289 matches
-
mai întîi în Istoria toleranței religioase: În 1671, domnind în Moldova Duca-Vodă, arnăut lacom de bani și de sînge, armenii au fost iarăși cei dintîi de a lua parte la o conspirație curat națională, în capul căreia se pusese faimosul serdar Hîncu, prototipul spiritului de opozițiune în România, rămas nemuritor prin proverbul moldovenesc «Vodă vrea, Hîncu ba». Revolta fu nenorocită. Conjurații au fost învinși într-o bătălie de lîngă Chișinău și siliți a fugi din țară. În orice caz însă, armenii
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
este o mănăstire de călugărițe din raionul Nisporeni, Republica Moldova. A fost fondată în 1678. În anul 1678 și-a început activitatea un nou locaș sfînt, purtînd numele ocrotitoarei Moldovei - Sfânta Cuvioasa Parascheva. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu. Inițial mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, avînd și un duhovnic.În urma invaziei tătare în Moldova,a fost incendiată și distrusă biserica și clădirile aferente prin aceasta fiind ruinat complet schitul
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
acum 140 de gospodării, moșia avînd în total 1.741 fălci: 41 fălci sub vatra satului, 400 fălci de pădure, 400 fălci de pămint arabil, 60 fălci de fîneață și 250 fălci de pășune. Printre marii proprietari locali e amintit serdarul Măcărescu. Alte mențiuni documentare din sec. XIX-XX, referitoare la situația economică și demografică a localității: la 1859 - 194 de gospodării, cu o populație de 908 locuitori, proprietar al unei părți de moșie fiind Egor Leonard, la 1864 - 418 des. (sau
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
urmare, toți transilvănenii au fost dați afară din învățământ, administrația acuzându-i pe aceștia că în loc să se preocupe cu orele de învățământ, au luat parte la revoluție și au făcut propagandă acesteia. „Proscrișii” de la Craiova au fost: pitarul Constantin Lecca, serdarul Ioan Triffu și Ioan Puianu. Ca urmare Lecca, după 15 ani de muncă în Craiova a fost nevoit să plece la Brașov în anul 1848. La Brașov a intrat în grupul fruntașilor revoluției compus din: Vasile Alecsandri, Gheorghe Sion, Emanoil
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Oteteleșanu, Ion și Elena Oteteleșanu și Constantin și Maria Oteteleșanu. Toate aceste tablouri au aparținut lui Nicolae Cămărășescu-Oteteleșanu, care le-a lăsat moștenire prin testament școlii Lazaro Oteteleșanu din Craiova (la școală a ajuns doar portretul lui Constantin Lazaro). Portretul serdarului Dimitrie Aman este considerat a fi unul dintre cele mai reușite creații ale lui Constantin Lecca, el fiind definit de o sobrietate vestimentară tipică negustorilor macedoneni. Portretul Victoriei Oteteleșanu este de o factură clasică caracterizată de lipsa detaliilor vestimentare. Are
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
pare că pe la 1420 - 1430 în vremea domnitorului Alexandru cel Bun, câteva călugărițe cu ajutorul locuitorilor din satele învecinate ridică o bisericuță de lemn cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae și câteva chilii. Pe la 1700 vechiul locaș de închinare este refăcut de către serdarul Manolache Radovici proprietarul unei moșii în satul Buciumeni și sfințit de Episcopul Sava al Romanului, ce așază în fruntea obștii pe monahia Mafta. Bisericuța la 1750 datorită unor acuzații de complot pus la cale aici împotriva domnilor fanarioți este demontată
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
achiziționarea de terenuri de la locuitorii din jur. Moară a fost ridicată într-o perioadă când în București nu există nici măcar o singură fabrică de cărămidă. Că fapt divers, prima fabrică de cărămidă s-a înființat abia în anul 1855 de către serdarul Ioan Filipescu, undeva în zona Elefterie. Utilajele pentru moară au fost aduse de la Viena, de la firma „Siegel”, transportul acestora pe Dunăre și apoi pe distanță Giurgiu-București durând aproape o lună de zile. În anul 1865, George Assan se desparte de
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
au închis la ocna Telega. Ploieștenii, în masă, cu femeile și copiii în căruțe, au venit în capitală. Vodă i-a întâmpinat la fântâna lui Mavrogheni, sfătuindu-i să se întoarcă acasă și să lase numai o delegație. Cei rămași (serdarul Barbu Danescu, polcovnicul Dinu Majeru, etc.) au angajat un avocat și au asistat la toate dezbaterile procesului, dar sentința nu a fost favorabilă. Orășenii nu mai erau însă de mult dispuși să se supună, așa încât au rămas în fapt liberi
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
