740 matches
-
retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar fi născut atâtea limbi pre
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obține, populații întregi, se complac într-o foarte vinovată indiferență. Supraviețuitorii lagărelor și ai deportărilor au nevoie nu doar să li se restituie posesiunile de care au fost spoliați, cât mai ales de o îmbărbătare care să le refacă mentalul sfâșiat. Au nevoie de reglementări în momentul în care familiile le-au fost ferfenițite, văduvele au nevoie de certitudini privind soarta soților lor, dar au nevoie și de încurajări care să le redea încrederea în viață, dar poate și de un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o instanță vitală, a vieții mature, clocotitoare, triumfătoare în însăși nepăsarea afirmării propriilor ritmuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu șanse egale în ordinea verosimilității, dar încă mai fecundă în ordine artistică, o instanță a sensibilității sfâșiate, dureros interogativă și tragică, suspectând și chiar contestând afirmarea nepăsătoare a instinctului vital, a ritmurilor naturale, a ciclurilor fatale. LUCIAN RAICU Sorin Titel a avut har. Nu fac o metaforă. Vreau să spun că talentul lui uimitor părea să vină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
fi tras afară din groapă. Dar cu ea... Mormăind înjurături pe care nici măcar nu le auzea, Nikolai scobi pământul din partea de sus a trupului. Degetele lui atingeau niște fâșii din lână aspră și pielea goală care se ivea în locurile sfâșiate. Mai la fund, pământul era călduț, încălzit de viața care se răspândea mai înainte de a se stinge. Femeia nu spunea nimic, ochii ei pe jumătate închiși păreau că nu-l văd pe bărbatul care o dezgropa. Nikolai, culcat în fața ei
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
afla o statuie de bronz ciuruită de gloanțe. Ascunzătoarea neamțului era alături, mai jos. Era întins pe pardoseală, mort, cu chipul întors spre ei. Mâna stângă, plină de sânge, era legată de mânerul mitralierei cu o sârmă, care înlocuia ligamentele sfâșiate și permitea tirul. Înnegrit de funinginea incendiilor și de praf, chipul lui semăna mult cu metalul statuii. Trăsăturile lui nu exprimau nimic. Salvele astea de împușcături avuseseră loc în timp ce în jurul Reichstagului se sărbătorea victoria. Ajunseră prea târziu, iar Pavel nici
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
paralel cu rapturile mistice, care însă renunțau la timpul regăsit): Sfântul Pavel a fost înainte de toate un mare codificator și un mare organizator. Așa se face că el - vai mie! - a pus bazele Bisericii. Fiind un fariseu (un fariseu sensibil, sfâșiat și de îndoieli, incapabil de orice formă de exercitare a puterii, străin de tentațiile Rațiunii de Stat), și Don Milani îmbinase misticismul cu pragmatismul, până la predominarea istorică treptată a acestuia din urmă. Și Don Milani a vrut și a putut
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
adevarat serios, fără să abordeze aceste probleme, chiar dacă nu ajunge la dilemele esențiale ale condiției umane?"42. Sábato nu a abandonat omul, chiar dacă, altădată "un intreg", în prezent n-a mai rămas din el decât, "o patetica grămadă de membre sfâșiate". El mărturisește că "vorbește despre literatura așa cum vorbește țăranul de caii lui"43. Nici pentru Cioran literatura nu este impersonala: Când scriu o carte, ideea mea e să trezesc pe cineva, să-l biciuiesc. Deoarece cărțile pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se scrie cu tot corpul, spune Sábato, cu sânge, cu pielea, cu capul, cu conștiința , dar și sub imperiul "acestui univers care se află dincolo de nivelurile de conștiință. De astă scrisul reflectă realitatea totală a omului și condițiile sale: realitate sfâșiata și ambigua. Dacă este autentic, este cea mai vie mărturie a condiției umane" 105. De aceea, unui romancier nu trebuie să-i ceri, "așa cum de atâtea ori fac susținătorii catolicismului și ai comunismului", să facă propagandă în favoarea unei teze, românul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
