864 matches
-
apăsare sau o arsură; •declanșată cel mai adesea de efort sau de emoții /stress; •este adesea însoțită de transpirații; •cedează prompt, în primele 2-3 minute, la administrare de Nitroglicerină. Simptomatologie •vagă durere/disconfort toracic sau senzație intensă, severă de smulgere/sfâșiere retrosternală; • Cele 7 caracteristici: - sediul, - iradierea, - intensitatea, - caracterul, - durata, - circumstanțele de apariție/dispariție, - modificarea cu schimbarea poziției/inspir profund. •În afara durerii, examenul obiectiv este adesea normal (uneori chiar în durere, dar mai rar). Criza dureroasă poate apărea după: -efort, emoții
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de metanoia, pur stilistică, fusese primit cu covor de flori și i se înălțau adevărate osanale. Nu știu care jurnalist l-a întrebat totuși, direct, cum a fost cu Drumul fără pulbere, sau cu Vînătoarea de lupi. Personajul, până atunci mască a sfâșierii interioare, un Raskolnikov, nici mai mult nici mai puțin, s-a zburlit cu toată trufia lui de scriitor român de succes și a spus ca n-are de dat socoteală decât propriei conștiințe. Mă gândesc că pentru a mărturisi lucruri
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
omenești și să crească ponderea distrugerilor rețelelor de comunicație, transporturi, surse de energie etc. Or, un astfel de drum îndreaptă omenirea tot mai mult spre orizonturi sumbru colorate. Orizonturile și limitele persoanelor rezultă din sublimările și derivările sufletești, însoțite de sfâșieri mai prelungi sau mai scurte, în funcție de conștiința morală, de preferințele fiecăruia dintre cei implicați în astfel de situații, prezentate și cu puține figuri literare în scrierea de la (1e). Numele lui Iorga a fost amintit doar pentru vioara Steiner dăruită de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creșă cu aer capabil l-a luat pe Theo din brațele lui Hugo. — Acum plecați și nu vă agitați, l-a instruit ea. Mai ales în prima zi. Cu un amestec de ușurare și, în mod neașteptat, o senzație de sfâșiere lăuntrică, Hugo a întors spatele și a plecat. Pe treptele creșei, acolo unde lăsase căruciorul, s-a văzut silit să ducă o luptă crâncenă ca să plieze întreaga construcție la loc. Tocmai se felicita pentru rapiditatea remarcabilă cu care scosese copertina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
desfășura și botezul de foc pe care tânăra oștire românească 'l primi alături cu cea rusească n-au contribuit puțin pentru a arăta că tânărul Principat ajunsese deja la vârsta independenței. Pierderea Basarabiei moldovene a fost pentru români o crudă sfâșiere, care n-a fost compensată prin câștigarea Dobrogei. Numai recunoașterea independenței putea să-i mângâie. Acum visul de aur al tuturor românilor e realizat, precum a zis prezidentul Camerei, și rolul noului regat în valea Dunării de Jos va deveni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și se târa spre interiorul țării. Când m-am văzut în mijlocul lor nota el părinții și-au făcut cruce! M-au îmbrățișat! Și-au răsuflat ușurați...!" Dar calvarul, pe care-l credea sfârșit deși atunci nu bănuia abia începea... După sfâșierea teritorială a țării dinspre răsărit și nord-est la 28 iunie 1940 s-a declarat doliu național în toată țara; tricolorul flutura în bernă, în toate așezările rurale și urbane; și a rămas astfel, cernit, până-n toamna aceluiași an ungurii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
colectivul redacțional al revistei "Viața Basarabiei", serie nouă, directori Mihai Cimpoi și Eugen Uricaru. Este inclus în The Contemporary Who`s Who, din Reilagh, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii. 2003. Apar succesiv, două ediții ale volumul Basarabia sau drama sfâșierii (Ed. Flux, Chișinău și Ed. Scorpion, Galați). I se decernează Premiul pentru critică literară al revistei "Viața Basarabiei", pentru 2002. Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași îi acordă, pentru volumul Complexul Bacovia, Premiul pentru critică literară pe 2002. Îi apar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Litera Internațional, Chișinău București și Caragiale abisal, Ed. Augusta, Timișoara. 