523 matches
-
copilărie sau adolescență și se manifestă prin accese, ce survin la intervale neregulate, cu febră (până la 40 șC) și crize dureroase intense, care durează 1-4 zile și dispar apoi spontan, pacienții fiind asimptomatici între crize. Durerile sunt asociate cu inflamația seroaselor: pleurită (uneori cu revărsat lichidian), peritonită (ce poate mima un abdomen chirurgical), sinovită (monosau poliartrită a articulațiilor mari, care dispare fără sechele). Uneori, mai pot apărea: pericardită, orhită, mialgii sau erupții cutanate. Boala se complică, în 30-60 % dintre cazuri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
clinice potențial grave (edem pulmonar acut - EPA). Creșterea volumului sectorului interstițial se traduce prin formarea progresivă de edeme. 1. Semnele de hiperhidratare EC comportă: a) edeme periferice generalizate, declive, albe, moi, indolore, cu semnul godeului. Aceste edeme pot interesa și seroasele (revărsat pericardic, pleural, ascită) și sectorul interstițial pulmonar (EPA); b) semne de umplere a sectorului vascular care asociază o creștere a presiunii arteriale și un tablou de edem acut al plămânului; c) câștig în greutate. 2. Semnele biologice sunt sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
malignitate la 72% dintre leziuni, inclusiv la BD-IPMN mai mici de 3 cm, unde sensibilitatea a fost de 67% și specificitatea de 88% [39]. Unul dintre primele studii efectuat pe 112 cazuri de leziuni chistice de pancreas (68 mucinoase, 7 seroase, 27 inflamatorii, 5 endocrine, 5 de altă natură), a constatat că acuratețea pentru diferențierea leziunilor chistice pancreatice a fost de 51% pentru morfologia EUS, de 59% pentru examenul citologic, si de 79% pentru analiză antigenului carcinom embrionar (ACE) la o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
pentru diferențierea leziunilor mucinoase de cele non-mucinoase [35]. Nivelele de CĂ 19-9 nu sunt considerate importante în diferențierea leziunilor chistice. Un studiu efectuat pe 136 pacienți a stabilit că valoarea medie pentru pseudochisturi a fost de 4000U/mL, pentru chistadenoame seroase de 500 U/mL, pentru chistadenoame mucinoase de 15000U/ml, iar pentru adenocarcinoame mucinoase de 20000U/ mL [41], cu o sensibilitate de 19%, specificitate 98%, VPP 94%, VPN 38%, si o acuratețe de 46% [41,42], aspecte neconfirmate în unele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
din tumorile chistice mucinoase nu comunica cu ductele principale. Microscopic, chiștele de la ambele tipuri de tumori sunt tapetate cu epiteliu columnar mucinos, dar doar neoplasmele mucinoase chistice prezintă stroma de tip ovarian. Este important diagnosticul diferențial dintre chistadenoamele mucinoase și seroase deoarece aproape toate chistadenoamele seroase sunt benigne și sunt microchistice. Dimensiunea mai redusă, cicatricea stelata centrală și tapetarea cu celule cuboidale permit diagnosticul diferențial al majorității chist adenoamelor seroase de cele mucinoase. Atât tumorile solide-pseudopapilare cât și chistadenoamele mucinoase apar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
comunica cu ductele principale. Microscopic, chiștele de la ambele tipuri de tumori sunt tapetate cu epiteliu columnar mucinos, dar doar neoplasmele mucinoase chistice prezintă stroma de tip ovarian. Este important diagnosticul diferențial dintre chistadenoamele mucinoase și seroase deoarece aproape toate chistadenoamele seroase sunt benigne și sunt microchistice. Dimensiunea mai redusă, cicatricea stelata centrală și tapetarea cu celule cuboidale permit diagnosticul diferențial al majorității chist adenoamelor seroase de cele mucinoase. Atât tumorile solide-pseudopapilare cât și chistadenoamele mucinoase apar mai frecvent la femei, dar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