(n. 4 noiembrie 1838, București - d. 7 noiembrie 1911, București) a fost un general și om politic liberal. Descendent al unei vechi familii boierești din Țara Românească, era fiul serdarului Nicolae Budișteanu. Face parte din prima promoție a Școlii militare din București (1854-1856) și își continuă studiile militare în străinătate. Pregătirea militară îl propulsează în diferite funcții. A avansat în ierarhia militară astfel: Între 1877-1878 participă la Războiul de Independență
Constantin Budișteanu () [Corola-website/Science/304953_a_306282]
-
de case. Toți proprietarii caselor erau trecuți la categoria rufeturilor - contribuabili scutiți de plată birului și de unele prestații către stat, plătind în schimb dajdie, adică impozit în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători în locuit (mazilit), dar care păstrau toată viață titlul dregătoriei, precedat de articolul biv, 1 ruptaș, 1 popă, 1 diacon, 1 volintir în retragere, 5 femei sărace, 1 om stricat de
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
și un dascăl. La 27 iunie 1813, la un an după eliberarea Basarabiei de sub jugul turcilor de către Rusia, cinci țărani din Tețcani (Ioan Vornic, Agapi Buță, Ion Șchiopu, Grigore Popa și Vasile Matveev) s-au plâns Guvernului regional basarabean asupra serdarului de Orhei, care îi mâna la munci istovitoare de corvoadă. Ei lucraseră gratuiit 13 zile la fortificațiile de la Hotin, căraseră bîrne din pădurea Teleșeu la Chișinău și Chilia din pădurea Frumoasei la Mogilău. Potrivit recensământului din anul 1859 în Chițcani
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
1835), pentru furtișag, neexecutări de lucrări contractate, împrumuturi de bani și altfel de daraveli/pricini. Porucicul Pavel Macedonski se implică și el în procese civile. Cei doi frați sunt, pentru merite în slujbele lor de tălmaci, ridicați la rangul de serdari și consemnați ca atare în Arhondologia nouă a Țării Românești (30 august 1838). În mai 1840 serdarul Dimitrie Macedonski, alături de Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Marin Serghiescu, C. Telegescu, Jean A. Vaillant ș.a., participă la constituirea unei Societăți Secrete condusă de
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
Macedonski se implică și el în procese civile. Cei doi frați sunt, pentru merite în slujbele lor de tălmaci, ridicați la rangul de serdari și consemnați ca atare în Arhondologia nouă a Țării Românești (30 august 1838). În mai 1840 serdarul Dimitrie Macedonski, alături de Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Marin Serghiescu, C. Telegescu, Jean A. Vaillant ș.a., participă la constituirea unei Societăți Secrete condusă de Dimitrie Filipescu, cel care era procuror al Țării Românești. În octombrie membrii Societății Secrete, care își propuseseră
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
membrii Societății Secrete, care își propuseseră să realizeze independența Țării Românești și lichidarea regimului feudal, au fost arestați (în urma unui denunț), judecați și condamnați la 8-10 ani de ocnă, printre care și Dimitrie Macedonski (24 octombrie). La 9 aprilie 1841 serdarul Dimitrie Macedonski este condamnat la opt ani închisoare, depus la Mănăstirea Snagov, unde cade bolnav de dropică/hidropizie. În anul 1843, 10 ianuarie este transferat la Mănăstirea Plumbuita de lângă București, pentru îngrijiri medicale, dar decedează.
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
Serdarii apar în Țara Românească și Moldova în sec. XVII-XVIII, fiind comandanți de oaste în genere și în special de călărime. În sec. XVIII-XIX funcția devine boierească (de rang mijlociu). Cuvântul vine din turcescul serdăr. Au existat un număr de funcții
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
sec. XVII-XVIII, fiind comandanți de oaste în genere și în special de călărime. În sec. XVIII-XIX funcția devine boierească (de rang mijlociu). Cuvântul vine din turcescul serdăr. Au existat un număr de funcții legate de sau înrudite cu cea de serdar: Cel puțin în prima etapă a existenței acestei funcții în Țările române (sau chiar în spațiile care aparțineau în mod direct Porții Otomane), serdarii veneau din sudul Dunării, fiind în genere greci, evrei spanioli (sefarzi) etc., ca de exemplu Emanuel
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
din turcescul serdăr. Au existat un număr de funcții legate de sau înrudite cu cea de serdar: Cel puțin în prima etapă a existenței acestei funcții în Țările române (sau chiar în spațiile care aparțineau în mod direct Porții Otomane), serdarii veneau din sudul Dunării, fiind în genere greci, evrei spanioli (sefarzi) etc., ca de exemplu Emanuel Giani Ruset, între altele serdar de Chișinău, Basarabia în 1755 și vel serdar în 1756. El a fost de asemenea caimacam de Craiova, capuchehaie
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