2004. La 14 ianuarie, conferențiază pe tema Eminescu și noi la Casa Limbii Române din Chișinău, după care a urmat o amplă dezbatere pe marginea problematicii cărții Basarabia sau drama sfâșierii. Pe 15 februarie a terminat Duminica Mare a lui Grigore Vieru. Cartea apare la Ed. Litera Internațional, București Chișinău. Publică, la Ed. Junimea din Iași, în col. "Eminesciana", eseul Mitul Eminescu, iar la Ed. Scara din București, Eminescu martor al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Schopenhauer numea "înțelepciunea în viață", deși gânditorul german și-a scris aforismele la peste 60 de ani, iar autorul nostru la nici 25. Asocierea nu-i chiar așa deplasată. Autorul din Frankfurt extrăgea înțelepciunea dintr-o experiență trăită și aproape de sfâșiere, cel din Huși consemnează începutul procesului cumulativ al întemeierii ei. Evident, adăugirile în timp, i-au ridicat gradul de interes și actualitate. Altfel, Theodor Codreanu știe la ce se angajează. Știe mai ales că trebuie nesocotită "prejudecata" căreia "maxima și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că poate fi citită cu folos de oricine. Lamparia se oferă de Cicerone și cine-l urmează în expediția sa fragmentată, are un avantaj sigur: poate coborî la orice stație dorește. "Axioma" (Ploiești), nr. 2, februarie 2004 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce se creează în Țară, cât și în Basarabia și în exil. Perspectiva dinafară lipsește, el fiind un implicat, un spirit lucrând înăuntrul culturii, care refuză tranșant calitatea de martor. Chișinău 28.II.1998 Prefață la vol. Basarabia sau drama sfâșierii N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii Domnul Theodor Codreanu este una dintre personalitățile tutelare ale culturii române de azi și dintotdeauna. În calitate de prozator, poet [sic], cugetător, lingvist preocupat de stilistică, politolog și sociolog, dar mai ales de critic și istoric literar, el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai bun, mai demn, mai autentic și mai înălțător în tradițiile culturii noastre. Ne recunoaștem în opera lui și în acțiunile publice care îl definesc. Tocmai prin raportare la personalitatea științifică și morală a domnului Theodor Codreanu, Basarabia sau drama sfâșierii, ultima sa carte, ne apare ca o mărturie cutremurătoare, dar necesară, despre anotimpurile, tensiunile și tragediile de infinite proporții ale epocii pe care o străbatem. Este o carte de sociologie politică, sociologia națiunii și sociologia culturii care constată și acuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
responsabililor noștri. Iată, într-adevăr, o altă caracteristică a înțeleptului: pe când intelectualul se adresează maselor, aducând lumina de sus în jos, înțeleptul vorbește cu vârful piramidei, dă sfaturi regilor, nu cavalerilor. Cartea recentă a lui Theodor Codreanu Basarabia sau drama sfâșierii, Editura "Flux", Chișinău, 2003, este tocmai o judecată continuă a elitelor românești, nu pentru ceea ce au făcut în istorie, ci pentru ceea ce s-au opus ca să se facă, pentru ceea ce au zădărnicit de un secol și mai bine în conturarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încoace: "Românitatea, afirmă dânsul, tinde mai cu seamă din secolul al XIX-lea încoace să fie o categorie etnică sfâșiată de antiteze monstruoase... Nimeni n-a făcut o analiză mai adâncă a acestei primejdii decât Eminescu. Poetul a sesizat că "sfâșierea" nu s-a produs nicicum în sânul poporului român, în majoritate format din țărani, ci în inima "păturii superpuse", în care elementul străin se cuibărește mult mai lesnicios. În sânul elitelor se iscă ciocnirea arheilor etnici, încât Principatele Române, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mortală. Numai că, așa cum atrage atenția Constantin Stere, social-democrația a deschis pentru prima oară porțile nimicirii acestei organicități, nu prin emanciparea țărănimii, ci prin distrugerea ei programatică. Programul a fost dus până la capăt de comunism încât pentru întâia dată fenomenul sfâșierii amenință să invadeze și grosul națiunii. Oglinda acestui dezastru este Basarabia". Autorul detectează o carență a națiunii în istoria noastră, observând că poporul și statalitatea prevalează ca fond și, respectiv, formă ce tinde să se lipsească de fond. Națiunea, cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fabrice teoretic. Produsul teoretic al acestei ideologii statale este omul sfâșiat, adică intelectualul "blestemat" să țină de două arheități în același timp, să învețe două limbi, să respire în două culturi etc. Dacă înțeleg bine teoria lui Theodor Codreanu, această "sfâșiere" lăuntrică și conștientă ar însemna resemnarea în dualitate și de aici vine drama: formele statale impun acest intelectual dublu ca model de existență a statului însuși. Nu mai e loc de alegere, de dedublare temporară, ci individul este obligat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formele statale impun acest intelectual dublu ca model de existență a statului însuși. Nu mai e loc de alegere, de dedublare temporară, ci individul este obligat să fie simultan atras de către cele două arheități și să se păstreze în această sfâșiere continuă. Ar fi ca și cum cămilele trag de patru sute și mai bine de ani încontinuu de trupul de martir al lui Ioan Vodă cel Cumplit, fără a dori să-l sfâșie, ci doar să-l țină pironit, răstignit în punctele cardinale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
