791 matches
-
cuminte!... XXVIII. CÂT DE DEPARTE SUNT, DOAMNE, DE TINE?, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014. Cât de departe sunt, Doamne, de Tine, Cât de aproape aș vrea ca să fiu? Sufletu-mi urcă pe mari serpentine, Când se îndreaptă spre Tine, zglobiu. Cât de departe e pânza iertării, Cum se destramă prin faldurii moi, Ce se întind pân’ la marginea mării Și ne conduc înspre zorii cei noi? Eu sunt o scamă ce zboară prin gânduri
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
sunt o luntre pe apele-Ți line, Sufletu-mi râde, că-i tânăr și viu. 11 octombrie 2014 ... Citește mai mult Cât de departe sunt, Doamne, de Tine,Cât de aproape aș vrea ca să fiu?Sufletu-mi urcă pe mari serpentine, Când se îndreaptă spre Tine, zglobiu.Cât de departe e pânza iertării,Cum se destramă prin faldurii moi,Ce se întind pân’ la marginea măriiși ne conduc înspre zorii cei noi?Eu sunt o scamă ce zboară prin gânduri,Ori
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
să aline cît de cît plouata dezamăgire. O noapte în luxosul hotel părintesc și, rugîndu-mă celui de sus să-mi dea somn adînc, mă trezesc brusc, e ora 6, și-o șterg humulește. Contact motor. Și urmează cele mai frumoase serpentine pe care, șofînd, le-am făcut vreodată. Nu lipsite de risc: carosabil jilav, relativă ceață. Totuși, fascinația înghițirii distanțelor! Episod insolit: într-un cotlon al pădurii, pe la Pluton, pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paridisiacă: două trupuri goale, băiat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
create pentru ușurarea muncilor omului îl vor înlocui pe om și vor da naștere la șomaj. Apare poemul Alastor de P.B. Shelley (alte poeme între 1817-1822). ¶ P.B. Shelley se căsătorește cu Mary Godwin (după ce Harriet Westbrook moare înecata în lacul Serpentine din Hyde Park, ca urmare, probabil, a unui gest sinucigaș). Cuplul își petrece vară la Geneva, în Villa Diodati (aflată pe malul unui lac) împreună cu Byron: organizează un concurs în urma căruia Mary scrie românul Frankenstein, iar Polidori, medicul personal al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
puterea a patra). "Drumurile bipătrate" despre care vorbește Blake par să facă referire la "parabolă bipătratică" (sau, în general, la curbele cuartice): o curbă de ordinul trei, care, în forma sa cea mai generală, are o parte cu forma de serpentina și două picioare infinite ce tind spre aceeași direcție. Parabolă bipătratică (că orice funcție cuartica) este definită de ecuația generală: f(x) = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e; formă să seamănă cu litera omega (ω) sau cu litera "w" (sugerînd numele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
preliminari. Echilibrarea corpului și a respirației pentru meditația prin nemișcare Corpul - mai întâi faceți timp de două-trei minute încălzirea prin rotirile spinale introduse în secțiunea anterioară (p. 203), apoi efectuați timp de două-trei minute următoarea întindere spinală sub formă de „serpentină” (Fig. 45). Ședeți cu picioarele încrucișate pe podea sau pe marginea unui scaun, cu palmele în jos pe genunchi. Scoateți bărbia în afară și aplecați-vă în față, dirijând corpul cu ajutorul capului și întinzând coloana vertebrală. Atunci când coloana este complet
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
3.2.6. Rocile măcinate în agricultura organică termenul de praf de rocă este aplicat rocilor silicatice măcinate. Aceste minerale sunt foarte variate, de la forme acide (abundente în silicați) pînă la forme bazice (sărace în silicați), incluzînd bazaltul, bentonita și serpentina. Utilizarea rocilor măcinate este încă într-un stadiu incipient, dar rezultatele deja obținute sunt promițătoare. Rocile și prin urmare rocile măcinate se caracterizează prin conținuturi ridicate în anumite elemente nutritive, adesea o gamă foarte largă de macroelemente și mici cantități
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nevoie de un Întreg sistem de transport, și poate ar fi bine să-ți iei și un model mai ușor, pentru cînd mergi cu avionul... Mă Îndrept spre tăblița cu Pram City, abia ascultînd-o. Intrarea e decorată cu baloane și serpentine de hîrtie și, În clipa În care trec de ele, văd cărucioarele aliniate În depărtare, ca o mare nesfîrșită de crom. — Bună ziua! Îi spun unui bărbat În geacă verde, cu ecuson Pram City. Am nevoie de un cărucior imediat. Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu versuri în revista „Lumina” a liceului din Rădăuți (1965). Prima carte, Cea mai tânără Ecaterină, premiată la concursul de debut al Editurii Junimea, îi apare în 1975. Cele mai multe volume sunt de poezii, adăugându-li-se cărți de proză eseistică - Serpentine (1989), Coridorul dintre ceasuri (2000) - și pentru copii - Când adoarme o buburuză (1986), Băieței, clopoței și fetițe, luminițe (1991). Poeziile de început din Cea mai tânără Ecaterină, în afara celor omagiale, întrețes o atmosferă de vrajă, de magică iubire: „Eu le-
