580 matches
-
ca pietrificat de Meduză, sculptat În dorința unei virilități reprimate și ajunse acum În amurg, flăcări ce-i dau obsesii lascive se răsucesc În carne-i, e ca un arc Întins spre țintă, atât de-ntins Încât cedează și se sfarmă. Deodată el cade jos, târându-se În fața acestei apariții, cu mâna ca o gheară Întinsă să implore o Înghițitură de elixir. — Oh, grohăie el, cât ești de frumoasă; oh, dinții aceia mici de lupoaică tânără care strălucesc când deschizi buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nevoile momentane, mâna de pământ din care omul este zidit. Mecanismul statului, favorile de care el dispune, persecuțiunile și presiunile ce le poate exercita sunt prea puternice față cu o societate discompusă ca a noastră, unde voința politicianilor nu se sfarmă nici de stânca unei aristocrații istorice, nici de organizări puternice ale ramurilor de muncă industrială; unde statul este un institut de întreținere pentru oameni cari n-au nici o ocupație, ba adesea nici capacitatea unei ocupații serioase. Față cu aceste varii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate să se reîntoarcă în sătucul său la cei dragi, în mijlocul familiei sale, ori ușurarea pe care o simte vulturul închis într-o cușcă, care simte mereu chemarea libertății și înălțimile cerului și n-are tihnă și odihnă, până când nu sfarmă gratiile cu ghearele și cu clonțul, să poată ieși iarăși spre înaltul bolții, sub mângâierea soarelui...! Atunci, scrie! Am ieșit din odăița Măriei Sale Ștefan cel Mare al slovei românești, cu răspunsul ca un boț de aur, ascuns în adâncurile inimii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în ochii ei, ci se întorceau în mine însumi ca într-o stea neagră, strivindu-mă sub densitatea lor formidabilă. Ochii străinei mă sfărmau cu inflexibilitatea lor mată". Urmează paranteza husserliană: ("Eu, Dragoș Ivănescu, eram tot mai cutremurat de spovedania lui Dimitrie, aș fi vrut să-l consolez, rațiunea se revolta dureros a neputință (...) aveam presimțirea că o singură picătură în paharul sufletului l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însăși în aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul criminale. Astfel ea zice cum că la Calafat oastea română e de-o poștă îndărătul orașului, ca să nu fie ajunsă de ghiulele [le] din Vidin, că orașul nostru e sfărmat cu desăvârșire, pe când în Vidin au ars numai două case ș-au fost rănite două babe, că la Oltenița, la împușcătura în vânt a unui monitor, toți soldații noștri s-au retras. Vapoarele noastre "Fulgerul" și "Ștefan cel Mare" au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Aviz mandatarilor țărei! Trei moduri sânt de-a rezolva o cestiune. Cel întîi e că vezi lucrurile, surâzi amar, te îndoiești... dar stai la îndoială și nu mergi mai departe. Scepticism. Cel de-al doilea e că vezi răul, îți sfărmi capățîna de-i afli cauzele, calculezi cu cifre pozitive și nu imaginare, iluzorii, își scurtezi din plapomă binișor și te-ntinzi numai pe cât ți-ai scurtat-o... devii onest și econom. Pozitivism! Al treilea e că: văzând răul, surâzi cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Vlad, gustîndu-i gluma spusă pe un ton senin, însoțită de un zîmbet larg, nu lipsit de acea clipire a ochilor ce trădează complicitatea bărbaților cînd abordează astfel de subiecte. Dacă le faci numai curte, nu obții nici dropsuri, să-ți sfarmi măselele. Merită să le fac mai mult? întreabă Vlad cu privirea în pahar. Depinde cum pui problema răspunde Mihai calm. Se privesc lung, studiindu-se, sfîrșind prin a izbucni în rîs amîndoi, odată. Unde naiba poți cunoaște în orașul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de la Iași a fost absorbit de imensul fluviu de ură și dezinformare care inunda zilnic presa de la Ministerul Propagandei Naționale, intensificându-se o dată cu publicarea comunicatului guvernului. A dispărut aproape deosebirea dintre presa antisemită sălbatică, de genul Porunca Vremii, Gazeta Țării, Sfarmă Piatră, Curentul ș.a., și presa așa-zis serioasă, care doar comunica măsurile Împotriva evreilor fără să mai pună gaz pe foc. Toți instigau, toți amenințau, toți acuzau - și toți au descris măsurile luate drept o introducere, un Început, un prim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
