534 matches
-
ALTE TUMORI PANCREATICE CU DIFERENȚIERE DUCTALĂ NEOPLASMELE SEROASE CHISTICE (NSC) NSC sunt tumori epiteliale chistice compuse din celule cuboidale, bogate în glicogen care secretă un lichid seros. Majoritatea sunt tumori benigne (chistadenoame seroase) și numai în cazuri rare metastazează (chistadenocarcinoamele seroase). Histologic au fost descrise patru variante de NSC: neoplasmul seros macrochistic, neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice identificate în aceste tumori sunt menționate:LOH la nivelul locusului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
NSC sunt tumori epiteliale chistice compuse din celule cuboidale, bogate în glicogen care secretă un lichid seros. Majoritatea sunt tumori benigne (chistadenoame seroase) și numai în cazuri rare metastazează (chistadenocarcinoamele seroase). Histologic au fost descrise patru variante de NSC: neoplasmul seros macrochistic, neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice identificate în aceste tumori sunt menționate:LOH la nivelul locusului genei VHL (3p25) a fost găsită în două cazuri de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
epiteliale chistice compuse din celule cuboidale, bogate în glicogen care secretă un lichid seros. Majoritatea sunt tumori benigne (chistadenoame seroase) și numai în cazuri rare metastazează (chistadenocarcinoamele seroase). Histologic au fost descrise patru variante de NSC: neoplasmul seros macrochistic, neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice identificate în aceste tumori sunt menționate:LOH la nivelul locusului genei VHL (3p25) a fost găsită în două cazuri de chistadenom seros asociat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
din celule cuboidale, bogate în glicogen care secretă un lichid seros. Majoritatea sunt tumori benigne (chistadenoame seroase) și numai în cazuri rare metastazează (chistadenocarcinoamele seroase). Histologic au fost descrise patru variante de NSC: neoplasmul seros macrochistic, neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice identificate în aceste tumori sunt menționate:LOH la nivelul locusului genei VHL (3p25) a fost găsită în două cazuri de chistadenom seros asociat cu boala VHL
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice identificate în aceste tumori sunt menționate:LOH la nivelul locusului genei VHL (3p25) a fost găsită în două cazuri de chistadenom seros asociat cu boala VHL și cu o frecvență de 40-70% în cazurile sporadice [117, 118];inactivarea genei VHL prin mutații somatice a fost raportată în 22% dintre cazurile sporadice de NSC;nu au fost identificate mutații ale genelor K-RAS și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
VHL și cu o frecvență de 40-70% în cazurile sporadice [117, 118];inactivarea genei VHL prin mutații somatice a fost raportată în 22% dintre cazurile sporadice de NSC;nu au fost identificate mutații ale genelor K-RAS și TP53 în chistadenoamele seroase [118]. NEOPLASMELE CU CELULE ACINARE (NCA) Neoplasmele cu celule acinare sunt tumori epiteliale denumite astfel după aspectul morfologic care seamănă cu cel al celulelor acinare pancreatice. Majoritatea sunt tumori maligne solide (carcinom cu celule acinare) și mai rar se întâlnesc
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
inferioară, neoplasm de cap de pancreas). Aceasta se face cu ajutorul explorărilor imagistice. STADIALIZAREA Stadializarea carcinomului duodenal periampular se face conform sistemului TNM (tabelele 159 și 160). EVOLUȚIE. PROGNOSTIC Adenocarcinomul duodenal se extinde progresiv de la mucoasă la submucoasă, stratul muscular și seroasă. Metastazele ganglionare regionale apar precoce. Invazia structurilor vasculare determină caracterul nerezecabil al tumorii. Metastazele peritoneale și metastazele la distanță (mai ales hepatice) sunt frecvente. Prognosticul adenocarcinomului intestinal se corelează cu rezecabilitatea, gradul de diferențiere histologică, interesarea tumorală a marginilor de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
5%; malformațiile splenice - 5%; malformațiile pericardice, hepatice și pancreatice, fiecare cu câte 2,5%. Herniile diafragmatice congenitale sunt mai frecvent întâlnite la bărbați. Acestea pot fi: embrionare (fără sac herniar) și fetale (cele două cavități sunt separate de un „diafragm seros”; există sacul herniar) [61]. Mecanismul care stă la baza apariției acestor hernii congenitale este întreruperea dezvoltării, migrației sau fuziunii precursorilor diafragmatici [36, 37, 69, 88]. Localizarea acestor hernii este în concordanță cu fuziunea defectuoasă a unuia sau mai multora din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ce par să se dezvolte mult mai târziu în viața fetală. De regulă, aceste hernii sunt expresia unei comunicări libere între cavitatea pleurală și cea peritoneală (nu există sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui deficit de muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hernii sunt expresia unei comunicări libere între cavitatea pleurală și cea peritoneală (nu există sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui deficit de muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă din cavitatea pleurală) și aspirația intratoracică a viscerelor abdominale (100). Prezența ficatului și splinei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