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
muzică, în sensul armoniei pitagoreice. SCRIERI: Cea mai tânără Ecaterină, Iași, 1975; Drumuri, București, 1977; Nesfârșitele vămi, București, 1979; Cochilii cântătoare, București, 1982; Umbra Casandrei, Iași, 1983; Ucenicia de aur și purpură, București,1985; Când adoarme o buburuză, Iași, 1986; Serpentine, București, 1989; Băieței, clopoței și fetițe, luminițe, Iași, 1991; Coridorul dintre ceasuri, Timișoara, 2000; Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, Botoșani, 2000; Arca de frunze, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, Lucia Olaru-Nenati. Debuturi, AFT, 1978, 1; Vlad Sorianu
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
o vizită. Ne-am propus să le arătăm peisajele minunate din Oregon, așa că am decis să călătorim de-a lungul coastei cu mașina. Sue nu avea curaj să meargă, pentru că știa că drumul avea să fie sinuos și plin de serpentine. Am întrebat-o dacă n-ar vrea să încerce un remediu reflexogen. A fost de acord, fiindcă iubește oceanul și își dorea foarte mult să vadă Pacificul. Am aplicat câteva metode și am observat că, prin masarea degetelor mijlocii, a
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și iar urca, până când, În cele din urmă, am ajuns sus, pe platou. Hârâitul Încetă și În liniștea care se lăsă brusc puteam auzi bolborositul radiatorului. Eram pe ultima creastă de dinainte de Spezia - apoi urma marea. Acum șoseaua cobora În serpentine scurte, ușor rotunjite. Când luam virajele, oaspetele nostru se apleca, mai să tragă după el mașina grea. — N-ai ce să-i faci, Îi spuse-i lui Guy. Instinctul de conservare Îl Împinge să facă asta. — Cel mai puternic instinct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
după el mașina grea. — N-ai ce să-i faci, Îi spuse-i lui Guy. Instinctul de conservare Îl Împinge să facă asta. — Cel mai puternic instinct al italienilor. — Da, cel mai puternic instinct pe care-l au italienii. Coboram serpentinele prin praful adânc, ce pudra crengile măslinilor. Spezia se-ntindea dedesubt, de-a lungul mării. Pe măsură ce se apropia de oraș, șoseaua Înceta să coboare, aplatizându-se. Tânărul Își băgă capul pe fereastră: — Eu m-aș da jos aici. Oprește, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mult noroc. — N-o să aibă, spusei eu, și nici Schmidt n-o să fie ales președinte. Șoseaua se terminase. Acum mergeam pe un drum cu pietriș și În curând lăsarăm câmpia În spate și Începurăm să urcăm printre două dealuri, pe serpentine. Pământul de pe dealuri era roșiatic, salvia creștea În grămăjoare gri și pe măsură ce drumul urca puteam să vedem munții, dincolo de câmpia care se deschidea. Acum erau și mai Îndepărtați și se mănau și mai mult cu cei din Spania. Serpentinele Începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe serpentine. Pământul de pe dealuri era roșiatic, salvia creștea În grămăjoare gri și pe măsură ce drumul urca puteam să vedem munții, dincolo de câmpia care se deschidea. Acum erau și mai Îndepărtați și se mănau și mai mult cu cei din Spania. Serpentinele Începură din nou și urcarăm iar, și În față văzurăm niște fazani. Când ne apropiarăm Își luară zborul, bătând repede din aripi, și apoi plutiră, vâslind rar, și coborâră pe deal. — Sunt așa de mari și drăguți. Sunt mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
puțin un american a făcut acest lucru. Ceilalți nu oferiră nimic. Ceilalți nu considerară că trebuie să-ți arăți respectul față de ceva ce În mod vizibil nu există. Drumul avea tot mai multe cotituri, care În curând se transformară În serpentine. Doar Walter mai era treaz. Se uită În spate la călători. Capetele acestora se bălăbăneau de la stânga la dreapta, În sus și-n jos În ritmul hurducăturilor și al salturilor autocarului. Capetele săltărețe aduceau cu dansul morților executat de păpuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
