939 matches
-
anturaj ostil. Tendințele tale agresive te țin deoparte de rafinamente și subtilități. Trăsătură definitorie: simțul dreptății. Smochinul. Impresionezi nu atât prin frumusețe, cât prin presonalitatea ta aparte. Ai nevoie de cineva cu care să te simți total dezinhibat. Trăsătură definitorie: sentimentalismul. Mărul. Ești o fire singuratică, generoasă, care nu păstrează nimic în mod special pentru sine. Ești senzuală și fidelă persoanei iubite. Trăsătură definitorie: făcută pentru a da și a primi iubire. Chiparosul. Ești o fire meditativă, ușor zăpăcită. Ai un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Teatrului Național din București, se joacă sub pseudonimul Nicolae Bucur și are parte de o receptare controversată: dacă N. Carandino o respinge vehement, considerând-o vulgară și fără valoare, Dan Petrașincu o apreciază pentru faptul că e lipsită de orice sentimentalism feminin, „virilă” chiar, creație a unui spirit capabil să se miște alert în lumea ideilor. Din trilogiile dramatice proiectate - Ciclul vieții (Neguțătorul de iluzii, Omul ascuns, Călătorie-n întuneric), Ciclul morții (Appassionata, Vila tăcerii, Adevărata moarte) și Noi... urmașii lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
din urmă aceleași atitudini ale poetului în lupta cu societatea, același sarcasm față de întruchipările ei, același idealism moral propăvăduitor, mărturia acelorași decepții din care îl trezesc hotărâri noi de viață și luptă, aceleași iubiri în care poetul apare ca victima sentimentalismului său, aceleași tablouri ale vieții de la țară. Dacă există un astfel de paralelism între versurile și proza lui Vlahuță, lucrul se explică prin faptul că aceasta din urmă era ea însăși străbătută de un curent liric de netăgăduit. Metodele mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
personajele sunt imagini ale singurătății. Nestăvilita dispoziție reflexivă, importanța dată unor traiectorii intersectate în devenirea indivizilor, apelul permanent la o grilă de valori care le orientează gesturile, grilă, în general, impusă de conveniențe - toate conferă personajelor un aer aparte, între sentimentalism și febricitate meditativă. SCRIERI: Adăpost într-o floare, București, 1977; Somnul izvoarelor, București, 1981; Frica albă, București, 1982; Coridor în oglindă, București, 1983; Inelul de fum, București, 1984; După concert, București, 1986; Fata amurg, Timișoara, 1987; Cercul de oglindă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
încălțați" care umblă cu bocancii prin sufletele oamenilor în numele transparenței... și pentru setea de adevăr. * Pentru o nominalizare a condeierilor locali, adică dintre cei care scriu, relatează sau filmează cu ceva talent... sau interes. Apelul la 5 CINCI surse înlătură sentimentalismul imediat. * Ierarhizarea jurnali știlor locului devine fapt împlinit pentru că: a) votează redacții; b) instituții; c) personalităț i; d) sondaj în teren; e) clasamentul internetului ! Sunteți de acord cu mine că rezultă un scrutin complet ? ȘI ATUNCI ? GALA Ziariștilor e un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în joc conștiința noastră, și dacă da, când se întâmpla acest lucru? Nu aveam cumva și o responsabilitate morală? Dean Acheson, fostul secretar de stat al președintelui Truman, era un bărbat genial, care însă nu obișnuia să se lăse pradă sentimentalismelor. În 1965, el scria: "Nevoia antropomorfică de a vedea națiunile ca pe niște indivizi și de a aplica de exemplu Regula de Aur propriei noastre conduite naționale chiar dacă în realitate indivizii nu o adoptă decât rareori provoacă numeroase necazuri. Adevărul
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
său de la Iași), Ion Pillat, Magda Isanos, Eusebiu Camilar și câteva pagini de jurnal, Ț. publică numai versuri. Încă din placheta Liane crude, el se dovedește un poet delicat, imagist inspirat care, servindu-se de metrul clasic, creează, pe linia sentimentalismului minor, o atmosferă de limpiditate și echilibru. Lirica lui emană o senzație de liniște și mulțumire, rar înfiorată de întrebări sau de îndoieli. Prohod pentru zi relevă aceeași apetență pentru imaginile clare, luminoase, trasând contururi hieratice în decor de alb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
și a declanșa o restructurare a economiei românești guvernată de criteriile, interesele și obiectivele capitalului financiar-bancar. Iar modul în care acest capital a funcționat încă din primii ani ai tranziției dovedea că nu avea nici cea mai mică umbră de sentimentalism față de soarta capitalului industrial și a economiei în ansamblul său. La urma urmei, băncile dovediseră că sunt capabile să facă profituri și să prospere nu doar independent de soarta economiei, ci chiar din diminuarea drastică a producției industriale. În 1991
