333 matches
-
Evangheliile consemnează foarte amănunțit patimile Domnului. Citindu-le, descoperim că Hristos asumă replica silențioasă atunci când e supus batjocurii. Fără să fie vorba despre elogiul apatiei stoice, nu găsim - la marginea imundă a Ierusalimului - nici o apetență pentru exercițiul dialectic sau dezbaterea sfătoasă. Pe Cruce, Fiul nu dă replici, nu contrazice isteria, ci suprimă vertical orice expresie a neființei, țintindu-și privirea către cer, peste norii acoperiți de sudalmă („întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea”). Lipsit de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Scrisă direct, parcă dintr-un fotoliu de reporter mânat de gândul să nu uite nimic din evenimentele trăite, multe emoționante, cu bucurii și amărăciuni, autorul, deși profesor de limbă și literatură română, ba și doctor în specialitate, detaliază grăbit dar sfătos, despre fapte și oameni, ținându-ne mereu ancorați în a ne înfățișa ceea ce a fost și a rămas presa și mass-media în general la Vaslui, imediat după Decembrie 1989 ... O explozie cultural - informațională la Vaslui (care există și după părerea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prin care trebuiau, de fapt, reeducați părinții vinovați că știau încă prea bine istoria de altă dată. Memorii și uitări de școală primară În următoarele decenii, "istoria patriei" pentru școlarii de clasa a IV-a a fost dominată de condeiul sfătos al profesorului Dumitru Almaș, asociat uneori cu Aron Petric sau cu învățătoarea Eleonora Fotescu. Autorii aveau răspunderea inițierii tinerilor în "povestea neamului", care trebuia să redea cât mai convingător versiunea, atent adusă la zi, a istoriografiei oficiale. Tonul era călduros
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
maes trul. „Cafeaua de dimineațăʺ oare astăzi mai abureș te? Când va fi strânsă de cineva în foaie de carte, cum obișnuia...! regretatul, va fi iarăși proaspătă. Revin acasă la biblioteca familiei... Mă întâlnesc cu autorul. Îl simt aievea, mereu sfătos și bogat în vorbe: proză scurtă și lungă - romane; monografie; destine (Ștefan Ciubotărașu); „Landoul cu blazonʺ, dar și „Cărări peste dealuriʺ, „Pe viață și pe moarte...ʺ, „Umbreʺ, volume de umbre... În lumea umbrelor încă o viață: Aurel Leon. El
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
îi țin pe masă. Restul îl dau farmacistei." Văd două măturătoare de la GOSCOM care scotocesc într-un tomberon și găsesc acolo o pâine mucegăită și un borcan pe jumătate, cu mai știu eu cu ce. Una dintre ele, îmi spune sfătoasă: „Vă sfătuiesc să faceți și matale ca mine că vă văd boier mare, mânca-ți-aș halea. Ii pun în zidul casei. Când mai strângem, mai punem și zidim iar la loc". Cealaltă are o altă metodă mai casnică: „Scoatem
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu hârtia de concediere în buzunar, de a rămâne fără casă, fără masă, cu copiii neșcolarizați, fără speranțe, fără un gând bun pentru ziua de mâine. Ai nene acum libertate și trebuie să-ți fie de ajuns, întărește cu glas sfătos licheaua. Mă veți întreba cine-i aia, licheaua. Cum n-o știți? Sunt absolut sigur că toată lumea o cunoaște, mai ales din viața publică, de pe sticla televizorului, dar nu știa cum să-i zică. întrebați, de exemplu, la întâmplare, pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
insuficient de bine natura textuală, de palimpsest cu lacune. Un cuvânt, în final, și despre modul și stilul criticii lui Antonio Patraș, care nu trebuie să-i fie indiferent cititorului, pentru că poartă o lecție critică. Stilul patrașian este unul fals sfătos, voit vetust, încărcat afectiv cu intenție secretă, dojenind uneori autorul și chiar personajele. Să nu se creadă cumva că e vorba de un defazaj stilistic, așa cum s-a crezut, de altfel, și despre literatura lui Lovinescu. Ar fi ciudat ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat cu puternicul vărf al brăzdarului. Cine mai știe de cîte ori, veseli, ne-am tot aplecat să luăm ori o secere verde de bronz care, tare vioaie, ba, chiar și sfătoasă, dovezi arăta orișicui că, demult este trimilenară ori, un rușinos colit ce, hondros și ghebos, prea încet murmura că, de fapt, milioane de ani peste vaduri agale s-u scurs...