494 matches
-
nu sunt în stare să o înțeleg, nu sunt în stare nici să o iubesc ! Copilul primise numele părintelui lui, combinând literele într-o altă înșiruire. Ce nume frumos primise ! Gurile amuțiseră. De când începuseră pregătirea aniversării, în subconștientul lui dilemă sfârâia pe foc. Acum, simțea că stinsese focul, închise butonul gazului. Cu inima liniștită își continuă ideea: „Fiicei noastre trebuie să-i mulțumesc pentru nepoții dăruiți, urmașii noștri”. Cuvintele erau concluzia bătrânului cu o viață trecută prin tăvălugul istoriei. Îl aud
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
spre mare. Păreau două uriașe tablouri din care o priveau chipuri cu o expresie severă, dar cu ochi plini de adâncă tristețe. Și mâinile acelea delicate, prelungi, aproape imateriale, cu cele două degete întinse în prelungirea lor... mâini-penel, în așteptare... Sfârâind ușor, candela aprinsă-n fiecare seară împrăștia în odaie o lumină ca un zbor de efemeridă. În fața icoanelor, seară de seară și în zilele de sărbătoare, bunica își punea dinainte un fel de pernuță și cu mătăniile în mână, își
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
marea mirare a bunicii, se bălăcea și ea la mare în costum la fel de „golaș” că al meu, iar eu mergeam la nudism. La stațiunea „2 Mai” era și nudism comun despre care imi relatau prietene și eu ascultăm cu urechile sfârâind de curiozitate, dar n-am găsit în mine puterea de a învinge pudoarea și să mă duc în acel loc „rușinos”. Astăzi costumele de baie sunt atat de sumare, încât, măi nu sunt și persoanele de seamă mea murmura a
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
uscat limba-n gură. - Merg, dar nu-mi mai vorbești de Eva. - Păi ce farmec are-o halbă fără să amintesc de cea care mi-e dragă? - Uită-te bine la mine: așa am fost și eu la început, îmi sfârâiau călcâiele după Ancuța, iar acum... după zece ani de căsnicie sunt bucuros ca să rămân singur și să cinstesc cu tine o halbă, fiindcă nici nu știi ce plicticoasă e iubirea, asemănătoare aceeași ciorbă servită zilnic. - Nu poți să schimbi ciorba
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
mama lui și de aceea nu-i scapă nici o dimensiune din raza-lance și raza-trasoare: viață, moarte, dragoste, violență, resemnare, seninătate, apatie. Poetul, dar nu numai el, merită o soartă mai bună, măcar acum, când niște ''pași spre nemărginire'' se aud sfârâind sub lacrima neîndeplecată a ochiului de Sfinx. Scriu asta cu curaj, deși sunt conștient că ne aflăm în preajma unui spirit care-și asumă precaritatea condiției umane, se însingurează, se auto-exilează în sine: '' E noapte deasă și e fum/ Luminile s-
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
apucă să iasă? A... Trebuie să le blochez cumva ieșirea... Mintea lucrează febril, țesând scenarii demne de filme de groază... Îi vede cum urlă de disperare și durere. Îi vede cum cad sufocați și mai apoi cum se topește carnea sfârâind, pe urmă, vede-n năzărela ei, două schelete carbonizate, și vedenia aia-i dă fierbințeli de satisfacție... Să sufere, să plătească, să... Telefonul o trezește din beția gândurilor demente: ''- Aura?''... Răspunde ca în vis, că ea este la telefon. În
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
mamă stă la capul fetiței ei păzăindu-i ultima răsuflare, că eu alerg fără aripi spre casa părintească, unde altădată abia așteptam să ajung, să îmi alin supărările cu zâmbetul mamei și cu înjurătura caldă, de bun venit, a tătălui... Plăcintele sfârâiau în cuptor, cozonacii dădeau afară din formele negre, sarmalele bolboroseau sub capacul de tuci și florile tronau pe măsuța din hol, mereu altele , mereu ale altui anoptimp; mama știa cât le iubesc și mergea pe la vecine (care aveau grădini) și
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