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibrație autentică, iar sinceritatea nu e trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă și pantomimă, pierrotul, arlechinul și bufonul fiind măști ale poetului-actor, iar carnavalescul, altă față, învăluită, a sentimentalismului său funciar. Apelul la romanța tradițională dezvăluie și o notă autohtonă a poeziei minulesciene: un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă de expresie e bavardajul. Poezia lui M. e ușor de memorat și aptă de (auto
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Strofe pentru toată lumea (1930) și Nu sunt ce par a fi... (1936) confirmă tenta de autopastișă și îngroașă nota de deriziune și umor spre grotesc și caricatură, tinzând spre un expresionism sui-generis, tot minulescian, adică încărcat de blândă autoironie și sentimentalism disimulat. Proza lui M. cuprinde romane, nuvele și povestiri. Deși critica vremii nu a receptat-o cu entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele tentative de inovare tehnică romanescă și, mai ales în nuvele, elementul fantastic. Casa cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
cum singur mărturisește în Autobiografie), în maniera prozopoematică a prozei simboliste. Teatrul lui M. continuă acest tip de improvizație stilistică și împinge, și din cauza cerințelor genului, la exces câteva caracteristici: artificiozitatea construcției și tehnicii teatrale, iluzionism verbal și lirism strident, sentimentalism, tentă tragicomică ori melodramatică, vervă și fantezie, clișee dramatice (triunghiul erotic, finalul funest) ș.a., toate tributare gustului pentru teatrul bulevardier francez, un gust epicureic și amoral. Unele soluții dramatice (întâlnite la Oscar Wilde, Henri Bataille, Maeterlinck, Pirandello) vestesc teatrul modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
mitologie și meditația universalului; Minulescu, mai terestru, îl tratează ca estet, de altminteri așa cum va proceda în genere poezia modernă (pe urmele lui Eminescu) cu folclorul, punând mai multă coloare și stingând claritățile. El pune în acțiunea de fascinare prin sentimentalism o grijă excesivă, la modul misterios, care, cu toată teatralitatea și cu un ușor comic inclus în orice mistificație, încântă prin ineditul contrastului. G. CĂLINESCU Adevăratul stegar al mișcării simboliste a fost Ion Minulescu. Fără a fi ermetic, prin fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
discursului. În timp, descoperind „căile beatitudinii”, poezia câștigă (e drept, temperat) în pasionalitate. Nu e vorba însă de părăsirea jocurilor inteligenței, ci de captarea palpitului vieții, a misterelor lumii, ceea ce face din discursul poetic un exercițiu de cunoaștere. D. refuză sentimentalismul dulceag ori ludismul ironic-ingenios, nu agreează nici stilul aluziv, esopic, pe linie politică. Se refugiază într-un spațiu utopic, în lumea paralelă a creației, în speranța accederii la esențe. Probabil că Noaptea romană (1997) marchează explicit această detașare. Autoarea inventează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
Este redactată, așa cum se specifică în primul număr, de un grup alcătuit din tineri fără experiență literară. Din proza sau din poeziile publicate nu lipsesc semnele talentului. Notabile șunt stihurile lui Jean Boniface Hétrat. O vagă atmosferă eminesciana și un sentimentalism discret caracterizează versurile lui Const. D. Popescu, în timp ce fugarele notații ale lui Victor A. (actorul Victor Antonescu), cuprinzând schițarea unei situații dramatice sau descrierea unor caractere, dovedesc spirit de observație și înclinație către analiza comportărilor umane. Tot el este autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287087_a_288416]
-
admite chiar și imperfecțiunile proprii); perspicacitate (capacitatea de a evalua dibaci și pătrunzător situațiile) și inițiativă (fără a o confunda cu utilizarea procedeelor necinstite); comunicativitate (capacitatea de a stabili rapid contactele verbale); inteligență (care nu trebuie să însemne slăbiciune și sentimentalism); entuziasm. Apoi, discursul potrivit căruia trăsăturile liderului ar fi înnăscute s‑a atenuat. Partizanii teoriei trăsăturilor consideră astăzi că, deși există un potențial înnăscut, acesta poate fi cultivat și dezvoltat. Chiar titlurile unor lucrări sunt semnificative din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
spontaneitate, delicatețe și grație. Poeta a fost influențată și de romanticii germani (Lenau, Heine), pe care îi cunoștea foarte bine, încât melancolia, regretul dureros în fața neînțelegerii, umbrele iubirii trecute, resemnarea sunt învăluite uneori în muzica lor. Versul rămâne în tonul sentimentalismului elegiac și romantic, însă limbajul fluent, elegant și discreția confesivă depășesc ceea ce s-a scris în lirica feminină de până atunci în Transilvania. Arareori, ritmul atinge o vioiciune tonică, cvasicoșbuciană. Întunericul este o alegorie amintind din nou pe Coșbuc din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
