoziție, nu alegem numai o propoziție
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
printr-o sintagmă nominală cu articol hotărît (ca BăiețelUL, care reia UN bebeluș din titlu sau copilașUL care reia UN băiețel de la începutul articolului) este dependentă de referentul introdus anterior, dar sensul acestor sintagme nomimale este, prin diferența lor lexicală, semnificant prin el însuși. Tocmai legătura semantică între cele două expresii nominale cu articol hotărît (ca și următoarele) și prima verigă cu articol nehotărît din lanțul de coreferințe este cea interogată în construirea unei relații și a unei interpretări anaforice. Anafora
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]