mergeam la mure.Spunea bunicul ca au vizuini sub deal și-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi -a spus că atacă fetele și ca le mănâncă sânii. Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când eram în apropiere. Rugii de mure de unde culegeam mure mari și negre nu țineau cont de vestimentația mea și-mi agățau o bucațică de fustă ,care se rupea.Eu i-o duceam drept cadou bunicului.El se chinuia
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
îi spuse Moșul zâmbind. - Îți mulțumesc, vulturule viteaz și bun! Voi aduce Primăvara și pentru voi! - Să izbândești, Mărțișor! îi ură și vulturul. Apoi Mărțișor, cu Norocul în cârcă, o luă la fugă, sărind din stâncă-n stâncă, de-i sfârâiau călcâiele. Nici vânturile de la răscruce nu se dumiriră când a trecut pe lângă ele, iar când se luară după el nu-i mai ajunseră urma. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-4 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1480, Anul V
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
aș fi în două locuri diferite în același timp și în afara timpului privind prin gaura neagră a puștii glonțul așteptând degetul să apese pe trăgaci bang-bang dar degetul nu se mișcă nu există fir-ar al naibii de deget ochiurile din tigaie sfârâie agasant pe aragaz bulbucându-se devind albe precum corneele ochilor tăi atunci când simți clocotind înăuntru-ți fiorul acela voluptos orgasmul sau când râzi din toată inima ca un copil care înfinge boldul într-un fluture totu-i aiurea nu mai
DEPERSONALIZARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376930_a_378259]
-
de mine și vântul răbufnește, arde seniul în jur, albastru e pământul focul mă mistue prin goluri și nu se mai sfârșește când din crucea nopții încerc să iau cuvântul, mă doare și mă arde, mă mistuie sfârșeala carnea îmi sfârâie în aer, miresmele se duc adorm cu focul în moarte, mi-acopăr oboseala, miresmele morții se ascund în cuiburi de cuc, și mă inundă iarăși fierbinte valul tău leoaică coborâtă de sus de pe catarg să mă iubești venita-i, să
MĂ ARDE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377002_a_378331]
-
focul în moarte, mi-acopăr oboseala, miresmele morții se ascund în cuiburi de cuc, și mă inundă iarăși fierbinte valul tău leoaică coborâtă de sus de pe catarg să mă iubești venita-i, să mă iubești mereu dar carmea mea mai sfârâie și n-are nici un grad. Referință Bibliografică: mă arde / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MĂ ARDE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377002_a_378331]
-
rafturile amenajate pe stivele de lemn special montate pentru această ocazie, de către municipalitate. În apropiere se montase și o scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
afaceri? Scârț! Un moft cu care se ocupă specialiștii, economiștii, băă! Le dai și lor banu’ să mănânce o pâine. Dar eu nu le dau nimic, pentru că la planuri de afaceri sunt doctor. Știi câte idei am în cap? Îmi sfârâie căpățâna, mamă, îmi sfârâie căpățâna! Coana Firuța îl asculta uluită. Emoționată, exclamă: --Mă Tricuță, mamă, știi ce am crezut eu despre tine până acum? --Ce-ai crezut, mamă? Da să-mi spui sincer! --Sincer, sincer? --Sincer, mamă! spuse Mototolea tot atât de nepăsător
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
cu care se ocupă specialiștii, economiștii, băă! Le dai și lor banu’ să mănânce o pâine. Dar eu nu le dau nimic, pentru că la planuri de afaceri sunt doctor. Știi câte idei am în cap? Îmi sfârâie căpățâna, mamă, îmi sfârâie căpățâna! Coana Firuța îl asculta uluită. Emoționată, exclamă: --Mă Tricuță, mamă, știi ce am crezut eu despre tine până acum? --Ce-ai crezut, mamă? Da să-mi spui sincer! --Sincer, sincer? --Sincer, mamă! spuse Mototolea tot atât de nepăsător, mai turnându-și încă
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
rășina lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