“ ,, Ascultînd eolitul cum sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios; skill; soțul; specializat; stimă; stingher; strungar; a ști; știe tot; știe totul; tăcut; tenace; tot; universitate; uscat; ușurință; valoros; versatil; Viorela; la vorbă; vorbă; zadarnic; zîmbet(1); 786/191/658/128/0 prieten: amic (194); dușman (51); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a numi; o noutate; oaste; odihni; om; om comunicabil; ora; orice; percepe; poate; poezia; poezie; poezii; posed; posedă; poveste; povești; prea puține; pricepere; prieten; profesor; puțin; radio; rață; răzbi; realiza; revoltă; sau nu; să înveți; scrie; secret; secrete; semnul întrebării; sfătos; siguranță; a se simți puternic; spune; stele; șoapte; ști; a ști; știe; talent; tu; uimire; uita; uită; unde; urs; văzut; vești; viață; viitor; vis; voință; vrea; wow; zii (1)M 806/212/64/148 știre: noutate (191); veste (141); informație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cadrul dinamic pentru împlinirea destinului: "Grădină cu nouă colțuri, / Pasăre cu nouă ciocuri, / cu nouă aripi zburătoare, / cu nouă picioare umblătoare, / eu mișc lacul, / lacul mișcă racul, / racul mișcă dracul, / dracul mișcă norocul; / să mă ia băiat frumos, / harnic și sfătos; / pe unde va merge, / la mine va trece, / pe unde-a umbla, / pe mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în prezența elementului cosmic ce devine "însemn" al destinului: "Noi pe cal
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o Alexa Visarion pentru piesa scriitorului bulgar Djagarov, piesă intitulată simbolic Procurorul. În acest caz accepția noțiunii de versiune privește nu numai punctul de vedere regizoral ci și textul, transformat și reorganizat de Alexa Visarion care, dintr-o piesă așezată sfătos în trei acte, a decupat cu personalitate scenariul unui spectacol agitatoric, tulburător... [...]Alexa Visarion construiește cu liniștea celui care știe că a fi curajos înseamnă să nu te sperii de recunoașterea realității. În dezbaterea creată de Alexa Visarion pe scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
informație tehnică, din numeroasele micromonografii ce întrerup structura unui dicționar propriu-zis (cum sunt, de exemplu, cele de sub cuvintele-titlu băile, igiena individuală, ~ satului, laptele, legumele, mierea, soarele, teme ale articolelor din periodice sau/și ale conferințelor radio), este însuflețit de narațiuni sfătoase ori pledoarii cu adresă socială. Iată câteva exemple: "Bucatele, odată vârâte în noi, se mistuie și se prefac în căldură mocnită, așa cum ard lemnele într-o sobă, ca să încălzească odaia. Nu e o minciună dacă am zice că noi purtăm
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pertinentă demonstrație: "Caractere tari, de oameni primitivi se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare. Intriga e condusă cu aceeași măiestrie. Toate sunt fericit îmbinate, până și tonul sfătos și stilul cam greoi al scriitorului ardelean pare potrivit anume, ca să contribuie la impresia aceea de tragic, de trecut, de fapte întâmplate aievea, de viața adevărată, intensă"16. Criticul nu intră, după cum ne-am fi așteptat, în detalii.,, Locurile", "personajele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui îi era însă destul și atât ca să știe că stăpână-sa nu are tocmai cele mai bune păreri despre soră-sa. Iar stăpâna-sa nu putea să n-aibă dreptate; simțea și el că Persida e, într-adevăr, prea sfătoasă și prea încăpățânată. Dar tot sora lui era. Nici Mara, atât de mândră de copii ei, nu poate să vadă cu ochi buni îndărătnicia fetei ei: Neam îndrăcit! Strigă dânsa. Dacă și-au pus o dată în gând, nu e chip
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus la voia întâmplării. El e o creație a scriitorului, întrucât nu a existat în toponimia românească
