1,463 matches
-
într-un târziu, crudelă, Oftând adânc promis-ai că nu mă vei uita. Trecând numai o lună, tu n-ai rămas fidelă Și-acum sărut garoafa, în loc de buza ta. În aceeași lună a anului 1898, publică la rubrica literară Foița Sentinelei a ziarului „Sentinela”, poezia Nour și chin, care „cu puternică încărcătură melancolică, trimite la pesimismul post eminescian”, iar a treia creație în versuri, care ne este cunoscută, o reprezintă poezia Lolei, tipărită mult mai târziu, în 1901, în Suplimentul literar
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
crudelă, Oftând adânc promis-ai că nu mă vei uita. Trecând numai o lună, tu n-ai rămas fidelă Și-acum sărut garoafa, în loc de buza ta. În aceeași lună a anului 1898, publică la rubrica literară Foița Sentinelei a ziarului „Sentinela”, poezia Nour și chin, care „cu puternică încărcătură melancolică, trimite la pesimismul post eminescian”, iar a treia creație în versuri, care ne este cunoscută, o reprezintă poezia Lolei, tipărită mult mai târziu, în 1901, în Suplimentul literar „Deșteptarea”. Poezia este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și altele. „Nedepășind nivelul unor «păcate ale tinereții», probele în domeniul beletristicii au avut, totuși, pentru autorul lor nu puțină importanță”, deoarece acestea i-au format coerența stilului și deprinderea unei exprimări persuasive. Poezia Nour și chin publicată în ziarul „Sentinela”, în octombrie 1898 Mai târziu, pe când era bibliotecar și trăind numai printre cărți, Nectarie Cotlarciuc a alcătuit catalogul obiectelor din Bucovina, cu prilejul participării Bucovinei la Expoziția jubiliară de la București, în anul 1906, expunând piese din tezaurul său artistic și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
luat sub aripa sa. Pentru că Dinu avea scris în actele cu care fusese trimis la armată că este analfabet, colonelul l-a obligat să facă cursuri de alfabetizare pentru ca să i se reducă din timpul de instrucție, de corvezi și de sentinelă. Datorită colonelului Mălcică, pe care eu nu l-am mai văzut de când eram la seminar, Dinu a venit din armată sănătos, cu certificat de absolvire a patru clase primare, și cu recomandarea că merită a fi făcut membru al Partidului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși la treizeci și nouă de ani. Cu puțin timp înainte revenise în casa părinteasca din Siret. Postum vor apărea
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
pretext să tragă. E, dar n-a vrut să mă pună În lanțuri... Și m-au dus sub escortă la gară, m-au urcat Într-un vagon-dubă care staționa, Într-o celulă din aia dublă, cât o din aia de sentinelă..., și-am plecat. Călătoria a durat vreo două-trei zile, că m-a dus de acolo la Odorheiul Secuiesc, prin Sighișoara, și am ajuns la Oradea. Eu eram foarte atent să aud ce se discuta prin gări sau să văd plăcile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al nostru, Lupșa cred că-l chema, sau nu mai știu exact... Oricum, au rămas niște dormitoare goale, și Într-un dormitor din ăsta a săpat o gaură În zid și Într-o noapte cu ploaie a ieșit pe-acolo, sentinela nu l-a văzut, și dus a fost. S-a dus În munți..., da’ l-o prins și l-o executat dup-aia. Ce să vă mai spun de la Târgșor? Acolo era și Sorin Botez. Am fost la izolare cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dunăre, Într-o colonie, la Luciu-Giurgeni, pe un bac, „Gironde”, o navă rămasă din primul război mondial, o carapace metalică franceză ruginită... Ne băgase nu știu câte sute de paturi și stăteam acolo pe Dunăre... Împletiseră un țarc de sârmă ghimpată cu sentinele și ne ducea peste un braț al Dunării la soia, În Balta Brăilei. Erau orezării din ăstea nerentabile, unde nu mai mergea nimeni, pentru că erau ape suprasaturate... Cum erați echipați pentru muncă? În picioare aveam niște cizme, vai de mama
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