studiat aplazia completă a unui hemidiafragm [4, 5]. Sacul herniar absent în herniile embrionare este prezent în herniile fetale. În cele mai multe hernii ale cupolei diafragmatice sacul herniar lipsește, iar cavitatea abdominală comunică liber cu cea pleurală. Prezența așa-numitului „diafragm seros”, ca urmare a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac herniar. Acest diafragm seros, din care se dezvoltă sacul herniar, întârzie migrarea viscerelor abdominale în torace. Existența sacului herniar are o importanță deosebită întrucât limitează tranzitului organelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
herniile fetale. În cele mai multe hernii ale cupolei diafragmatice sacul herniar lipsește, iar cavitatea abdominală comunică liber cu cea pleurală. Prezența așa-numitului „diafragm seros”, ca urmare a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac herniar. Acest diafragm seros, din care se dezvoltă sacul herniar, întârzie migrarea viscerelor abdominale în torace. Existența sacului herniar are o importanță deosebită întrucât limitează tranzitului organelor abdominale în cavitatea toracică. În statistica proprie am observat preponderența cazurilor fără sac herniar (circa 3/4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Tumorile benigne sau maligne cu punct de plecare diafragmatic sunt foarte rare. Diafragmul este afectat mai frecvent indirect, prin invazie de la o formațiune tumorală a unui organ din vecinătate (plămân, ficat, esofag, stomac etc.) sau de determinări secundare la nivelul seroaselor, care îl tapetează-pleurală sau peritoneală. ISTORIC Foarte puține informații se găsesc în literatură în legătură cu acest subiect, ceea ce ne arată raritatea unor astfel de cazuri. Grancher (1868) este creditat cu prima descriere a unei tumori diafragmatice, un fibrom benign, descoperit cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
în condițiile în care România se găsește într-o zonă cu frecvența crescută de apariție a chistelor hidatice. Chistul hidatic primitiv al diafragmului este foarte rar întâlnit, infestarea, în cazul acestuia, fiind pe cale hematogenă. Acesta se dezvoltă între cele două seroase care tapetează diafragmul, adică pleura și peritoneul. Simptomatologia este nespecifică la fel ca și pentru restul formațiunilor cu această topografie [6, 14]. Pentru diagnostic se pot folosi în plus testele serologice Cassoni și Weinberg-Pirvu. Caracteristic pentru chistul hidatic diafragmatic primitiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
termen lung a fost doar rareori obținută în cazurile prezentate în literatura de specialitate. Tumorile maligne diafragmatice secundare sunt consecința invaziei secundare a unui proces de vecinătate, mai rar sediu metastatic direct. Putem include aici și determinările secundare de la nivelul seroaselor pleurală și peritoneală care tapetează diafragmul. Tabloul clinic se caracterizează prin simptomatologia bolii de bază la care se adaugă suferința de la granița toraco-abdominală expusă la tumorile maligne. TRATAMENTUL TUMORILOR DIAFRAGMATICE După cum menționam mai sus, tratamentul tumorilor diafragmatice este chirurgical, la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
poate substitui însă verdictului histolopatologic, datorită posibilelor rezultate false pe care le poate emite. Astfel, tumori precum mezoteliomul malign epitelial, care au o activitate metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
mezoteliomul malign epitelial, care au o activitate metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu apariția chilotoraxului. Light
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
ficatului și circulația peritoneală explică frecvența mare a hidrotoraxului hepatic pe partea dreaptă [12] (fig. 8.37) și cantitatea suficient de mare încât să producă dispnee și să impună toracocenteza. În hidrotoraxul hepatic lichidul pleural prezintă următoarele caracteristici [14]: -este seros sau serohematic, limpede când este neinfectat, inodor; aspectul tulbure impune diagnosticul diferențial cu un chilotorax, pleurezie colesterolotică, empiem pleural, pleurezie TBC etc.; -biochimic este transudat: proteine sub 3g/dl, proteine pleurale/ serice sub 0,5, LDH pleural sub 200U/dl
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