viața mea care să nu aibă legătură într-un fel cu viața tumultuoasa a lui Fernando; spiritul sau continuă să-l domine pe al meu, chiar și după moartea lui"95, Fernando este, ca și creatorul sau, o ființă tulbure, sfâșiata, care poartă în interiorul sau fantasme care nu-l lasă liniștit și îl împiedică să vadă realitatea. Fernando își construiește în minte un întreg sistem de forțe malefice, capabile să distrugă lumea, forțe de existență cărora nimeni nu-și da seama
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
târziu pete și pe frunzele din etajele superioare . Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor iar ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
regulat, în timpul acestor ani, la coaliții guvernamentale. Miniștrii comuniști iau parte în mod succesiv la guvernări între 1966 și 1970, între 1970 și 1971, între 1975 și 1976 și între 1977 și 1982. Dar situație paradoxală este și cel mai sfîșiat și dezbinat partid comunist din Europa occidentală. Înfrîngerea liniei ortodoxe în 1966 și traumatismul evenimentelor din Cehoslovacia din 1968, cînd sciziunea a fost evitată cu greu, înțepeniseră deja partidul finlandez între reformatorii majoritari reprezentați de președintele partidului, Aarne Saarinen, și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
gesticulație adesea trubadurescă („Lasă-mă, numai spre balconul vechi, să-nalț, iederă tristă, brațele amîndouă”) și o retorică naivă, nu lipsită de un anume farmec vetust, de confesiuni Înscrise Într-un album adolescentin: „PÎnă cînd va tîrÎ sufletul mantaua mîhnirilor sfîșiate? /.../ Păsările tristeții mă ciugulesc ca pe o bucată de pîne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tînguitor-juvenile, regizate În decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imagism, de pe acum abundent, atestă o fantezie asociativă extrem de mobilă, cu Îndrăzneli „moderniste” În linia unui Adrian Maniu, prelucrînd abil sinestezia simbolistă și forțînd, În sens pre-avangardist, apropierea unor elemente relativ distanțate. Dacă numeroase metafore in praesentia precum „mantaua mîhnirilor sfîșiate”, „roțile deșertăciunii”, „păsările tristeții” ori „vata mîhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sînt ale unui poet oarecare: „iedera glasului tău În vînt”, „drumul ca o melodie se pierde”, „foșnetul serii de hîrtie”, „În clavir sînt accente vechi, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
frumos alias Cavalerul de cupă, profită de fecioara (Temperanța) ce-l ajutase să scape din mâinile banditului (Puterea) din pădure (Nouă de Bâte). Comportamentul său, inelegant și egoist față de fată, îl va readuce în pădure unde își va găsi moartea, sfâșiat fiind de Menadele Cibelei (Opt de spadă). Pădurea se adeverește a fi labirintul din care nu se iese. Comesenii intră unul după altul în scenă, cu cărți încă nearuncate în joc sau folosind cărțile antenaratorilor. Poveștile se încrucișează, se combină
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în 1920) de a face dintr-o Sfântă o arătare a iadului, Gilles se metamorfozează subit într-un înger al iadului, într-un căpcăun devorator de copii (ademeniți, vânați sau vânduți seniorului chiar de părinți), dar nu oarecare, ci unul sfâșiat, torturat de o neliniște metafizică, religioasă, mai ales atunci când, posedat de fantoma Ioanei și pradă celor mai negre himere, savurează fumul combustiei inocenților și duhoarea osemintelor calcinate. Suntem în plin roman de groază, așadar, fraza scandată a stilistului Tournier rămâne
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lirismul de tip Verlaine-Laforgue-Samain la cel dintâi, dar ajunsă în proximitatea parodicului și antilirismului prin minulescianismul dezarticulat al celuilalt. Poemele lui Vinea, Sonet, Lewdness, Mare, arată un condei sigur în imagistica impresionistă somptuoasă, cu ninsori pointiliste, pulberi de lumină, „neguri sfâșiate”, nori-„galere roze-n drum către Cythera” și îndrăzneli asociative precum „Noaptea se așterne ca pe nisip o undă” sau „În ochii-i verzi, smaralde solitare/ Cum pânze trec la orizont de vaste zări/ Se perindau ciudatele-i visări”. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
vol. 1 , H. Keyserling, 360 pag., 88.000 lei • Jurnalul de călătorie al unui filosof vol. 2 (China, Japonia, America), H. Keyserling, 392 pag., 98.000 lei • Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga, 288 pag., 98.000 lei • Mitul sfîșiat, Vasile Lovinescu, 224 pag., 98.000 lei • Monarhul ascuns, Vasile Lovinescu, 208 pag., 98.000 lei • Obsesii sociale, Doru Pop, 168 pag., 98.000 lei • Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov, 224 pag., 98.000 lei • Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu, 350 pag