de tip ovarian. Este important diagnosticul diferențial dintre chistadenoamele mucinoase și seroase deoarece aproape toate chistadenoamele seroase sunt benigne și sunt microchistice. Dimensiunea mai redusă, cicatricea stelata centrală și tapetarea cu celule cuboidale permit diagnosticul diferențial al majorității chist adenoamelor seroase de cele mucinoase. Atât tumorile solide-pseudopapilare cât și chistadenoamele mucinoase apar mai frecvent la femei, dar tumorile solide-pseudopapilare nu sunt chiște; ele conțin arii de necroza, hemoragie și celule neoplazice eliminate. Diagnosticul definitiv este microscopic. PROGNOSTIC Riscul de malignizare este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
histiocite, celule mezenchimale nediferențiate), concentrate în jurul capilarelor sangvine și vaselor limfatice, având rol în apărarea imună a cavității pleurale (activitate fagocitară și de transfer a materialului imun la nivelul stomelor pleurale) [16]. TOPOGRAFIA PLEUREI Pleura este formată din două membrane seroase, una ce acoperă plămânul (pleura viscerală) și alta ce tapetează pe interior peretele toracic (pleura parietală). Cele două foițe pleurale alunecă între ele, facilitând mișcările pulmonare din timpul fazelor respirației. Ele se continuă una cu cealaltă la nivelul hilului pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
spațiul pericardic dar și secreția unor substanțe active [7, 9]. TOPOGRAFIA PERICARDULUI Pericardul este sacul fibro-seros care conține inima și porțiuni ale marilor vase care vin și pleacă de la cord. El este format din două componente: pericardul fibros și pericardul seros. Pericardul fibros Se prezintă ca un sac fibros, sidefiu, cu structură aponevrotică, învelește cordul la exterior și ia forma unui trunchi de con cu baza mare orientată către diafragm. Superior el se contopește cu tunica externă a marilor vase de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pericardul fibros se află nervul frenic împreună cu vasele pericardofrenice. În raport cu marile vase, pericardul fibros, se atașează de aortă, vena cava superioară, arterele pulmonare dreaptă și stângă, venele pulmonare superioare și inferioare. Pericardul nu aderă de vena cavă inferioară [3]. Pericardul seros Este format din două lame, una parietală, care aderă la pericardul fibros, și una viscerală, aderentă de cord, formând epicardul. Între cele două lame se delimitează cavitatea pericardică, conținătoare a unei lame fine de lichid. Pericardul fibros se continuă cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
format din două lame, una parietală, care aderă la pericardul fibros, și una viscerală, aderentă de cord, formând epicardul. Între cele două lame se delimitează cavitatea pericardică, conținătoare a unei lame fine de lichid. Pericardul fibros se continuă cu pericardul seros, unde întâlnește pediculii vasculari ai cordului, realizând aici o „linie de reflexiune”. Această linie de reflexiune nu coincide cu inserția pericardului fibros pe vasele mari de la baza cordului ci se află la o distanță de 1 până la 10 mm [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pediculii vasculari ai cordului, realizând aici o „linie de reflexiune”. Această linie de reflexiune nu coincide cu inserția pericardului fibros pe vasele mari de la baza cordului ci se află la o distanță de 1 până la 10 mm [3]. Astfel, pericardul seros se mulează peste traiectul intrapericardic al pediculilor vasculari ai cordului. Față de pediculul arterial compus din trunchiul arterei pulmonare și aortă și față de pediculul venos compus din vena cavă superioară, inferioară și cele patru vene pulmonare, pericardul se reflectă diferit. La
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de reflexia pericardului, de sus în jos, de-alungul venei cave superioare, venelor pulmonare superioară dreaptă, inferioară dreaptă și venei cave inferioare. Această porțiune verticală se proiectează pe șanțul interatrial al cordului. Porțiunea orizontală a T-ului este compusă din mularea seroasei pericardice, de la stânga la dreapta, peste venele pulmonare stângi superioară și inferioară, de unde se întinde până la vena pulmonară superioară dreaptă, adică până la porțiunea verticală. Traseul liniei de reflexie a pericardului la nivelul pedicului venos își are punctul de plecare de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