El citește literatura propagandistică a imperiului moscovit și o decodifică, primește artefactele teoretice despre "națiunea moldoveană" reieșite de la Chișinăul politic și iarăși le decodifică, le limpezește zările oferind spațiul de gândire și reflecție al opțiunii libere în locul celui carceral al sfâșierii (forțate). Înțeleasă astfel, chestiunea basarabenilor este una de creștere și dezvoltare. Moldova, în general, dacă rămâne așa cum am numit-o Dimitrie Cantemir, "mater parens", mama născătoare a neamului românesc, va da izvoare de intelectuali care se vor alege către o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intelectuali care se vor alege către o arheitate sau alta. Așa cum Ardealul a roit, de-a lungul secolelor, în Europa și mai ales în Americi, așa cum Valahia și-a întins plasa în toți Balcanii: acestea n-au fost drame ale sfâșierii, ci fenomene istorice, definiții ale râului prin raportare la izvor. Iată, într-adevăr, încă o trăsătură a omului înțelept: el este încrezător în viitor, spre deosebire de intelectual, care e prăpăstios prin definiție, adică ori faci ca el, ori pier lumea, pământul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
hibrid, ci poate doar să fie sau să nu fie, iar existența și-o definește romanic, ca toate celelalte țări românești, pentru că se trage de la Râm, nu din altă parte. "Argeș", nr. 22, iulie 2003 Mircea DINUTZ "Basarabia sau drama sfâșierii" Mult timp m-am minunat de ce Theodor Codreanu, cărturar cu incontestabile merite în exegeza eminesciană, o prezență intelectuală pregnantă în viața Moldovei (în toată cuprinderea ei spirituală), comentator avizat de poezie, proză, critică din perspectivă estetică, filozofică și ontologică, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se întâmplă, la inflația de experimente și experimentatori, la goana după succese imediate cu muncă cât mai puțină, talent cât a dat Domnul și cititori într-o generație viitoare, dar mai ales după ce am citit această carte, Basarabia sau drama sfâșierii, patetică prin titlu și mesaj, am început să înțeleg. Momentul ontologic superior, punctul de plecare al prezentei apariții editoriale nu putea fi decât Eminescu, "cel dintâi care a înțeles soarta istorică a Basarabiei ca pe o cheie a destinului românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
două sute de ani de subminare deliberată a ideii de neam, speranța rămâne intactă, autorul fiind convins că "arheii țin de sfera ontologicului" și, deci, conștiința națională nu poate pieri. Th. Codreanu își întemeiază toată demonstrația pe conceptul de "complex al sfâșierii" (specific civilizațiilor de falie), pe care îl identifică la mai toți intelectualii ce au jucat vreun rol în politica și cultura Basarabiei: unii pe care îi consideră "vindecați" și au avut rol benefic. Mircea Druc, Grigore Vieru și alții, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Clopotnița, 1972), Nicolae Dabija (Complexul lui Orfeu, 1983), Victor Teleucă (Ninge la o margine de existență, 2002) sau Mihai Cimpoi (Narcis și Hyperion, 1979), Theodor Codreanu neuitând nici o clipă să identifice conștiința tragică a autorilor, vindecați sau nu de "complexul sfâșierii". Fisura, ca figură ontologică, apare în poezia lui Ion Vatamanu, ușor de echivalat cu "antitezele neîmpăcate" ale lui Eminescu. Ființa creatoare este urmărită în evoluția ei firească prin câteva personalități reprezentative: Grigore Vieru, Anatol Codru, Andrei Țurcanu, Leo Butnaru sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fi realizat definitiv în favoarea unei sincronizări (exterioare) grabnice și necondiționate. E mai mult decât ne putem permite. "Saeculum", nr. 6, octombrie 2003 Mara Magda MAFTEI Literatură-document de cea mai bună calitate De la istorie, politică și literatură, Basarabia sau drama sfâșierii. O lucrare armonioasă semnată de Theodor Codreanu. România a avut și va avea până la sfârșit un destin tragic, exacerbat de acest dar dumnezeiesc de a excela în umilință. Basarabia a stat o vreme dreaptă. Basarabia nu va mai fi niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o societate intrată în al treilea val civilizațional. De aceea, până la un punct, postmodernismul autohton este un fenomen mimetic, iar cel basarabean o umbră a umbrei, dat fiind că se dorește o "sincronizare" cu optzecismul din țară". Basarabia sau drama sfâșierii stă sub semnul lui Eminescu. Însuși Cioran, ignorându-și apartenența la un spațiu anume, recunoaște în Eminescu unul dintre marii scriitori ai lumii, păcat de strâmtoarea limbii române care nu i-a rezervat niciodată posibilitatea de-a ieși în lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]