910 matches
-
ne-au transmis-o părinții și strămoșii. Bogăția culturii este dată și de bogăția și diferențele ce separă toate limbile vorbite pe pământ, așa cum bogăția câmpurilor și a grădinilor ține de mulțimea și diversitatea florilor. Toate țările lumii civilizate își serbează prin scris și prin viu grai limba maternă, limba națională, neuitând să-și îmbogățească puterea și aria de comunicare, atunci când adoptă poliglotismul, cunoașterea limbilor străine de mai mare circulație.Ca atare, Sărbătoarea limbii române este o recunoaștere a identității și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
legilor cosmice care guvernează și acționează într-un domeniu sau altul al mediului terestru. Simeon Florea Marian mai arată că Dragobetele avea o altă semnificație în unele comune din Muntenia, „precum bunăoară în comuna Buzești din județul Olt”; aici „poporul serbează Dragobetele anume ca să fie ferit de boli”. Nu se precizează în ce mod se desfășura sărbătoarea, care erau acțiunile rituale prescrise; putem deduce că se încadrau în categoria largă a ritualurilor „taumaturge”, dintre care le putem aminti pe cele săvârșite
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
îi era dator o scuză. Și într-adevăr, când acesta dădu cu ochii de Dudu, spuse: - Să uităm ce-a fost. Cum îți merge? Ai auzit că Nina a născut azi-noapte? Gemeni! Foarte frumoși, se spune. Dau de băut ca să serbăm evenimentul! Dudu acceptase. Se cocoțase pe un scaun înalt lângă zincul barului. Băuse o bere dintr-o suflare. Apoi îl auzise pe barman: - Încă o bere? - Mă grăbesc, mințise Dudu, numai ca să fie rugat de barman încă o dată. - Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > SF. EFTIMIE CEL MARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Astăzi 20 ianuarie, serbăm ziua sf. Eftimie cel Mare. Minunea este parte a istoriei: John Binns. "Viața monahilor din Palestina” scrisă de Chiril din Scythopolis, ne aduce la cunoștință amănuntele mai mult decât interesante ale petrecerii sfântului Eftimie cel Mare printre pământeni. Istoria lui
SF. EFTIMIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361392_a_362721]
-
din fața Catedralei Reîntregirii, integrată unui complex patrimonial istoric emblemat ca simbol național al Marii Uniri, pentru a celebra sub Apuseni, unde istoria este grăitoare și monumentalizată, Ziua cea Mare. „În București, în toată țara și în afara granițelor ei, românii vor serba la 1 Decembrie Marea Unire de la 1918. Suntem conștienți că alegerea Albei-Iulia s-a datorat și momentului de la 1600 și faptului că avea o rezonanță istorică, dar și voinței Regelui Ferdinand și Reginei Maria. Cetatea istorică a fost transformată în
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.// Limba care ne adună/ În a patriei ființă/ De prin lume hăt...departe/Prin iubire și dorință.// Limba noastră cea română/ Crescând lin, prin suferință/ Ne-a adus în vatra țării/ S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
case, cetăți, palate, monumente. Filă de filă privești uluit cum se perindă viața și moartea prin lupte, războaie, victorii, înfrângeri. Dincolo de marginea timpului, la poalele Olimpului asculți pașii ce, încă, răsună în orașul lui Zeus, sacrul Dion, privești cum își serbau victoriile Filip al II- lea - Alexandru cel Mare - la-ntoarcerea din Theba sau ultimul rege al Macedoniei, Perseas, regăsești urmele lăsate de pelerini la sanctuarul lui Isis și-n vechiul Odeon. Treci, în apusul soarelui, pe aleea pietruită ce duce
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
îndrepte pașii spre magazinul sătesc, să facă mici cumpărături; niște arome pentru prăjiturile pe care voia să le pregătească pentru masa de prânz, după logodnă. George îi adusese o sticlă de șampanie cu câteva zile mai devreme pentru că dorea să serbeze împreună cu Frusina, logodna. Afară se înnorase dintr-o dată, după soarele care arsese până în prânz, dar nu era tot cerul acoperit de nori, erau sporadici, nori ce aduceau ploaia pe diferite porțiuni. Nu avea umbrela la ea. Începuse să fulgere și
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
de obicei. Și ce muzică!... Ce aparatură!... Ce acustică!... Laudele nu mai conteneau. Ba chiar se întâmpla uneori să-i treacă pragul indivizi de care mai târziu nu-și putea nicidecum aduce aminte, mai ales de Sfântul Dumitru, când își serba cu fast onomastica. Lucru prea jenant pentru a fi recunoscut. N-am memoria figurilor și pace, se consola de obicei și, dând din umeri, lăsa chipul persoanei în cauză să reintre în neantul din care vremelnic se ivise. Câteodată, foarte
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
bat în poartă. Spun cronici cu Maria și Isus. Pocnesac colacii în spuza din cuptor, Iar cozonacii de miresme s-au pătruns. Cu creițari cinstesc colindătorii Și-apoi mă rog în noaptea albastră, Căci mai devreme, ori târziu, Se va serba Crociunul cu neființă noastră. Poezie din volumul recent apărut, inspirat din Țară Coșustei(locul natal al poetului), Vale cunoscută pentru pitorescul ei din jud Mehedinți, unde se mai lucrează ceramică și azi(Șișești, Noapteșa). Referință Bibliografica: TITU DINUȚ, TOTEME DIN
TITU DINUŢ, TOTEME DIN ŢARA COŞUŞTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363137_a_364466]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MASCARADA Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi în marele stadion E un mare ,,emotion” Primul-ministru candidează Și ziua el și-o serbează! Din orașe și cătune S-adună, mare minune! Autocare roșii, verzi Lume multă să te pierzi... Străzile erau blocate, Numai ,,roșii,, pot străbate Restul lumii, ,,așteptară” Ore-ntregi stând pe afară... Steaguri mari și fanioane Flutură și-n megafoane Se
