1,489 matches
-
nici drum dacă stau singur pe un pod care nu leagă nimic într-o lumină de oțel și mâl ca o pasăre între două lumi iarna iernilor NU ai luat chipul durerii dar în tine nu e numai durere - ceva sfâșietor de frumos stă gata să se risipească într-un fel de cântec - plâns într-un fel de mamă-copil cuibărită-n copiii pe care nu i-a avut carne ruptă cu cleștele ca să hrănești zgripțorul din tine - numai gheare și scârnă
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
și pleacă personal să îl prindă pe Snow și să-i curme viața. E mai multă acțiune, totul are scop, sunt mai multe emoții și, mai ales, acest film duce povestea spre concluzia finală.” Capcanele mortale, inamicii, precum și alegerile morale sfâșietoare ce o așteaptă pe Katniss o vor testa mai dur decât orice provocare pe care a trebuit să o înfrunte în arenele din Jocurile Foamei. Un alt film mult așteptat anul acesta este „Pe malul mării/By The Sea”, regizat
Află ce premiere sunt la cinema! #hailafilm by http://www.zilesinopti.ro/articole/10739/afla-ce-premiere-sunt-la-cinema-hailafilm [Corola-blog/BlogPost/100490_a_101782]
-
Memorialul sau cultul euharistic redă întreaga iconomie a mântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare. Sensul Euharistic este unul totalizator, deoarece întreaga istorie trecută, prezentă și viitoare este în ea[3]. Euharistia ne reamintește de creația lumii, de cădere, de sfâșietoarea căutare a lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_sacralitatea_euharistica_in_timpurile_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
cu cerul, prin curcubeul de culori, descoperi calea spre mine... Lași, în final, magia celor două cuvinte, să vorbească de la sine. Te iubesc! STRIGĂTUL În cădere, cu brațele întinse spre cerul liber, în flăcări, un copac își strigă departe, puternic, sfâșietor, durerea. Întins, galben, abandonat, - erou căzut privind la stele - trupul spectral, unduitor, a cedat roua lacrimilor și-o caldă îmbrățișare, acestui pământ negru și tăcut. În zori, printre frunzele verzi încă, mugurii de floare, în adierea brizei, cântă zglobii renașterea
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
am auzit aceeași voce. Însă răspunsul nu mi-a plăcut deloc. Dumnezeu, care e Atoateștiutor și Atotputernic, să nu-mi poată răspunde la cerere decât în felul acesta? Patru. Virgil era cuprins de o depresie adâncă, căzuse pradă unui sentiment sfâșietor. Își aducea, vag, aminte, scene din tinerețe, când exersa noi și noi figuri pe gheață, cu pasiune, cu dăruire, sperând că va deveni cândva campion național... “Magia gheții” era pretutindeni. Își mai amintea cum fusese prima noapte de dragoste în
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1463779737.html [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
Stând și uitându-se tâmp pe fereastră, contemplând o lume care nu mai era și a sa. Nebunia, moartea, sinuciderea. Nu, avea prea multă mândrie pentru a se sinucide. Dar trebuia, totodată, și să primească un răspuns. În fața acestui chin sfâșietor, în fața acestei sorți de damnat, Dumnezeu ce are de zis? Fiindcă Dumnezeu l-a creat pe om. Și el, Virgil, era un simplu om, care se adresează unei instanțe superioare. “Cunosc frământările tale”, a auzit o voce adresându-i-se
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1463779737.html [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
mult timp în urmă acel foc mare. Ieșirea din pădure nu se vedea nici cum, dar nici ca să stai oriunde nu se putea. Pericolul există și putea veni din orice direcție. Cântau unele păsări de noapte și o bufnita strigă sfâșietor. Cu această ocazie Tudor își aminti că bunicul i-a povestit odată că bufnitele care plâng înseamnă că și-au pierdut perechea. Acest plâns ține așa fără încetare o lună de zile, după care dacă nu este prea slăbită mai
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
Ion-Adrian Trifan) Vine iubirea ca șarpele prin iarbă O muzică stelară te-nvăluie trist Aerul devine dulce de ametist Universul începe înalt să te soarbă Sufletul tău e un văzduh, iubirea mea Amestecat cu aerul și cu lumina Ca un apus sfâșietor. Străina Cade pe dealurile lumii ca o stea” (”Vine iubirea”, de Ștefan Dumitrescu) ”Sub cerul unde liniștea m-așteaptă Cu crini în mâini, spre care n-am mai mers, Ce mare e femeia care iartă Un om de neiertat în