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
erau mai aproape decât nordul peninsulei pe care o locuiau. Preferau să înfrunte primejdia apelor decât să se avânte pe uscat spre tărâmurile noastre. Să se strecoare pe sub perdeaua de fulgere a cumplitelor furtuni. Cu vâslele rupte și cu pânzele sfâșiate, să spere, totuși, în salvare, tăind cu vârful corăbiilor talazurile care acopereau puntea. Să înfrunte monștrii fioroși în adâncuri, pregătiți să scufunde vasele și să înece marinarii. În tunetele asurzitoare, să-l invoce pe Zeus ca să-i cruțe de mânia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Varvàra Alexandrovna, trad. MB). Se remarcă folosirea aceluiași termen, timore, precum și a cuvântului co-ocurent vită ce face parte, în ambele imagini, din binomul vită / morte.500 Pentru Leopardi moartea înseamnă sfârșitul suferinței, este portul în care se adăpostește ființă umană sfâșiata de durere, de boală, uneori de violență iubirii: de câte ori cu sete / și dor nestins, o, Moarte, / îndrăgostitu-n taină nu te cheamă! (Dragoste și moarte, vv. 48-50).501 Pe un ton mai atenuat, mai trist, măi melancolic, moartea păstrează în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de natură”), ca și considerente de ordin geografic (formează În adevăr „un tot sistematic”) justifică acest ideal. Argumente juridice - „dreptul nostru istoric și cel național” asupra acestui teritoriu (numind Transilvania „partea cea mai frumoasă și cea mai vitală din trupul sfâșiat al națiunii române”) - și argumente politice, privind viitorul acestui stat (“Fără Transilvania, Principatele nu au viitor, duc o existență precară și dubie. Numai unirea Transilvaniei va pune fundamentul vieții perpetue a României”) se Întăresc prin considerente de ordin politic de
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Portretul matern apare frecvent creionat în note autumnale, melancolice: „Lângă lacul larg-înfiorat și pal, Te-am văzut în toamna rămânând pe mal, Profilată trist pe cerul sângeriu, Printre foi căzute prea de timpuriu, Cu năframa-n care căutai să-ngropi Sfâșiatul suflet risipit în stropi, Mama de departe. Și de-atunci mereu Lacrimile tale cad în gândul meu: Frunze vestejite peste lacul pal Turburându-i veșnic sfărâmatul val.” („Mama de departe”) Mama este deseori legată de lumea satului pentru că păstrează, ca și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pentru a nu-mi încalcă promisiunea făcută !”. Un giorno di Regno a fost primită rău. Verdi mărturisește: “ Fără îndoială muzică era în parte de vină pentru acest insucces dar și prestația intrepreților a contribuit deasemenea la căderea operei. Cu inima sfâșiata de suferințele provocate de decesele din familia mea, agravate de căderea creației mele, mam autoconvins că n-am la ce mai speră dela artă și am decis că niciodată nu voi mai compune! În consecință i-am scris inginerului Pasetti
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Contelui de Luna, Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de încredere a Contelui de Luna, ordona gărzii să vegheze cu atenție în timp ce de Luna patrulează fără încetare sub ferestrele Ducesei Leonora pe care o iubește. Inima contelui este sfâșiata de gelozia stârnita de atenția pe care Leonora o acordă rivalului sau, trubadurul Manrico. În dorința de a-si ține soldații treji, Ferrando le povestește istoria cu bătrânul Conte de Luna (Abbietta zingara). Se spune că o bătrână țiganca a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o agresează. Femeia spun primele cronici ale ziarelor s-a apărat cu toate puterile date de disperarea sa cum a putut mai bine. Apoi este omorâtă de agresorul său. Va fi găsită, cu pantalonii în vine și cu lenjeria intimă sfâșiată, aproape goală și însângerată. Un prim examen medico-legal a demonstrat existența unei traume craniano-faciale, răni, zgîrieturi și fracturi pe tot corpul. Nu s-a demonstrat că ar fi avut loc niciun fel de violență cu caracter sexual, însă a fost
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]