3,720 matches
-
numără amorul - de regulă, ratat - chiar dacă e posibil ca, din timp în timp, pe o perioadă scurtă, să ofere împlinirea. Fragilitatea relațiilor între oameni e un dat. Aproape permanent sînt amintite violuri și violențe de tot felul. Omul este mereu sfîșiat între singurătatea funciară și o irepresibilă dorință de comunicare, materializată rar, cu greutate. Legende de demult se întrețes cu povestiri dintr-un prezent, care sub ochii cititorului - alt martor! - se transformă, treptat, în propria-i legendă. Întîmplări din China secolelor
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
poarta mănăstirii, însoțiți de o droaie de dulăi de la stîna apropiată, care păzeau și mănăstirea, unde călugărașii le mai aruncau din cînd în cînd resturi de hrană. Numărase în urmă, ca la vreo zece dulăi mari, flocoși, gata să-i sfîșie. Împușcase vreo trei în picioare cu pistolul din dotare. Trăgea și ea cu revolverul ei mic, de damă, cu plăsele de sidef, da' nu nimerea, ori calibrul era prea mic... Stăteau spate în spate, cu fața la dulăi, iar femeia, transpirată de
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
flerul lor. Latră imediat pe hoți și pe pungași cu o furie de oratori radicali. Dacă trece pe lângă proprietatea lor mașina de pompieri vertiginoasă, cu claxonul la maxim, ei se reped la ea cu un curaj nemaipomenit, gata s-o sfâșie... Măcar de-am fi primiți și noi în Europa, pe baza asta... Că realizarăm performanța de a ne situa, permanent, consecvent, insistent, sub orice grad de sărăcie, în ciuda eforturilor mondiale de ajutorare. Dar noi, sfidându-le, ne ținem jos și
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
sunt inconfundabile în cazul său. Întrucât "cel care scrie rămâne, pentru totdeauna, legat cu un cordon ombilical de casă" (p. 377), iar pe de altă parte, logos-ul lui aparține unui "apatrid metafizic", "ruptura" devine nu doar cheia unei personalități sfâșiate de contradicții, așa cum, de altfel, suntem noi toți, ci o stranie certitudine a viețuirii omenești. Procesul (auto)-cathartic declanșat cu fiecare creație/receptare a(le) unui mesaj scriptural apare cu atât mai important, cu cât aiuritoarea mercantilizare a spațiului cultural
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
generalului Antonescu drept unic lider. "Interesant în tipul de fascism mistic pentru care au optat Eliade și alți intelectuali," observă Bailey, "este disprețul egal atît pentru capitalism, cît și pentru socialism". Jurnalul lui Mihail Sebastian prezintă cititorilor străini o țară sfîșiată între variante de extremism, incapabilă de vederi liberale sau moderate. În momentul de față, în România se fac simțite eforturi reale de analiză lucidă a istoriei tulburi a acelor vremuri, precum și a calibrului - intelectual și politic - a unor nume celebre
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
e lesne de acceptat; * Pentru că facem față cu greu schimbărilor, nefiind tocmai atât de inteligenți, talentați, competenți și civilizați cum ne place la nebunie să ni se spună. Dacă cineva îndrăznește să pună sub semnul întrebării virtuțile noastre bimilenare, îl sfâșiem cu furie.) Dar să ne gândim puțin: dacă suntem așa de geniali, de ce atunci toți meșterii pe care-i plătim pentru construcții și reparații sunt incapabili să ne facă lucrul așa cum li-l cerem?... De ce sunt atât de mulți profesori
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Flaubert: "Pe mine nu mă preocupă detaliul tehnic, informația locală, în fine, aspectul istoric și precis al lucrurilor. Eu caut mai presus de toate frumusețea, pe care colegii mei n-o prea caută. Văd că sînt insensibili, în vreme ce eu sînt sfîșiat de admirație și oroare". * Să fie socotită epilepsia un prototip al bolii, de vreme ce a primit supranumele de boală divină? * De cele mai multe ori, boala - mesager calificat al morții - e o încercare paradoxală de supraviețuire. Cu bunăvoință, boala își acceptă ratarea. * Soteriologia
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
prefață că și-a imaginat o tragedie în cinci acte constituită din cele cinci mari romane, conducîndu-se după o "sugestie arhitectonică, dramaturgică, pentatonic-muzicală", cu scopul de a aduce în avanscenă personajele "subteranei", personaje din spița lui Hamlet, negatoare prin excelență, sfîșiate de dileme și contradicții insolvabile. Impresia de construcție echilibrată, închegată, organică, este întărită de aspectul capitolului care într-o primă ediție apărea sub titlul De la omul din subterană la omul ridicol, "dedublat", de astă dată într-un prolog și un
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