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la Iași, acum), astăzi sunt reprezentați de Dorina, intrată în familia generalului Viorel Cheptine (cu 1 copil) din Strâmba, fratele Marcel e când în Bacău, când în Giurgioana. Cel mai bătrân sătean este Vasile Chirilă, 91 ani, orb dar vioi, sfătos și muncitor (noi l-am surprins la desfăcutul porumbului, oct. 2011). Printre cei patru fii ai săi se află Viorica Chirilă Bărbulescu (n. 28 dec. 1958) cu 2 copii, Emiliana (n. 4 martie 1977) și Vasile Andrei (n. 27 dec
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
inedită care le transformă în mari tablouri vivante: flăcăi și fete în costum popular oferind stereotip pâine cu sare și flori, covoare de flori în calea "înalților oaspeți", voievozi călări, spătari și plăieși predându-i cheile Cetății, buciumași, fluierași, bătrâni sfătoși, o horă în care se prind chiar EL și EA, ilustrând caracterul popular (nu democratic, popular) al acestor adunări care transced sistematic toate categoriile societății reale în beneficiul imaginii ideale a Poporului strâns unit în jurul Partidului. O imensă butaforie pseudo-istorică
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ca mine, peste un metru și optzeci, cu fața prelungă și ochi albaștri. Acum era îmbrăcat cam cum se îmbracă toți pescarii, cu cizme, pantaloni din stofă gri, cămașă de in, dar m-a frapat la el vorba-i blajină, sfătoasă și retrasă oarecum, în interiorul său. Mi-am zis de prima dată că este un om deosebit și am dorit să-l cunosc mai bine. - Da? - Da, este o mreană frumușică, i-am răspuns. Avea peste un kilogram. Apoi mi-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de la cișmea. D-apoi când or veni niște boli, sau secetă sau vreo inundație, să-i văd eu atunci ce-o să facă ai noștri consăteni. Că mintea lor, ehei, a rămas tot ca pe timpul lui Cuza. I-am lăsat pe sfătoșii moșnegi să continue, sau să plece acasă, mi-am dat seama că radio-șanț funcționa de minune. Deja se făcuse târziu. Tot ce aflasem era amuzant și în același timp și trist. Eram mulțumit că am reușit să surprind câteva mici
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de lângă Vaslui, Ștefan cel Mare își consolida domnia, intrând, totodată, în legendă. Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele au fost culese și scrise de cei care le-au dat crezare, cum a fost sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Sfîntu în biserică și detașamentele plecară pe la locurile lor. O, minune! până la 10 octombrie a scăzut repede numărul morților care până atunci crescuse îngrozitor, până la 100-160 pe zi. Mărturisesc că minunea asta a fost văzută de mine"139, își încheie sfătosul narator povestirea. Fără îndoială că la București a fost o procesiune și s-a făcut o slujbă cu moaștele Sf. Dumitru Basarabov 140, dar dacă ea a avut loc la sfârșitul lui septembrie, atunci când epidemia era deja stinsă în Capitală
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi - eală spoi - spoială pălmui - pălmuială jupui - jupuială ului - uluială momi - momeală mulcomi - mulcomeală șoși - șoșeală - șoșele socoti - socoteală murui - muruială [3] 2257 după dupac
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
avea acum parte mai mult de cotcodăceli și fluierături. Atunci apelă la Borilă de la Bariera Vergului. Tâlharul, cu un canin de aur și înțolit cu vestă cadrilată cum nu mai dădea voie nimănui să poarte, îl ascultă și-i explică sfătos că nu-l poate omorî pe Cristian Vasile. "Nu de alta, da-mi place și mie cum îi zice și-ar fi păcat de Dumnezeu." Și banditul, făcîndu-i cu ochiul lui Zavaidoc, care se înnegrise de invidie, începu și el
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
stricate. Văzând lucrurile direct, eu nu păstrez despre acea perioadă decât o amintire acră și urâtă, plină de insanități. Dar numai puțin dacă întorc un buton, să-i zicem, al pitorescului, atunci lucrurile apar altfel. Nea Jenică devine un bătrân sfătos (prezența burții în acest caz e obligatorie), iar colegul care a zis despre mine că citesc literatură pornografică, un ins plin de haz.20 La Mircea Horia Simionescu, suprapunerile de scriituri, inadvertențele, reluările, labirintul de labirinturi, simultaneismul, stilul parantetic, melanjul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]