483 matches
-
un erou real la care ne raportăm și pe care il oferim drept exponent atunci când suntem întrebați de marile figure ale muzicii. Maestre Dan, să-mi trăiești și împreună, să reînviem și să cântăm spiritul tău, serenada ta, într-o serenada numită continuă SPĂTARU.“ (Paul Ciprian Surugiu - Fuego) În exclusivitate, vă prezentăm datele și locațiile unde turneul va poposi și unde va răsună vocea lui Dan Spătaru și muzica să, prin glasul lui Fuego, într-o serenada continuă a fiecăruia, a
SERENADĂ PENTRU DAN SPĂTARU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347462_a_348791]
-
serenada ta, într-o serenada numită continuă SPĂTARU.“ (Paul Ciprian Surugiu - Fuego) În exclusivitate, vă prezentăm datele și locațiile unde turneul va poposi și unde va răsună vocea lui Dan Spătaru și muzica să, prin glasul lui Fuego, într-o serenada continuă a fiecăruia, a unuia pentru public, a celuilat pentru artă adevărată, urmând ca orice modificare ulterioară cu privire la data sau oră să fie anunțată din timp : -21 martie, ora 19:00 - Ploiești (Casă de Cultură a Sindicatelor); - 22 martie, ora
SERENADĂ PENTRU DAN SPĂTARU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347462_a_348791]
-
Editură ANAMAROL”, “Asociația culturală REGAL D’ART”, “Confluente Literare“, "LIBERTATEA" și “EUROMUSIC“. Pentru informații suplimentare, puteti sună la numărul de telefon: 0746774204, sau puteți accesa următoarele site-uri: www.fuegofuego.ro, fuegoromaniafanclub.blogspot. com , www.fanclubfuegoromania.com. Referință Bibliografica: FUEGO - SERENADA PENTRU DAN SPĂTARU / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SERENADĂ PENTRU DAN SPĂTARU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347462_a_348791]
-
2013 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE - Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? - Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici nu-ți cânt ție, dar după mintea ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? - Ofreă-i
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
Mergem acasă!... - Mă ierți Nicușor, nu am vrut să-ți fac scandal în casă. - Eu să te iert?!... Să te ierte ea și cu soră-sa Eva. - Ce-o bagi pe Eva-n ciorba noastră, trogloditule! - Păi cui îi cântă serenade, mie sau ei? - E târziu și nu discut cu bețivii. EPILOG După câteva luni bune, Guță a reușit să-i câștige inima Evei, iar la doi ani îi găsim pe cei doi amici la berărie discutând cu aprindere. - Guță, Guță
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
în centrul camerei de regie, lângă un pupitru de comenzi, trona magnetofonul iar în spatele acestuia se aflau tehnicianul și redactorul emisiunii. La comanda primită din camera de alături printr-un difuzor ce se afla deasupra geamului, am început să execut „Serenada” lui Schubert, piesa mea de rezistență. Emoția mă gâtuia și se pare că sunetele produse nu erau mai mult de un jalnic scârțâit. N-au trecut nici 2 minute din cele vreo 3 cât dura cântecul, până m-am poticnit
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
Și parcă totu-i ireal. Te lași purtat de mâna-mi fină Și mierea buzei eu îți gust, Te unduiești ca o felină, Plină de-amor, eu te degust. Și vântul suflă, ploaia cade, În sărutări ne risipim, Îndrăgostiți de serenade, În ochii toamnei ne-adâncim... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: În ochii toamnei ne-adâncim... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1344, Anul IV, 05 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN OCHII TOAMNEI NE-ADÂNCIM... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376307_a_377636]
-
a avut loc în 1816 la Teatro di Torre Argentina din Roma se leagă de o serie de catastrofe. Cabala montată de rivalul lui Rossini, un oarecare Spontini, a reușit: tenorul care-l interpreta pe contele Almaviva și-a acompaniat serenada cu o chitară dezacordată si a fost fluierat. Rossini însuși care cânta la clavecin a fost huiduit. Basul care-l interpreta pe don Basilio s-a împiedicat, a căzut și i-a curs sânge din nas. Peste toate, o pisică
OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” DE ROSSINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375153_a_376482]
-