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1419365213.html [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
mai atingă cu talpa picioarelor scumpul pământ al patriei iubite. Doamne, ce-i minunea aceasta? Prin fața scenei trec șiruri nesfârșite de români, răpuși de dor de țară, iar în fruntea lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
în lumea mare Și să-mi ferec inima-n zăvoare; Poate asta o s-o liniștească Și-o s-o-mpiedice să te iubească... Dar la primul pas făcut pe scară M-a izbit dorul de tine iară; Cu durerea lui sfâșietoare, Mi-a turnat tot plumbul în picioare Și mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta orice mă doare. Numai tu știi
CÂNTEC DE DRAGOSTE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1480185099.html [Corola-blog/BlogPost/384804_a_386133]
-
din dreapta. Se născuse și crescuse în cartierul ăsta mărginaș dar liniștit, unde aerul cu miros de apă te învăluia seara lăsându-și amprenta în ființa ta ca un semn în calea neuitării... aici trăise cele mai mari bucurii, cele mai sfâșietoare dureri, cele mai frumoase clipe și realiză că prin toate nu trecuse niciodată singur... Lavinia fusese mereu acolo, parte din viața lui, umbra lui, ființa care îl cunoștea mai bine decât oricine, lângă care își regăsea liniștea și putea să
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1483524053.html [Corola-blog/BlogPost/372696_a_374025]
-
și Tudorel le auzi, dar nu luă seama la ele, crezu că așa vuiesc depărtările iarna. Stelele și îngerii s-au speriat și au început să cânte mai tare. Erau melodii în care notele se revărsau în cascade de vaiete sfâșietoare, prevăzând iminenta tragedie. Dar fericitul Tudorel cânta cu sufletul plutind printre stele : „Steaua sus răsare, ca o taină mare...” fără să bănuiască măcar ce-l așteaptă. Speriat, îngerul păzitor al lui Tudorel a zburat până la tronul împărătesc de unde blândul Iisus
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449921702.html [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
că artistul Gabriel Cotabiță făcuse deja o jumătate de pas. Incredibil! S-a întors! Cei ce îl iubesc au înmărmurit când s-a prăbușit, și extrem de puțini dintre ei au sperat în minune. Mai ieri putea să i se cânte sfâșietorul prohod al conducerii pe drumul despărțirii de lume, pentru ca într-un sfârșit de octombrie, dar nu de timp cu spirit și ființă, un ocean de oameni, aproape toți cu un bob de lacrimă scurs din fântânița adâncă a sufletului să
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446541036.html [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
așadar, poarta Raiului poeticesc, unde trăiesc laolaltă, în iarba înaltă până la inimă, cuvintele îmbrățișându-se și mângâindu-se unul pe celălalt, cele blânde și cele arzătoare pe rugul tăcerii, cuvintele patimă și cuvintele domoale, provocatoare, pudice dar și cele patetice, sfâșietoare. Poetul ne avertizează încă de la început că vom străbate „un drum de izvoare ascunse”, în care vom întâlni suflete expirate, prin galaxii „urmând un drum fără întoarcere / de izvoare ascunse” (un drum de izvoare ascunse). În această lume proprie, prietenia
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
a mărturisirii. Opera ei izvoraște dintr-o simbioza, o îmbinare armonioasă a preocupărilor sale: științele exacte cu cele umaniste. ” 24. Florin Grigoriu,Uniunea Ziariștilor Profesioniști în URZP : ”Cornelia Păun scriitoare publicată în Franța, UȘA, Malaezia, Australia etc.” (Un șuierat prelung, sfâșietor, ca un bocet disperat pătrunde... adânc.. 25. Dan Costinaș, romancier și traducător, noiembrie 2014 în Postfața la cartea „" El cartero nunca más llama dos veces" O "Sueños...sueños...sueños..." : “Pentru un scurt moment, poți fi un mare rege, / ... / Într-o
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
de entuziasm la vederea acelor rânduri. Presupuneam că el, totuși, mă iubea, regreta și se căia în prezent, iar eu eram insensibilă ca o stâncă. Nu-mi doream nimic și pe nimeni, simțeam zbuciumul sufletului meu rănit în cel mai sfâșietor mod posibil, pe altarul dragostei. Aș fi vrut să-i răspund la mesaj, însă nu găseam ceva potrivit cu durerea ce o resimțeam în mine, sălășluind cu drepturi depline, ca o împărăteasă în regatul său. Îmi venea să-l întreb “ai
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