acestuia, sub titlul Aquarele. Lasă o autobiografie, tipărită în 1924: Cartea băiatului meu. În presă a mai folosit pseudonimele Leandru, Rodin, A. Trestianu, Tristis ș.a. Versurile lui S.-R., proiecții ale dramei declasării și rupturii dintre două culturi, oscilează între sentimentalism și cinismul unui decepționat care reia motivele poeziei sociale și se angajează în direcția esteticii urâtului. În lirica erotică îl imită pe Heinrich Heine, dar poanta ironică nu reușește să disimuleze întotdeauna amărăciunea ori melancolia. Influența lui Mihai Eminescu este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
se teme de clișee, e în stare să își înfrâneze sentimentele pentru a nu cădea în stereotipii, să fugă de melancolie, pe care „au cărat-o în spate poeții neoromantici”. De aici, un „discurs antidiscursiv”, contorsionat cu bună știință, alungarea sentimentalismului prin exces de luciditate. Dacă termenul nu ar fi atât de lax, s-ar putea vorbi de postmodernism, cu referință specială la volumul Semne de viață (1987), unde expresia se simplifică, dar rămân contrastele, ca și refuzul coerenței ori supravegherea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
front, publicate fragmentar în gazete, mai ales șarjele, trasate cu o mână surprinzător de sigură, prilejuite de contactul cu mediile birocratice și militare care își aflaseră adăpost la Iași în timpul războiului. Finci, romanul iubirii ratate a unei adolescente, sufocat de sentimentalism, sau Într-un mirador, încercare, cu ecouri din Duiliu Zamfirescu și Mihail Sadoveanu, de a reconstitui, în tonuri grave, cu un oarecare realism al observației, o dramă pasională, consumată în lumea ce se stinge a proprietarilor rurali, nu ies din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
prima carte se accentuează în Ierburi și raze (1974), unde Ț. conversează, ca alți confrați postbelici, pe diverse teme lirice, cu o emoție stăpânită. El își pune întrebări asupra rostului lumii, într-o frazare fluentă, uneori prozaică, nu scutită de sentimentalism: „De unde vii? / în curând mă veți întreba. / De unde vii, de te încumeți a ne vorbi? / În numele cui? Care sunt zeii tăi?” (De unde vii?). Motivele blagiene nu dispar cu totul (Înrudiți cu lucrurile, Elogiu zilelor, Suntem iarăși, Incendiu, Cade noaptea ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
dovedi Înclinarea lor delicată către flori și gîze, către ce e mic și fragil și, În consecință, talentul de a comite folosindu-le haiku-uri veritabile. În registrul uman, În aceeași manieră superficială, sînt preferate ființele pe care un anume sentimentalism tipic occidental le consideră demne de compasiune. Cei neajutorați și năpăstuiți de soartă: cerșetorii și orbii, cei inocenți și necopți: copiii, cei șubreziți de vreme: bătrînii și bunicii invadează poemele din aceeași convingere că simpla lor prezență Își pune În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
puterea sa lăcusta E simplu să sentimentalizezi și, În felul ăsta, să vulgarizezi viața și poezia lui Issa. Japonezul, ca și traducătorii occidentali, s-au făcut adesea vinovați de acest lucru. Dar versurile lui Issa sînt de obicei epurate de sentimentalism, În ciuda puținelor excepții amintite. Nu trebuie să cădem În greșeala de a considera simpatia și empatia lui Issa pentru cei care par umili drept milă. Oamenii neatinși de vitregiile sorții simt milă pentru cei Încercați de soartă. Issa Însuși a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
caldă-i sporește codrul de pâine Flavia Muntean Poemul de mai sus poate servi ca o pildă a modului În care empatia preschimbă faptul banal În viziune. E limpede că aici nu-i vorba de milă pravoslavnică și nici de sentimentalism dulceag, ci mai curînd de ironia cordială a unei vechi camaraderii. Privirea În care autoarea (asta vedem cu ochiul din frunte) Îl Învăluie pe dulău e caldă ca ploaia de vară. Ea nu Înmoaie codrul uscat de pîine, ceea ce practic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
semnificației unora dintre povestirile lui Hemingway. 6.1. Personaje-narator, personaje-reflector și forme de tranziție Dacă îți închipui [...], cititorule, că ți se pregătește ceva în chip de povestire romanțioasă, niciodată n-ai săvîrșit o mai mare greșeală. Te aștepți cumva la sentimentalism, poezie și visare? Prevezi pasiune, impulsuri și melodramă? Domolește-ți nădejdile; redu-le la o treaptă mai joasă. Dinainte ți se vor înfățișa fapte reale reci și concrete; ceva neromantic precum dimineața de luni [...]. (Charlotte Brontë, începutul romanului Shirley, trad
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
paradigme: univers patriarhal, lume pură, mirifică, cu eresuri și mistere, legi și soroace, în care intervin uneori drame, întâmplări de spaimă. Naturismul voluptuos duce spre pitorescul și armonia liniilor din pânzele lui N. Grigorescu, iar filonul liric, când nu anticipă sentimentalismul sămănătorist, trimite la arta lui M. Sadoveanu sau la finețea senzitivă din proza poetică a lui D. Anghel. D. are gustul tainei, vocația fantasticului (chiar dacă uneori acesta e prea elaborat, cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]