în urma unei boli cronice sau a unui traumatism; - obstrucției nazale, determinată la preșcolar și la școlarul mic de vegetații adenoide, la școlarul mare, de polipoza nazala, deviații de sept, formațiuni tumorale ale cavumului; - infecției repetate nazale sau rinofaringiene; - secreției nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinată de rinita cronică, alergia nazala, rinosinuzita. Examenul faringelui are în vedere aspectul și volumul amigdalelor palatine, urmărind depistarea amigdalitei cronice (amigdale hipertrofice sau nu, infecție de focar). Se insistă asupra datelor anamnestice privind trecutul amigdalian și eventualele
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
în vîrsta de peste 6 săptămâni trebuie să se procedeze la: a) depistarea cysticercozei la nivelul limbii și esofagului, după ce acesta a fost degajat de trahee, inima, maseterii externi și interni, a diafragmei a cărei parte musculară va fi separată de seroasa, si a suprafețelor musculare făcute direct vizibile prin tăiere sau inciziile aplicate cu prilejul sacrificării; limba trebuie să fie supusă, pe fata să inferioară, unei incizii longitudinale; o incizie longitudinala se aplică, de asemenea, pe inimă, în așa fel încît
PROTOCOL din 15 februarie 1974 privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Liban. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136710_a_138039]
-
tăiate pentru comerțul en-gros și demigros. Articolul 12 Tranșarea și dezosarea se vor executa ��n așa fel încît să se evite orice murdărire a cărnii. Spărturile de oase și cheagurile de sânge vor fi înlăturate. Țesutul conjunctiv intramuscular, vasele sanguine, seroasele și toți ganglionii limfatici ai carcasei trebuie să fie menținuți aderenți la grupurile musculare prin legăturile lor naturale. Depozitele de grăsime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminări parțiale: grăsimea bazinului și a rinichiului, osânza, grăsimea de pe coaste
PROTOCOL din 15 februarie 1974 privind aplicarea articolului 1 al Convenţiei sanitar-veterinare dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Liban. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136710_a_138039]
-
tromboflebite); grav necomplicat, cu comă și rigiditate prin decerebrare; ● sindromul de dilacerare - mediu, cu dilacerare directă și grav prin dilacerare indirectă de trunchi cerebral; ● sindromul de compresiune cu revărsate sanguine (hematomul epidural, subdural și intracerebral) și cu revărsate lichidiene (meningita seroasa); ● plăgi ale capului: frontale, parietale, temporale, occipitale și mixte. Clasificarea: nepenetrante (ale scalpului), plăgi penetrante de război și plăgi complexe (cranio-faciale, cranio-orbitare, fistule L.C.R.). ENCEFALOPATIILE INFANTILE Definiție: sunt manifestările encefalitice ca urmare a lezării, de cauze multiple, a substanței nervoase
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
mai tarziu. Epidermoliza buloasa simplă se transmite autosomal dominant și se caracterizează prin apariția de bule pe tegumentele aparent sănătoase din teritoriile supuse traumelor locale minime (mâna, picior, cingătoare etc. coate, genunchi, umeri, feșe). Bulele au dimensiuni variabile cu conturul seros sau hemoragic și se vindecă fără cicatrice. Mucoasa bucala poate fi sediul unor bule generate de masticație. Starea generală este bună. Epidermoliza buloasa distrofica se transmite recesiv și erupția este caracterizată de bule ce apar spontan sau după traumatisme, cu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
unei boli cronice ori a unui traumatism; - obstrucției nazale determinate la preșcolar și la școlarul mic de vegetații adenoide, iar la școlarul mare, de polipoza nazala, deviații de sept, formațiuni tumorale ale cavumului; - infecției repetate nazale sau rinofaringiene; - secreției nazale (seroasa, seromucoasa, purulenta), determinată de rinita cronică, alergia nazala, rinosinuzita. Examenul faringelui are în vedere aspectul și volumul amigdalelor palatine, urmărind depistarea amigdalitei cronice (amigdale hipertrofice sau nu, infecție de focar). Se insistă asupra datelor anamnestice privind trecutul amigdalian și eventualele
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
mai frecventă. Se manifestă prin abatere, somnolenta, horiplumatie, tuse, zgomote respiratorii diverse, lacrimare excesivă, coriza, întârziere în dezvoltare. Mortalitatea este de regulă foarte redusă, majoritatea păsărilor insanatosindu-se în răstimp de cel mult 2-3 săptămâni. Alteori, singurele semne sunt conjunctivita seroasa, jetajul și, eventual, cianoza crestei. În formele asimptomatice se poate înregistra, totuși, scăderea producției de ouă. Deși au fost descrise focare de gripă cu morbiditate și mortalitate foarte ridicate, mergând de la 50-60% până la 90-100%, asemenea evoluții sunt rar semnalate, evoluția
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]