-te-te și la ăsta! fluieră surprins Șobolanul, printre dinți, coborând șișul. Ce mai basculă are, băi, să moară mama mea... Dar nu mai apucă să sfârșească. Sticla pătrățoasă, goală, de tequila, mânuită de Avocat ca o măciucă, i se sfarmă-n țeastă! Pizdeluș se repede și el, lătrând surescitat, din ascunzătoarea unor navete de P.V.C. și înconjoară corpul bărbatului trăznit, căutându-și o poziție cât mai bună, ca să urineze. Poetul îl alungă, blajin. Crezi că... o să fie pedepsit? i se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
face anumite răutăți, căci Îl cunosc toți, zic bine? suntem băgați În necaz, ginerele meu are depresie, boala secolului, și n-are leac, vrea să mă omoare pe mine, care am șaizeci de ani și osteoporoză, că oasele mi se sfarmă ca sticla, eu le-am spus judecătorilor că ginerele meu are ochi ciudați și gânduri Întortochiate, și are puști de război, nu de joacă, dar corbii Între ei nu-și scot ochii, nu știu dacă mă Înțelegeți. O Înțelegea prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un soi de păcură vâscoasă. Lenevoasa alcătuire căra Încet la vale puzderie de clădiri Înalte ce se clătinau lin, dar fioros, și lucruri mai mărunte. La un cot al albiei, o imensă catedrală se aplecă brusc, apoi, fără să le sfarme, Își culcă turlele pe mal. Cu scrâșnete Îngrozitoare, cupolele se târau la vale, zgâriind plaja și scoțând scântei uriașe care aprindeau ca pe niște torțe plopii drepți și cu trunchiuri groase. Însă greutatea cea mare a clădirii izbuti să salte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu mult mai rău decât bolnav."245 Viziunea tragică, pe care Cibănoiu o proiectează asupra prietenului său, are ceva din demonismul gnomic al finalului din Scrisoarea IV: "Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun?/ Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun!" În spiritul onestității, să recunoaștem că ambiția de a releva paralele posibile între operele celor doi scriitori nu este nouă în hermeneutica românească. Insolită s-ar putea dovedi doar perspectiva analitică. Prin anii '70 ai secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu putea apărea 1. Devenise o știință periculoasă. A dovedit prin „propriile greșeli”. Rămânea astfel o singură „forță” care să se ocupe de om, de cunoașterea și formarea lui: Partidul. „Partidul e-n toate” prevedea un cunoscut poet român, el „sfarmă ce-i putred”, „lovește-n vrăjmași”, „pășește în frunte” și vestește „o nouă poruncă”, el singur reprezintă adevărul și „mâna ce vindecă de toate”. Rămăsese, într-adevăr, singurul „vindecător”. După 15 ani de la revoluție și un sfert de veac de la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trebuie să-i dau ceva , săraca... Iubitul meu a fost Pavel Anicet, Faust, îl cunoașteți? [...] ...Și deodată, fata cu rochia Ghighiei alunecă de-a lungul zidului; zadarnic încearcă domnul s-o prindă în lungul zidului, fata se strecoară, cade, se sfarmă, - și gestul acela idiot se repetă tot mai net, mai vertiginos. [...]” (p.57) Rolul dominant al acestor secvențe anticipative, după cum le-am numit mai sus, reiese din aceeași tendință a personajelor de a-și supune fiecare gest fiecare gest, fiecare
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fost și copii eroi, eroi mai mici de vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
sus lumina lunii scotocește locul de îngrășat al fiului trupesc. Și în fiecare duminică o iau pe mama cu mine, și pot să am și eu o baftă la fund pe locul sfânt de îngrășat. Până când capacul sicriului o să-ți sfarme coșul pieptului, mama și cu mine o să ne ușurăm peste tine. Așa de greu de îngrășământ o să fie locul nostru că blestematul de pământ o să trebuiască în final să te înghită, până când o să fii turnat pe gât până la capăt. SEPP