etapă a existenței acestei funcții în Țările române (sau chiar în spațiile care aparțineau în mod direct Porții Otomane), serdarii veneau din sudul Dunării, fiind în genere greci, evrei spanioli (sefarzi) etc., ca de exemplu Emanuel Giani Ruset, între altele serdar de Chișinău, Basarabia în 1755 și vel serdar în 1756. El a fost de asemenea caimacam de Craiova, capuchehaie, spătar, vel postelnic, dar și domnitor, atât în Țara Românească (oficial între mai 1770 - octombrie 1771, deși a continut să elibereze
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
sau chiar în spațiile care aparțineau în mod direct Porții Otomane), serdarii veneau din sudul Dunării, fiind în genere greci, evrei spanioli (sefarzi) etc., ca de exemplu Emanuel Giani Ruset, între altele serdar de Chișinău, Basarabia în 1755 și vel serdar în 1756. El a fost de asemenea caimacam de Craiova, capuchehaie, spătar, vel postelnic, dar și domnitor, atât în Țara Românească (oficial între mai 1770 - octombrie 1771, deși a continut să elibereze acte ca domnitor până în 1774), cât și în
Serdar (dregător) () [Corola-website/Science/304899_a_306228]
-
va fi luat cu pandurii, își lasă familia în Transilvania și se întoarce fiind numit iarăși căpitan la plasei Amaradia. Evident că după întoarcerea sa încep procesele cu cei pe care îi jefuise în timpul răsmeliței și numai intervenția proteguitorului său, serdarul Constantin Bălteanu, l-a scăpat de justiția domnitorului. Punându-se cu sârg pe respectarea îndatoririlor, Ioniță Magheru primește în 1823 un certificat de slujbă bună și scutire de anumite dări, iar, în 1824, este numit "mai marele poterelor Gorjului". În
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
mitropolit al Ungrovlahiei, Neofit, ales în scaun în iulie 1840. La scurt timp după înscăunarea mitropolitului Neofit, Anton Pann îi adresează o scrisoare în care îi dezvăluie îndelungata sa muncă de traducere și tălmăcire a principalelor cărți ale stranei, "Doxastarul" serdarului Dionisie Fotino, "Irmologhionul" sau "Catavasierul grabnic" și "Heruvico-Chinonicarul". Neavând sprijinul financiar necesar tipăririi acestor cărți, intenționa să ceară sprijinul mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, însă, episcopul Chesarie al Buzăului l-a sfătuit să aștepte numirea unui nou mitropolit la București. Psaltul
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
încă cinci lucrări de muzică bisericească: "Mica gramatică teoretică și practică (cu caracter didactic)", "Irmologhiu-Catavasier", ediția a II-a, unde adaugă un model de recitare a Apostolului și a Evangheliei; "Noul Anastasimatar, tradus și compus după sistema cea veche a serdarului Dionisie Fotino", "La Sfânta Liturghie a lui Ioan Gură de Aur" și "La Sfânta Liturghie a Marelui Vasile". Moare în ziua de 2 noiembrie 1854, la întoarcerea dintr-o călătorie prin Oltenia, de unde contractase o răceală puternică (tifus virulent). Este
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
pictată cam în același timp de C. Lecca (1810-1887) și de Mișu Popp (1827-1892). În 1938, prin grija lui N. Iorga, s-au scos la lumină de sub pictura lui Tattarescu frescele primare. Portretul votiv îl prezintă pe ctitor drept vel serdar, alături de panița Sanda . Adresa: str. Orzoaia de sus nr. 12 "Conacul Bellu" este un monument reprezentativ pentru arhitectura veche romanească și a făcut parte dintr-un complex arhitectonic ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea. Celelalte clădiri ale complexului
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Alexandru al II-lea a proiectului de sistematizare urbană, pe această stradă și-au făcut apariția Seminarul Teologic (1813), Mitropolia cu biserica "Acoperământul Maicii Domnului", Curtea armenească (anii '20 ai sec. XIX), palate și conace urbane (ale viceguvernatorului Matei Krupensky, serdarului Iordache Vartolomeu), Grădina Publică (azi "Ștefan cel Mare"), o piață alimentară nouă, Spitalul orășenesc și cel Militar; a fost începută construcția Catedrala "Nașterii Domnului". Pe această stradă și-au construit palate și case de locuit elita societății basarabene de atunci
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
supranumiți și "boierii veliți" sau "divaniți", ori "boierii cu barbă", pentru că numai lor li se permitea portul acestei podoabe capilare. ii din următoarea clasă erau paharnicul, clucerul, stolnicul și comisul, iar boierii din clasa a III-a erau slugerul, pitarul, serdarul, șetrarul, medelnicerul, portarul, armașul și clucerul de arie. Tuturor acestora le era permis portul doar de mustață. Distincția rangurilor boierești se mai putea face și în funcție de blănurile purtate, de forma și dimensiunea ișlicului ori de nuanța giubelelor. Începând cu prima
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]