în reverie sau vis („Viața e un vis”, Aleea personalităților; Calder ó n de la Barca, La vida es sueño), textul mustește, palpită de sevele vieții. Rareori am întâlnit, în lecturile mele, harnice și îndelungate, scene de dragoste mai răvășitoare, mai sfâșietoare, mai concrete, mai pure decât în prozele acestui volum. Citez, la întâmplare, Visul, Liftul, Revenirea, Apartenența. Iată un scurt fragment: „Azi ne-am despărțit politicoși, sărutându-ne pe obraji. Am rămas în umbra Bakata Tisei, cu ochii pironiți într-ai
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
la care se ospătase Leana și Costică. Cana cu vin, paharele, farfuriile și straichina în care mai rămăsese o jumătate de pui fript la jar, jimbla de pâine rumenită și murăturile s-au împrăștiat prin toată camera.Țipătul Lenuței era sfâșietor. Era îngrozită de moarte când l-a văzut pe Andrei că venea cu arma îndreptată spre ea. - Andrei, ai milă și nu ne omorî!... Mâine plec unde-oi vedea cu ochii și na-i să mai știi de mine niciodată
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
se taxau cu zece procente. Așa că, spectacol după spectacol, la fiecare reprezentație de „operă flamencă” se pasau din mână-n mână sume frumușele, care schimbau buzunarul în perfectă legalitate, chiar sub nasul funcționarilor fiscali consternați. Odată cu apariția „Operei flamenca”, duhul sfâșietor, supranumit duende face loc unuia mai lent. Forma cea mai preferată de flamenco pe scenele operei cu același nume era fandangoul melodic și unduitor. Succesul său se datora și faptului că microfoanele de pe atunci nu erau suficient de performante pentru
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
erau țintuite spre cer. Își mișca buzele, murmurând ceva. Nu l-a văzut, nici nu l-a interesat prezența cuiva. Era clar că lumea lui se desprinsese, câteva clipe, de tot ceea ce-l făcea prizonierul realității. Apoi scoase un strigăt sfâșietor, ca un urlet, și se prăbuși la pământ. - Ridică-te, omule, se îngrijoră trecătorul, care îl prinse de braț, încercând să-l ridice. Bărbatul nu reacționă. Corpul acestuia era greu, singur nu se putea descurca cu el. Și câinii se
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xi_gina_zaharia_1368212721.html [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
rumen. M-a îmbrățișat cu dragostea unei fiice a Rusiei „surori” cuprinsă de fiorii iubirii năvalnice, că dacă era numai cu mine într-un loc împădurit și cu un covor de iarbă fragedă, am fi căzut amândoi într-un amor sfâșietor și nu ne mai trezeam decât în fața ofițerului de stare civilă. Fiind văzut de un ofițer sovietic, mi s-a atras atenția că locul este minat și de nu mă retrag la timp pot să mă confrunt cu un set
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377837581.html [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
prea stătea pe acasă după câte am înțeles, fiind destul de ‘’ocupat. Copleșitorul sentiment de mamă parcă ar fi cam greu, dacă nu imposibil să se năruie acum! Era un sentiment atât de mare și de cuprins de plenititudine! Șoc... Situație sfâșietoare în care parcă îi vine să urle, dar cine să-i audă scâncetul? Pe de o parte, este șocată de această situație imprevizibilă, pe de altă parte regretând că și-a petrecut indiferența față de faptul întocmirii anumitor documente ce ar
MAMĂ DIN ÎNTÂMPLARE...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431895595.html [Corola-blog/BlogPost/343389_a_344718]
-
competiția Un Certain Regard de la Cannes cu povestea emoționantă a doi frați care nu și-au spus o vorbă timp de patru decenii, dar pentru care totul se schimbă când trebuie să salveze ce au mai scump pe lume: oile. Sfâșietor este și Radiator (r. Tom Browne), un debut comparat cu Amour, despre cum, la bătrânețe, părinții devin, la rândul lor, copii. În rolurile principale apar Richard Johnson, care are o istorie personală cu filmul românesc, interpretând rolul comandantului Tiberius în
Filmele din competiție by http://www.zilesinopti.ro/articole/9275/de-neratat-la-tiff-filmele-din-competitie [Corola-blog/BlogPost/98996_a_100288]
-
născut din fată. Până ieri, sărmanii, te căutau sub frunze, Dar astăzi te împroașcă cu venin pe buze; Ai ridicat din pat bolnavi de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci! Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n credință
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_s_mort_si_nici_nu_stiu.html [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]