simți cât de frumos, Dulce-i când te-oi săruta... Chipul tău străluminează Și cuprins de vraja lunii Te va ține mereu trează Nu-ți pese ce-or zice unii! VRAJA CODRULUI Vântul prin codru mă poartă, Urc poteci și serpentine, Vraja codrului mă-mbată, Clocotesc, mi- e cald, mi-e bine! Când spre codru mă îndrept Mă simt ca un prunc la piept, Codrul râde și suspină Pentru că nu-i sunt străină. Și când merg în țări străine Îi port
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Înălțimile siriene goale. Inima lui Sammler era foarte sfâșiată de sentimente pe când stătea sub bananierii scunzi, curgând de frunze. „Și oare-n vremuri vechi cele picioare Bătură...” 1 Dar aceia erau munții verzi ai Angliei. Munții din fața lui, În goliciune serpentină, nu erau defel verzi; erau rumeniți, cu cavități fumegânde și mistere de o putere inumană arzând În flăcări deasupră-le. Multele impresii și experiențe din viață păreau să nu mai aibă loc fiecare În spațiul ei potrivit, În ordine, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un personaj dintr-un film. În tăcere, am ocolit Albert Memorial și am pornit prin parc. Luna palidă răspândea puțină lumină, la fel și luminile de pe stradă, risipite de-a lungul aleilor principale, albe și ireal de frumoase. În față, Serpentina licărea, o panglică argintie cu poduri delicate arcuindu-se deasupra ei. Am ajuns la un pavilion mic de piatră ridicat doar cu câteva trepte deasupra pământului; Sebastian le-a sărit ușor, costumul lui strălucind în lumina lunii. L-am urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
rochie, ghidându-mă înspre gura lui. —Tu prima, a mormăit. Se crăpa de ziuă pe când pășeam înapoi prin parc, aruncând cu virtuozitate sticlele goale la un coș de gunoi de pe drum, și am luat singurul taxi care se plimba pe lângă Serpentine Gallery. Dacă tot ai de gând să faci gesturi romantice, măcar să le faci cum se cade. M-am lăsat înapoi pe scaunul taxiului cu un oftat adânc. Era minunat să te scufunzi într-o suprafață moale de piele după ce stătuseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mâncat mere, se ia de mâncat pere și eu, În loc să-mi fac ziua liberă, stau și fac curat În mașină. Pentru cine n-a mai fost prin zonă se iscă aproape imediat temerea că traseul e Într-adevăr plin de serpentine periculoase. Că nu e tocmai așa va descoperi și singur pe parcurs. Așa cum va descoperi și că numita „cursă rapidă“ oprește la toate cotiturile (precum mașina cu Terente și Didina dintr-un cântec de copii) cu condiția ca solicitantul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele. Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță, încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental patinând, alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi, mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică iar tu nu mă suferi!
Cople?it by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83723_a_85048]
-
ochiul stâng, cum credem noi femeile. Lică! Lică! Ești viteaz numai în mahalale!... Nici pentru armată nu mai sunt buni bărbații ăștia! Lina se roși iar. Cum avea fața plină de vinișoare aparente, când se roșea o acoperea cu mici serpentine vinete, grozav de urâte. Mini simți deodată o plictiseală. - Trecem dincolo, propuse. Decorul sufrageriei, care uneori o încînta prin pitoresc și simplicitate, acum îi strecura un fior umil de provincie și mizerie. în birou Nory se trânti în fotoliu și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
încet un automobil negru mare, închis, ce ascundea aproape complet altul descoperit, în care un bărbat așezat în spate saluta mulțimea ridicând brațele. Polițiștii stăvileau mulțimea care striga și aplauda, iar de la ferestrele caselor femei și copii aruncau flori și serpentine colorate. Strânse arma cu putere și așteptă. Orologiul gării slobozi două bătăi, îndemnându-l, parcă, încă o dată să uite totul, dar ecoul lor se pierdu între urletele sirenelor, strigăte și aplauze. Targuí-ul simți că-i vine să plângă, ochii i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mirositori ai Demiurgului? Un șir de tuburi de sticlă care, dintr-un uter În formă de bol, trec, prin niște sfere și conducte susținute de niște suporți bifurcați, Între două bășici, transmițând nu știu ce esență de la una la cealaltă prin niște serpentine care spânzură În gol... Fermentație putredă? Balneum Mariae, sublimarea hidrargirului, mysterium conjunctionis, producerea Elixirului! Iar aparatul pentru studiat fermentația - iarăși - a vinului? Un joc de arcuri de cristal care merge din atanor În atanor, ieșind dintr-un alambic ca să sfârșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]