defensive. Când am ajuns la Primărie, am găsit sus petrecere. În sala urnei, biroul era în păr, apoi încă câțiva liberali hotărâți să apere urna, printre care ziaristul umorist N.T. Orășanu. Priveliștea era pitorească. Într-un colț stătea soldatul de sentinelă cu pușca la picior, iar pe scaune în jurul meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare tavă cu baclavale, una cu mititei, apoi două donițe cu vin și pâine. N.T. Orășanu era în vervă. Versurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toată dincolo, Pantazescu a deschis-o și a început să dărâme tavanul. Această operație era necesară pentru ca bucățile de moloz să cadă în umbrelă și să nu cadă pe scândurile camerei de dedesubt unde zgomotul ar fi atras, firește, atențiunea sentinelei care făcea de pază pe galeria pe care dădeau ferestrele acelei camere. Pantazescu, pe lângă alte însușiri, avea și pe aceea de a fi un foarte bun gimnastic. A lăsat jos o frânghie, pe care o adusese înfășurată în jurul trupului, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la „Albina Pindului”, revistă cu profil literar, scrie zelos și
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
menționeze continuarea activității geniale: "Activitatea penei acestui scriitoriu e atât de mare încât în momentul de față el scoate pre fiecare săptămână câte o coală din Arhiva istorică a României, dă câte trei articoli mari la Românul, colaborează regulat la Sentinela etc." notează despre Hasdeu. Despre Matei Millo: "on. lectori vor înțelege din cele arătate cât are de a spera încă instrucțiunea publică, literatura română și în genere românismul de la acest bărbat ingenios și atât de activ". Și despre Bolintineanu: "[...] acuma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că liderul spiritual se afla la Vatican) ce fuseseră menționate în Concordat. Problema Concordatului și statutul confesiunilor religioase din România au ocupat un loc important și în publicațiile catolice ale vremii. În Sentinela Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923) și necesitatea semnării Concordatului. "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două puteri, căci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely Tudósitó (Curierul Transilvănean foaie bisericească politică, din Brașov), Katholikus Elet (foaie bisericească politică, apărea la Sătmar), Örszem (Sentinela apărea în Oradea)319. De două ori pe lună, erau publicate: Hirnök (Curierul în al douăzecilea an al existenței, apărea la Cluj și trata teme beletristice), Egyházi Szemle (Foaie bisericească pentru preoți, publicată în Timișoara), Ifjuság (Tinerimea revistă pentru tineri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
322. Singurul cotidian în limba română a fost Albina, care a apărut în capitala țării între anii 1921-1924. Ziarele săptămânale de rit latin au fost: Farul nou, care apărea în 2500 de exemplare la București, fiind format prin unirea cu Sentinela catolică de la Iași și care a avut ca scop declarat "propăvăduirea credinței catolice"; Katolische Volskswacht de la Cernăuți, ce apărea în 5000 de exemplare și care își propunea "familiarizarea cu limba germană și cu acțiunea catolică a publicului cititor"; Sommtagsblatt de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii catolici), Sentinela Catolică (avea rolul de a apăra comunitatea catolică și de a răspunde "dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție cu cea "rea", dăunătoare Bisericii implicit societății în concepția acesteia) etc. Comparativ
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pr. Felix Wiercinski, J. Marinescu, George Șerban, G. Dănilă și mulți alții. În cel de-al doilea an al apariției, pe prima pagină a ziarului trona sintagma "Unit cu Dacia creștină"394, care făcea referire la unirea revistei de la Iași, Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia Creștină) cu Farul nou, în vederea creării unei publicații catolice puternice în capitala țării. Din anul al II-lea al apariției, au existat doi directori: preotul Iosif Frollo și dr. Nicolae Popa395. Costul abonamentului în tară era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cititorilor revistelor Lumina creștinului și Almanahul "Presa Bună" prin poeziile sale cu scop moralizator, pe care le semna cu pseudonimul Zacheu. În anul 1926 era membru în comitetul pentru construirea Institutului "Presa Bună". A fost mai mulți ani directorul publicației Sentinela catolică și a tradus mai multe broșuri ce au fost tipărite la "Presa Bună"561. Între anii 1930 și 1941, poeziile lui Zacheu au dat revistelor diecezane un farmec aparte 562. Majoritatea subiectelor au fost inspirate din lumea satului, locul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a publicat primul număr din fonduri proprii, hotărât fiind să înființeze prima revistă catolică din Moldova și să o susțină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton Gabor. A
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]