variantă și numai așa puteam rezista. Am scăpat numai cu mici umflături pe picioarele fără cioarapi și pe mâini, provocate de scărpinat. “Ei, deltă am vrut, deltă am găsit!” ne spuneam, trebuia să suportăm consecințele. Cât timp fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit să vadă cine îi încalcă teritoriul. Semnale despre existența lui am avut la amurg, când am reușit
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
variantă și numai așa puteam rezista. Am scăpat numai cu mici umflături pe picioarele fără cioarapi și pe mâini, provocate de scărpinat. “Ei, deltă am vrut, deltă am găsit!” ne spuneam, trebuia să suportăm consecințele. Cât timp fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit să vadă cine îi încalcă teritoriul. Semnale despre existența lui am avut la amurg, când am reușit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
pădure, semnate, deci aprobate de ministere cum se numește? Trădare. Lipsesc valori, principii, proiecte duse la capat! Când cu frunză, cănd cu oaia, noi unde suntem? Sună urât de ce scriu, nu-i băi, este mare sărbătoare, sărbătoarea Rusaliilor! Pentru unii sfârâie grătarele, berea acoperă setea, trezește-te române! Inteligență ați transformat-o în descurcare. Referință Bibliografica: Marea Unire, ce așteptăm, este lăsată la întâmplare țară, mama țară, ce istorie ți s-a creat? / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MAREA UNIRE, CE AȘTEPTĂM, ESTE LĂSATĂ LA ÎNTÂMPLARE ȚARA, MAMĂ ȚARĂ, CE ISTORIE ȚI S-A CREAT? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371761_a_373090]
-
folositoare de Marin Sorescu; Noapte de vară de George Coșbuc. „De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin...” (George Coșbuc, Noapte de vară) „Furtuna trece repede, apare soarele Și noi alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în soare, că n-aveți șapte piei pe spinare.” (Marin Sorescu, Marea - o apă folositoare) Belșugul din grădini, livezi, vii anunță apropierea cu pași repezi a anotimpului de toamnă. Copiii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
cheamă de nu te poți împrotivi. Șoptirea zefirelor dulci și răcoritoare, împroșcarea cu apă a delfinilor, plăcerile băilor, fâlfâirea în zig-zag a rândunelelor ce se giugiulesc, murmurul șerpuitor al izvoarelor limpezi ca cristalul, cântecul farmecător al privighetorilor, șuierul ciocârliilor ce sfârâie zburând sprinten, gungurirea și cântecul celorlalte păsări în dumbravă și rediuri sânt desigur atracții îndestul de puternice și ademeniri irezistibile, pe cari nu trebuie să le respingi de dragul unui folos mic sau poate numai fictiv. Idilice s-ar părea asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără tată,/ de-o maică curată”) - „localizare a unui motiv apocrif: „Maica Domnului își caută fiul”471 - pentru care toarce (de regulă părul) spre a-i face o „fașă”: „Asta-i jupâneasa/ Lerui, lerui Doamne!/ Preumblă-se-n casă/ Firu sfârâindu,/ Păr galben torcându,/ Fașă d-împletindu,/ Fașă fiului,/ Brâul Domnului...”472 sau „Fir-mi firuiește,/ Fașă-mi împletește,/ Fașă la fiu mic...”473 -, mama (prezentă mai mereu în „schema de personaje” a unor astfel de colinde 474)se preface (o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară (2000), unde un
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
stradă, 1971, urmat de Opriți secolul, cobor! Umoristice, 1974), B. se situa în descendența umorului negru-corosiv de tip Teodor Mazilu, cu un ochi la Ion Băieșu și celălalt la satira gen revista rusească „Krokodil”, unde umanitatea gogolian răsucită ajunge să sfârâie absurd pe asfaltul bucureștean. A tradus mult, singur sau în colaborare, din autori maghiari (Kárácsony Benö, Kis Péter, Méliusz Anna, Méliusz József, Nagy Lájos, Sipos Bella ș.a.) și a scris o monografie Toma Caragiu (1982). SCRIERI: Tumbe în plină stradă
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
pomelnicul. - Va să zică barabule ai furat dar cartofe nu ! - Nu, întări cu hotărâre moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate fi întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]