este orizontal către dreapta până la nivelul venei pulmonare superioare drepte, realizând porțiunea orizontală a T-ului. Traseul ia sfârșit în dreapta venei cave superioare, de unde se reia. După Bejan și Zitti, în funcție de gradul de acoperire al pediculilor vasculari ai inimii de către seroasa pericardică, se pot distinge trei posibilități [3]:- vase fără mezou, libere în cavitatea pericardică, în care seroasa pericardică realizează un manșon în jurul lor: trunchiul arterei pulmonare, artera aortă;- vase cu mezou lat: vena cavă, rareori vena pulmonară superioară;- vase cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
ia sfârșit în dreapta venei cave superioare, de unde se reia. După Bejan și Zitti, în funcție de gradul de acoperire al pediculilor vasculari ai inimii de către seroasa pericardică, se pot distinge trei posibilități [3]:- vase fără mezou, libere în cavitatea pericardică, în care seroasa pericardică realizează un manșon în jurul lor: trunchiul arterei pulmonare, artera aortă;- vase cu mezou lat: vena cavă, rareori vena pulmonară superioară;- vase cu mezou lung: venele pulmonare inferioare. La nivelul pediculului arterial, linia de reflexie a pericardului manșonează aorta și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
trunchiul arterei pulmonare, artera aortă;- vase cu mezou lat: vena cavă, rareori vena pulmonară superioară;- vase cu mezou lung: venele pulmonare inferioare. La nivelul pediculului arterial, linia de reflexie a pericardului manșonează aorta și trunchiul arterei pulmonare, realizând o teacă seroasă unică. Distribuția complexă, labirintică a seroasei pericardice realizează o compartimentare a cavității pericardice în sinusuri și recesuri, repere de mare importanță în chirurgia cardiacă și toracică. Sinusul oblic al pericardului (fundul de sac al lui Haller) [3, 6] delimitat de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cu mezou lat: vena cavă, rareori vena pulmonară superioară;- vase cu mezou lung: venele pulmonare inferioare. La nivelul pediculului arterial, linia de reflexie a pericardului manșonează aorta și trunchiul arterei pulmonare, realizând o teacă seroasă unică. Distribuția complexă, labirintică a seroasei pericardice realizează o compartimentare a cavității pericardice în sinusuri și recesuri, repere de mare importanță în chirurgia cardiacă și toracică. Sinusul oblic al pericardului (fundul de sac al lui Haller) [3, 6] delimitat de ramurile T-ului sau, mai bine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pătrundere în acest reces privește către lateral. Recesul pulmonar stâng [3, 6] are formă ovalară, fiind delimitat superior de artera pulmonară stângă, inferior de vena pulmonară superioară stângă, medial de repliul lui Marshall și lateral de lama parietală a pericardului seros. Repliul lui Marshall (plica vestigială a lui Marshall) [3, 6] reprezintă vestigiul venei cave superioare stângi din perioada embrionară. El se întinde între artera pulmonară stângă și vena pulmonară superioară stângă. Fața medială a repliului privește către sinusul transvers, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cele două orificii ale tunelului, cel drept este reprezentat de recesul interaorticocav [3, 6], de mare importanță chirurgicală. Recesul este delimtat la dreapta de vena cavă superioară iar la stânga de aorta ascendentă. Peretele posterior este reprezentat de lama parietală a seroasei pericardice, ce acoperă la acest nivel traiectul orizontal al arterei pulmonare drepte, situată deci extrapericardic. Aici este ultimul loc unde se mai poate realiza ligatura arterei pulmonare drepte. Orificiul stâng este delimitat către median de trunchiul arterei pulmonare, lateral de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