o singură viață. Pe un ton sarcastic sînt relatate pasiuni stupide, înecate în alcool și prostie, tot atîtea drame ale neputinței sexuale sau emoționale, configurînd o jalnică dezumanizare într-un mediu sordid, undeva într-o localitate rurală. Destrămarea unei familii sfîșiate de neîncredere, dezamăgire și ură atinge culmi deopotrivă tragice și derizorii, eroii călcînd în șanțuri ori ridicîndu-se la ceruri... Într-o aparent secundară apariție grea de semnificații pentru lupta mocnită dintre generații, reputata actriță a Teatrului maghiar din Cluj, Luiza
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
asigura majoritatea. * Totuși nu putem cere presei ceea ce le lipsește partidelor politice. De pildă, proaspăt intrat în opoziția extraparlamentară, PNȚCD pare să nu fi priceput nimic din motivele pentru care n-a atins pragul intrării în Parlament. Acest partid se sfîșie la vîrf în prezent cu o iresponsabilitate a liderilor care fac acest lucru grăitor pentru faptul că PNȚCD se va afla în următorii patru ani în opoziția din Cișmigiu. După dispariția lui Corneliu Coposu, în PNȚCD n-a mai existat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
Cronicar Inși care vor avea nevoie de imunitate O bună parte dintre ziarele care au sfîșiat candidații de centru dreapta pentru a face loc mai în față favoritului lor, au devenit susținătoare ale lui Ion Iliescu pentru turul doi al prezidențialelor. Chiar și posturile de televiziune care l-au tot invitat pe CV Tudor la diverse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
Futtle se aruncă și ea pe urmele lui MacMordie. - Domnul Piper e un faimos romancier britanic! urlă ea din toți bojocii, dar momentul unor asemenea declarații neechivoce trecuse de mult. Tot mai multe rachete zburau spre zidul clădirii, pancartele erau sfîșiate și folosite ca arme de asalt, iar Piper se văzu tras înapoi în hol. - N-am împușcat pe nimeni, chițcăi el. N-am fost în viața mea în Polonia. Dar nimeni nu-l auzea. În jur se porni un pîrîit
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
a strâns de piept. Se vedea cât îi este de drag. Oarecum enervat, i-am spus: "Hai odată! Dă lucrarea!" Mi-a spus: "Nu ți-o dau!" Pot să spun că atunci, în acea clipă, s-a terminat, s-a sfâșiat prietenia mea pentru Jenică. Mă suspecta, în mod inexplicabil. Lucrarea lui, nicidecum ar fi ținut de subiectele obișnuite mie. El știa asta. Totusi se comporta ca și cum aș vrea să i-o fur. Brusc m-am hotărât să nu mai am
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
mers cu acuzele până la a-i învinui față de Ceaușescu de trădarea țării. Aici nu poate fi vorba, cum pare să creadă d-l C. Stănescu în comentariul său, de ceva ce în mod obișnuit se întâmplă în lumea artistică, "veșnic sfâșiată de obsesii ierarhice, de conflicte și de neînțelegeri". Aici este vorba de altceva, de ceva neobișnuit, de ceva ce întrece orice închipuire. Este vorba de acțiunea concertată a unor scriitori care urmăresc nimic mai puțin decât punerea la zid a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
de stânga... Avangarda culturii tineretului apare astăzi ca extremistă de dreapta." și "Orientați de Schröder/Blair spre un nou social-darwinism de piață, masele de tineri se sărbătoresc singure... Recucerirea discursului socio-politic este cea mai urgentă sarcină a stângii, care este sfâșiată de lupte între diferitele fracțiuni și s-a retras într-un mediu hedonist și în rezervații pop." Într-un volum apărut tot la Idea Design & Print, în 2002, Compărem. Politică la viitor, o serie de eseuri scrise de filozofii francezi
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
dintr-odată, Să-ți dea simțuri omenești, Ca tot omul să iubești, Câțiva ani mamă să fii, Să vezi cum se cresc copii, Și să-ncerci a suporta Să moară-naintea ta; Durerea să te mângâie Și inima să-ți sfâșie! De-așa durere s-ai parte... Lua-te-mi-te-ar moartea, moarte! Referință Bibliografică: DOINA ELEGIACĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
unor zeități.). Un șarpe de pisc, înhățat de un vultur. Bătălie aeriană. Amândoi cad uciși reciproc. În Maramureș, un om în pădure se apleacă să bea apă dintr-un pârâu. Un lup îi sare în spate și încearcă să-l sfâșie. Omul se luptă, apucă lupul de grumaz. Încleștat de animal, cu el în spate, gâtuindu-l din ce în ce mai tare. Aleargă astfel spre sat, intră în sat urlând cu lupul în spate, care acum, dacă ar putea, s-ar desprinde de om
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
se mai vede doar călcâiul stâng, primarul izbucnește în lacrimi. Îi strigă: - Mariana, dacă murim, să știi că ai fost o secretară bună! Afară, primii fulgi de nea se năpustesc ca niște fiare furibunde la jugulara Bucureștiului și i-o sfâșie fără milă.