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se justifică autorul, îi aduce probe, căutând să-l persuadeze și deci să-i câștige adeziunea: Am afirmat că "polemistul" Iorga nu e un polemist decât în absență. Îndată ce are în față pe adversar, arcul i se înmoaie, săgeata se sfarmă ca o macaroană, iarba nu mai ia foc și fierul domniei sale de cauterizat oamenii cu o crestătură imfamantă pe frunte trebuie roșit cu chibritul". Deși acest Tu, solidar sau chiar complice, apare ca o componentă imponderabilă a discursului publicistic literar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru a-l doza proporționat în operă. Dar dincolo de această prelucrare a lui, sublimul e conceput ca un fenomen mistic, la a cărui putere „e greu, ba chiar cu neputință să te împotrivești”. Căci „sublimul, când izbucnește la timpul potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și puterea lui te ridică în extaz. Cu propriile-i cuvinte: „Sublimul nu convinge pe ascultători, ci i duce în extaz, căci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Daci în capetele încunjurătorilor. Romanii atunci abat o pădure și construiesc un agger, adică o contra-întăritură, din care să poată mai ușor și mai la adăpost lupta cu Dacii. Al doilea asalt dă orașul in mâinile dușmanului si pe când Romanii sfărmau zidurile și porțile, Dacii dădeau foc propriei lor cetăți, iar șefii lor, adunându-se în jurul unui mare vas cu otravă, se grămădesc pe întrecutele a se adăpa cu băutura mântuitoare de chinuri. Moartea trebuia să le fie grabnică, dacă nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 394. 60. Vezi Op. cit., îndeosebi pp. 397-399. 61. W. Wundt, Einleitung in die Philosophie, fünfe Auflage, Verlag von Wilhelm Engelmann, Leipzig, 1909, p. 19. 62. „În adevăr, ultimele concluzii ale științei sfarmă vechile bariere pe care gândirea le ridicase până acum între lumea conștiinței și lumea din afară, a materiei... Ultimele concluzii ale științei asupra realității universului spun că această realitate consistă în raportul constant dintre diferitele forme de energie.” (Op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
iarăși continuă mișcarea de Înălțare. Continuitatea vieții sociale ar fi imposibilă fără această masă compactă de oameni pur imitativi, capabili de a dobândi și de a conserva orice experiență nouă. Indivizii din masă nu inventează nimic, nu deranjează nimic, nu sfarmă nimic; În schimb, păstrează cu gelozie armătura devenită bun comun, datorită inventatorilor, așa Încât, dacă prin invenție se creează noi valori și se dau noi forme societății, prin imitație se consolidează, extinzându-se În toată societatea. În mecanismul progresului participă deopotrivă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
iarăși continuă mișcarea de Înălțare. Continuitatea vieții sociale ar fi imposibilă fără această masă compactă de oameni pur imitativi, capabili de a dobândi și de a conserva orice experiență nouă. Indivizii din masă nu inventează nimic, nu deranjează nimic, nu sfarmă nimic; În schimb, păstrează cu gelozie armătura devenită bun comun, datorită inventatorilor, așa Încât, dacă prin invenție se creează noi valori și se dau noi forme societății, prin imitație se consolidează, extinzându-se În toată societatea. În mecanismul progresului participă deopotrivă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a fost mai drag. De la flori de lămâiță De la sat, de la uliță” Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și, În locul lor, se- mping cu greutate alte boloboace pline, ca niște reforme pe cari le reclamă spiritul progresist al timpului și interesele vitale ale societății. Ce veselie! ce avânt! ce entuziasm!... A! sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și cătușele tiraniei și, aruncându-le departe, tare de dreptul său, fără ură, uitând trecutul odios, Închină des, dar sincer, pentru sfânta Libertate și - te pupă! O! Eram la Lipănescu-n grădină de vreo câteva ceasuri. Uraganul entuziasmului creștea mereu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și săbiile ninja se încricișează frenetic în imaginația copiilor. Poate că nu ar trebui să disperăm ci... să ne aducem aminte că atât dascălii cât și elevii au un singur profesor dragostea. Iubirea pentru copilul de lângă noi ar trebui să sfarme toate barierele necunoscutului. Pentru el să fim capabili să ne însușim noul în forma accesibilă vârstei lui. Pentru că dincolo de realitatea atacurilor mediatice, de agresivitatea fluxurilor informaționale, de comunicare, de receptare a noului există și dorința de a evada din obișnuit
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]