Când zorile apar... Când izvoru-mi spală visul Cu parfum de chihlimbar... Rămâi o clipă lângă mine Când grădina-i toată-n floare... Când marea , pasionată-n spumă Da mâlului o sărutare... Rămâi cu mine-n pragul serii Când vântu-și cântă serenada... Când felinarele se-aprind Și liniștea cuprinde stradă... Rămâi cu mine și când Luna Zâmbește la fereastra... Când crinul alb, îmbătător Se deschide-n glastra... Rămâi cu mine când pasiunea Îmbracă valul nopții... Când îl aștept pe El să vină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Rămâi o clipă lângă mineCând zorile apar...Cand izvoru-mi spală visulCu parfum de chihlimbar...Rămâi o clipă lângă mineCând grădina-i toată-n floare...Cand marea , pasionată-n spumăDă mâlului o sărutare... Rămâi cu mine-n pragul seriiCând vântu-și cântă serenada...Cand felinarele se-aprindși liniștea cuprinde stradă...Rămâi cu mine și când LunaZâmbește la fereastra...Cand crinul alb, îmbătătorSe deschide-n glastra...Rămâi cu mine când pasiuneaîmbracă valul nopții...Cand il aștept pe El să vinăDe ore-n fața porții...Rămâi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
-i sădi fire de fericire / Fie în piatră sau pământ arid / Vei intui - cuprinsă de uimire / Că dragostea nu-i sentiment sordid // Nu contempla fantome în oglindă / Privește-n zbor de pasăre măiastră / Lasă iubitul tău să te surprindă / Cu serenadele de la fereastră” (Nu-i prea târziu). De aici rezultă că pentru poet, dragostea e un sentiment sacru și nu-și permite să glumească pe seama ei. Țara e „pământescul rai” populat de iubire, tandrețe, dorințe, fericire, cu totul altceva decât imprecațiile
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
în miez de noapte Să faci din inocenta mea iubire; Flămândă... Vreau sa faci din ea trăire, Când vei sorbi sărutul meu din șoapte... Voi colora ochiade printre rânduri Solare, selenare-n panta rei Găsite Între rătăcite gânduri. Vei face serenade din dorințe Când ochii mei îi va privi Pe-ai tăi Ca un îndemn Mistic Ce curge Din Olimp până la Cerber, Din tălpi spre cer, Din azimut spre un infern, Spre dulce-amăruiul pielii tale Și-apoi, Râzând de timp Că
DE-A-NDOASELEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374803_a_376132]
-
de prunc de către fiica unei țigănci arsă pe rug din ordinul Contelui de Luna-tatăl. Cavatina Tăcea la notte - din actul I, scena 2. Rezumat : Leonora îi mărturisește confidentei sale, Ines, dragostea pe care o poartă unui trubadur care îi face serenade. Când s-a dus să vadă cine este acela, a recunoscut în el pe cavalerul în armura neagră pe care ea l-a încoronat drept învingător întrun turnir, nu demult și de care se îndrăgostise. Cabaletta Di tale amor che
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că Leonora n-ar mai trebui să-l mai revadă. Leonora răspunde că ea nu va renunța la el nici dacă aceasta ar costa o viață. Romanța Deserto sulla terra - din actul I, scena 2 Rezumat : Manrico îi cântă o serenada Leonorei, în care îi declară că de când tot călătorește singur prin lume că trubadur, acum este pe cale să-și afle dragostea. Aria Stride la vampa! - din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Azucena povestește lui Manrico și mulțimii de țigani împrejurările
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
individualitate etnică”, în interiorul unui proces de „reformă în toate direcțiile”, vizând „redeșteptarea geniului latin al neamului”. Poeții, prozatorii și criticii revistei sunt, însă, în mare majoritate, moderniști sau susținători ai curentelor moderniste în literatură. Publică, astfel, poezie: G. Bacovia (Balet, Serenadă), Al. T. Stamatiad, Alice Călugăru, Eugeniu Sperantia, Donar Munteanu, N. G. Rădulescu-Niger, Mircea Demetriade, Mia Frollo (care debutează aici semnând Maria Buzoianu), printre prozatori numărându-se C. Nottara, Th. D. Speranția. În ce privește teatrul, revista face față tipăririi unor texte chiar
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
puternice solidarități între eul liric și natură, a unei legături de sânge, ducând la o intimă asemănare. Sugestii plastice ale acestei solidarități se găsesc pretutindeni, în pasteluri (Șesuri natale, Amiază, Carmen veris, Un cântec pe secetă), în „ecourile din străbuni” (Serenadă de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat și