căi colaterale de mare importanță [12]. Drenajul venos se realizează în vena azygos, hemiazygos, venele toracice interne și venele diafragmatice superioare. Limfa este drenată către ganglionii mediastinali anteriori, traheobroșici inferiori și diafragmatici [14]. Pericardul fibros și lama parietală a pericardului seros sunt inervate de nervii vagi, simpaticul toracic și nervul frenic [12]. Lama viscerală a pericardului seros (epicardul) este inervată de fibre aparținând plexului cardiac [12]. PNEUMOTORAXUL SPONTAN DEFINIȚIE Pneumotoraxul spontan este o urgență chirurgicală care constă în transformarea cavității pleurale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
interne și venele diafragmatice superioare. Limfa este drenată către ganglionii mediastinali anteriori, traheobroșici inferiori și diafragmatici [14]. Pericardul fibros și lama parietală a pericardului seros sunt inervate de nervii vagi, simpaticul toracic și nervul frenic [12]. Lama viscerală a pericardului seros (epicardul) este inervată de fibre aparținând plexului cardiac [12]. PNEUMOTORAXUL SPONTAN DEFINIȚIE Pneumotoraxul spontan este o urgență chirurgicală care constă în transformarea cavității pleurale virtuale într-o cavitate reală, prin acumulare de aer între cele două foițe pleurale. În funcție de cantitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Au fost elaborate mai multe clasificări, dintre care cea clasică (PNX primar sau idiopatic și PNX secundar unor afecțiuni pulmonare) nu este valabilă deoarece toate pneumotoraxurile sunt generate de o boală pulmonară. PATOGENIE Pleura, derivată din mezoderm, reprezintă o structură seroasă, fiind formată din două elemente distincte: pleura parietală și pleura viscerală. Cavitatea pleurală este virtuală în mod normal, având presiune negativă și o lamă fină de lichid de 10-20 microni, respectiv 0,1-0,2 ml/kg corp [19]. Din punct
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
nivelul apexului pulmonar, acestea fiind cele mai frecvente cauze de pneumotorax. De asemenea, această metodă se aplică în majoritatea cazurilor, pentru tratamentul chirurgical al acestei afecțiuni. Există însă zone ale parenchimului pulmonar greu accesibile: fața mediastinală și scizurile. PLEUREZIILE PURULENTE Seroasa pleurală tapetează pulmonul (pleura viscerală), coastele și spațiile intercostale, diafragmul și organele mediastinale (pleura parietală). În mod normal nu există spațiu real între pleura viscerală și pleura parietală, acesta fiind virtual. Spațiul virtual devine real în acumulările aeriene (pneumotorax), sanguine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
purulentă scizurală, colecția se află în marea sau mica scizură pe dreapta sau în scizura stângă, fiind delimitată de lobii pulmonari;- pleurezie purulentă apicală, închistarea are loc între domul pleural și apexul pulmonar. Etiopatogenie Agentul patogen microbian rar afectează primar seroasa pleurală, prin însămânțare pe cale hematogenă de la un focar septic situat la distanță (osteomielită, furuncul etc.). Calea hematogenă este contestată de unii autori, care consideră că într-adevăr se poate produce o inoculare septică, dar nu în pleură ci în parenchimul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
furuncul etc.). Calea hematogenă este contestată de unii autori, care consideră că într-adevăr se poate produce o inoculare septică, dar nu în pleură ci în parenchimul pulmonar. În urma însămânțării apar abcese pulmonare subpleurale, de la nivelul cărora, secundar se însămânțează seroasa pleurală. Deci, dacă acceptăm supoziția de mai sus, toate pleureziile purulente sunt secundare, neexistând pleurezii purulente primitive. Cea mai frecventă cauză de empiem o reprezintă pneumonia și abcesul pulmonar. Alte cauze pulmonare pot fi: bronșiectaziile supurate, chistul hidatic supurat, cancerul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]