MASCARADA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368337_a_369666]
-
ucrainean, nu cumva țările din Vest „mimează” niște sancțiuni economice drastice contra Rusiei, acuzele aduse acesteia fiind doar de ochii mass-media și ai populației? Până una-alta, de curând fostul cancelar german Gerhart Schröder, în plină criză ucraineană, și-a serbat împlinirea celor 70 de ani în compania prietenului său Vladimir Putin. N-ar fi un lucru atât de important dacă Schröder n-ar fi președintele Consiliului de Supraveghere a North Stream, gazoductul care leagă Rusia și Europa prin Marea Baltică, ceea ce
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
din Nicomidia, în care ei se adunaseră să prăznuiască ziua Nașterii Domnului. La început era deosebire între creștinii din Apus și cei din Răsărit, în ceea ce privește data acestei sărbători. Astfel, în Apus, cel puțin de prin sec. III, Nașterea Domnului se serba, ca și azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiții, după care recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sf. Evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Sfântului Cosma de Maiuma († 781), alcătuitorul Canonului Nașterii Domnului („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!..."). Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practica răsăriteană se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt însă, atât în Orient cât și în Occident Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră că sărbătoarea Nașterii s-a despărțit pentru prima dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, și la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
îl descrie pe Irod ca fiind patologic obsedat de puterea sa - unii membri ai familiei proprii au fost uciși chiar de el (este vorba de doi dintre fii săi) pentru că erau suspectați că atentează împotriva puterii sale. Biserica Ortodoxă îi serbează pe acești sfinți uciși din porunca lui Irod pe data de 29 decembrie. Dacă Evanghelistul Matei încearcă să arate că primii care I s-au închinat Pruncului au fost cei din alte neamuri, respectiv magii, Sfântul Luca subliniază că evreii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
solistul Klaus a purtat câteva minute drapelul nostru și apoi și pe cel al Ungariei, iar pe piesă Big city nights a fost proiectat pe ecrane Bukarest. O surpriză frumoasă a făcut-o același solist sunetistului trupei Scorpions care își serba ziua de naștere, cântându-i , împreună cu publicul, Happy birthday. Redacția Revistei Armonii Culturale Reportaj și foto: Ileana SIMA - Pitești Referință Bibliografica: Scorpions - Concertul de adio de la București / Gheorghe Stroia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 163, Anul I, 12 iunie
SCORPIONS – CONCERTUL DE ADIO DE LA BUCUREŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367233_a_368562]
-
Acasa > Cultural > Traditii > TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului TRADIȚII CREȘTINE DE SF. GHEORGHE Sărbătoare-n primăvară Vine cu-al naturii dar, De-al serba în plai de țară, Pe Sângeorz din calendar. Credinței mărturisitor, A fost supus torturii. Dar a ieșit biruitor, Învingând fiara urii. Printr-o legendă vestită, Cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Grădini de-a feri
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
din Nicomidia, în care ei se adunaseră să prăznuiască ziua Nașterii Domnului. La început era deosebire între creștinii din Apus și cei din Răsărit, în ceea ce privește data acestei sărbători. Astfel, în Apus, cel puțin de prin sec. III, Nașterea Domnului se serba, ca și azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiții, după care recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sf. Evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Sfântului Cosma de Maiuma († 781), alcătuitorul Canonului Nașterii Domnului („Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!..."). Despre fixarea sărbătorii in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practica răsăriteană se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt însă, atât în Orient cât și în Occident Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră că sărbătoarea Nașterii s-a despărțit pentru prima dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, și la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
îl descrie pe Irod ca fiind patologic obsedat de puterea sa - unii membri ai familiei proprii au fost uciși chiar de el (este vorba de doi dintre fii săi) pentru că erau suspectați că atentează împotriva puterii sale. Biserica Ortodoxă îi serbează pe acești sfinți uciși din porunca lui Irod pe data de 29 decembrie. Dacă Evanghelistul Matei încearcă să arate că primii care I s-au închinat Pruncului au fost cei din alte neamuri, respectiv magii, Sfântul Luca subliniază că evreii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
trecutele iubiri, deși suntem iar stingheri, cufudați doar tăceri, amintirile pe rând vin în minte lăcrimând și ne cer fereastră nouă în paharele cu rouă, în petalele cu flori și în vechile ninsori. să privim iar înapoi și să le-serbăm în doi, nu mai plânge, dorul timpului ne-ajunge și se-așterne straniu nimb peste vreme, peste timp, amintirile dintâi le punem la căpătâi și din ele facem vise cu orizonturi închise, rupem timpul fără glas și-adunăm ce-a
VISE CE S-AU RISIPIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363648_a_364977]