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
de A. de Herz. Un număr important de sonete i-au fost traduse în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când (1903), înmănunchează specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general de nuanță critică, sunt expozitive și prozaice. Cultivarea aforismului sau a paradoxului, în toate etapele creației sale, apare ca un gest firesc pentru un poet reflexiv, cum a fost C. Substanța unor
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
erotice declarative; muza inspiratoare, mereu alta, a acestui permanent îndrăgostit este idealizată și impersonală, frumusețea ei, „nurii” îl îndeamnă la extaz și la exclamații superlative adunate în strofe sufocate de lamentări, oftaturi și leșinuri, pentru uzul saloanelor, dar și al serenadelor cu lăutari. În cea de a doua etapă, de după 1820, tonul devine meditativ, elegiile iau locul entuziasmelor celebrând iubiri pasagere, dragostea mistuitoare pentru Smaranda Negri, Zulnia, cum o alintă el, introduce accente tragice în clamarea sentimentului. Poate fi stabilită și
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
asupra spiritului publicului”, „Însemnări de la premiere”, semnată de același Dinu Dumbravă, cu o cronică la Trandafirii roșii, poem dramatic de Zaharia Bârsan, precum și „Noutăți artistice” (concerte, spectacole de teatru). Apar poezii de Șerban Bascovici, Al. Stamatiad și o comedie lirică, Serenada din trecut, a lui Mircea Rădulescu. O piesă în proză îi aparține lui J.H. Rosny-Aîné: Dragoste etruscă. Roman antic. M.Pp.
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul liric cel mai potrivit pentru acest spirit zbuciumat, captiv al unor stări de anxietate. Elegiacul alternează cu grotescul, litania alunecă în umor negru. Lui B. îi place, evident, să filosofeze. Dar cugetările lui, amare, nu evită
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
scenarii a Studioului Cinematografic „Al. Sahia” și la secția de limbă spaniolă a Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (1954-1989). Debutează în „Tribuna poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Paul B. Marian); Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Paul B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Paul B. Marian); James Cain, Serenada, București, 1945; Martha Albrand, Nu ne predăm, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Paul B. Marian); B. Traven, Răscoala spânzuraților, București, 1945; Lewis Carroll, Alice în țara minunilor, București, 1946; Graham Greene, Destine încrucișate, București, 1946
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
G. Călinescu, dar și de marea poezie franceză (Baudelaire, Verlaine, Béranger), de care s-a simțit întotdeauna foarte apropiat. Poezia din această perioadă evocă, în vocabule dure, de o intensă coloratură autohtonă și cu puternice accente simboliste, realități crude (Birjarul, Serenadă, Legământ, Revoltă), dar se lasă ademenită și de stări nostalgice sau de dezolare, aproape maladive (de aici persistența unor motive ca destrămarea, prăbușirea, dispariția). Prevalează însă poezia socială, I. rostind un protest contra nedreptăților vremii și manifestând un vibrant atașament
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări prerafaelite (Serenadă, Imn profan), anticipate, prin religiozitate și hieratism grațios, de Cincinat Pavelescu (Fecioara, Bisericească). Dintre marii poeți români ai secolului al XX-lea sunt prezenți, la începuturile creației lor, în paginile L. G. Bacovia, care debutează la 20 martie 1899 cu
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
și rubine, 1904, Poemele visului, 1906, Harpegii, 1907, Crini albi și roșii, 1917, Mozaic bizantin, 1918, Versuri, 1921). Poza pe care o cultivă multă vreme „harpistul” este aceea a unui trubadur nefericit, care își înstrunează, iar și iar, „liedul” afectuos, serenada palpitând de implorări, trista romanță, sub ferestrele „domniței” din impenetrabilul castel medieval. E un veac galant, de imagini vaporoase, în care marchize, prințese, cavaleri se înfiripă în diafane fulgurații. Și, brusc, din această lume de grații un salt în antica
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]