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
Simona Tache Ieri, când a văzut poze cu copilul sfâșiat de maidanezi, Băsescu n-a mai putut și a izbucnit în plâns. Apoi, a aruncat pisica (maidaneză?) la guvern. Desigur, atunci când a fost primar, l-a tras Brigitte Bardot de urechiușe și n-a mai avut cojones să se ia
Lacrimi de politician la mormântul victimei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20077_a_21402]
-
din lume ca și Kundera (vezi mai sus!), fără telefon mobil sau computer, scriind cu pixul, într-un birou cu luminator, la fel de întunecat ca și polarele sale, având pe un perete fotografia dogului său iubit, a cărui moarte i-a „sfâșiat inima”. În dormitor, totuși, o pânză excepțională a lui Caspar David Friedrich, „Călător contemplând o mare de nori”. Și cam atât. După ce mama i-a fost asasinată când el avea 10 ani, Ellroy s-a apucat de băut și de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
arta și care definesc condiția artistului. Naivul Borges se afunda heracleitic în substanța universului: „Timpul e substanța din care sînt făcut. Timpul e un fluviu care mă ia cu el, dar eu sînt acest fluviu; e un tigru care mă sfîșie, dar eu sînt acest tigru; e un foc care mă consumă, dar eu sînt focul”. Recunoscînd asta ești în centrul lumii oriunde te-ai afla, indiferent la cîte aplauze vane primești după o situare în statistici. Că astăzi doar statisticile
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
din vechiu-mi chin, Ca o vomitătură, un râu amar ca fierea. În fața ta biet diavol, care îmi ești emul, Simții din nou în mine iscându-se acele Pliscuri de corbi și boturi hulpave de pantere Ce altădată carnea mi-o sfîșiară dur. - Era în pace cerul și marea albăstrie Dar mie-mi părea totul cernit și sângeros, Iar inima-mi de atuncea, ca într-un giulgiu gros, E-nmormântată toată-n această-alegorie. În insula ta, Venus, eu am putut găsi Doar chipul
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
trupului ei creștea. Fiori de groază-l străbăteau până-n creștet. Geea! Geea! strigă disperat. Ea nu-i răspunse. O durere nebună îl țintuia. Dorea să facă ceva, orice. Trupul iubitei devenise rece,dar de o strălucire marmoreică. Și un glas sfâșie văzduhul ! Perigeu, tu cel mai nelegiuit dintre muritori! O! Perigeu! Te blestem să nu-ți afli vocea până când n-o vei învia pe Geea. Era preoteasa noastră. Tu ne-ai răpit-o. Tu s-o învii. Un milion de amfore
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
prima adiere de vânt. Când se întoarseră sclavii s-o ia, doar o grămăjoară de cioburi prăfuite era pe treptele suflate de vânt. Undeva, uitat de vreme, trupul lui Perigeu aștepta să cadă victimă vârco lacilor lumii. Ciocane imense băteau, sfâșiind văzduhul: aiurea plutea un sicriu gros de piatră, ca o ultimă licărire de-adevăr. Umbra morții cuprinsese totul ca o noapte de granit.
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
reacționează la durere, spre a-și confirma neagra conștiință. Nimic nu scapă morbului deconstructiv. E o viziune monstruoasă, un (supra)realism al organelor angajate într-un sîngeros coșmar: „Un monstru cu sîngele meu născuse un fel de răni/ care se sfîșiau între ele/ pentru că nu prea aveau de ales// să mă legăn fără instincte/ să sfîșii și ce mai rămăsese din tine/ să mă baricadez pentru a nu putrezi// nu știu ce-ar fi pînă-n zori/ coșmarul nostru e oricum prea
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]