286 matches
-
sau oricât de infinit de mică ar părea, în comparație cu darul iertării oferit de Dumnezeu, pocăința are, până la urmă, un caracter simbolic. Ea este împlinită acum, de fapt, de un „alt om”, de „omul nou”, iertat, care se află în harul sfințitor și care manifestă o nouă atitudine față de viața penitențială. Aceasta îl ajută să crească și să privească înainte, pe drumul credinței, fără să își mai fixeze privirea spre trecut, printr-o remușcare continuă pentru ceea ce a făcut. El se simte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajută în realizarea și în îndeplinirea propriei misiuni pe acest pământ. În această misiune, va încerca să aibă mereu conștiința prezenței lui Dumnezeu, care îl însoțește și cu care rămâne în comuniune atâta timp cât se va menține în starea de har sfințitor, pe care a primit-o prin reconciliere. Acest fapt îi va caracteriza întreaga existență și îl va orienta către o conștientizare teleologică a vieții sale; e) o dimensiune misionară, pe care penitentul o trăiește întâlnindu-se cu divinitatea și în fața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentale, când, înainte de a intra în confesional, preotul se pregătește parcurgând trei momente: a) curățirea inimii sale - pentru a putea lăsa ca lucrarea lui Dumnezeu să pătrundă în el și, prin el, să se răsfrângă asupra penitentului. Starea de har sfințitor face ca preotul să se deschidă cu totul lucrării milostivirii lui Dumnezeu. În această intenție, el poate face un act de căință sau, dacă este nevoie, trebuie să se spovedească, pentru a fi cu inima liberă și pentru a putea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lor dintre noi un prăpăd, dar ei sunt înpace (Înțelepciunea lui Solomon 3, 1-9). Rugăciunea lui Iezechia,regele lui Iuda, când a căzut bolnav și s-a tămăduit de boala lui ca oînviere din morți este semnificativă pentru evenimentele „Patimilor Sfințitoare ale Mântuitorului”: „Atunci eu am zis: Mă duc la amiazazilelor mele, la porțile locuinței morților voi fi ținut pentru restulanilor mei. Nu voi mai vedea pe Domnul în pământul celor vii; șinu voi mai privi pe nimeni dintre locuitorii lumii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
biruitputerile întunericului și le-a făcut de ocară în văzul tuturor biruindasupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15).Tocmai de aceea, în Joia Mare a Săptămânii Patimilor, Crucea Răstignirii se scoate seara în mijlocul bisericii după citirea celor 12Evanghelii ale Patimilor sfințitoare ale Domnului. La ieșirea cu Cinstitele Daruri în timpul Sfintei Liturghii slujitorii fac pomeniri în mijlocul bisericii în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fac pomeniri în mijlocul bisericii în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 42 43). Evenimentele Patimilor sfințitoare se continuă cu pogorârea Mântuitorului de pe Cruce dupămoartea Sa și punerea în mormânt cu semnificația atingerii stânciide piatră cu toiagul pentru a curge din ea apă (Ieșire 17, 6). Inimilese deschid, se dezleagă, zidul înalt al egoismului cade, ca și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu va muri, rămânesingur” (Ioan 12, 24). De aceea, după „dogmele pioase”<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze IV, 2, P.G., 33, col. 456. footnote> ale Sinodului I Ecumenic, Sfinții Părinți au așezat sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” spre pomenirea Patimilor sfințitoare ale Mântuitorului,așa cum sunt pomenite îndeosebi în Sfânta Liturghie Ortodoxă, căciprin ele a fost sfințit Numele lui Dumnezeu ca „Tată”, așa cum,după prefacerea Sfintelor Daruri, Biserica înalță rugăciunea „TatălNostru”. La Cincizecime Dumnezeu „a trimis pe Duhul Fiului Săuîn inimi”, prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care a fost biruit în Hristos și pe careoamenii îl pot birui numai în Hristos este „boldul morții” (1 Co-rinteni 15, 55). Pe Tabor Ilie și Moise vorbeau cu El nu despre în-frângerea vrăjmașilor lui Dumnezeu, ci despre Patimile Sale sfințitoare de la Ierusalim (Luca 9, 31) și despre măririle biruitoare dedupă ele (1 Petru 1, 11): „Dreapta Ta, s-a preamărit întru tărie, mânaTa dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași și cu mulțimea slavei Tale aizdrobit pe cei potrivnici” (Ieșire 15, 6-7
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos, făcându-i pe oameni părtași la „rugul aprins”(Marcu 12, 26) al Luminii din viața Sa pe pământ, slavă care fiinddefăimată în lume, Biserica o restaurează mereu prin mărturisirea credinței la fiecare Sfântă Liturghie în vederea revelației DuhuluiSfânt prin Jertfa sfințitoare a lui Hristos. De aceea, cuvintele de instituire sunt cele unice ale lui Hristos de la Jertfa Sa, dar, pe care Bisericale amintește tot prin Duhul Sfânt ca introducere pentru invocarea Duhului Sfânt, care preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
revelației DuhuluiSfânt prin Jertfa sfințitoare a lui Hristos. De aceea, cuvintele de instituire sunt cele unice ale lui Hristos de la Jertfa Sa, dar, pe care Bisericale amintește tot prin Duhul Sfânt ca introducere pentru invocarea Duhului Sfânt, care preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși mângâierii dumnezeiești. Astfel, Biserica nu rostește aceste cu-vinte la aducerea Jertfei lui Hristos, ci le vestește ca anamneză, aducere aminte la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt: „Aducân-du-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
harul e imaginea Fondului nevăzut, a adâncului ajungerii; a-i atinge imaginea înseamnă a fi imaginea, care se arată în atingere, luminează pe fondul de scrum al sufletului. O imagine de fond, de fundal fără fund. În apariția acestui dar sfințitor, durerea se sublimează, devine adorare, iese din nimic și se deschide totului. Se lămurește în lumina celui ce o dăruiește, adică în lamura adevărului, în quidditatea Celui ce este. În sfârșit, "am atins cu-o pustiire de/ aripi și rugă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a umanității, mergând încet și ezitant spre Lumină. Dar, în același timp, el înțelege chemarea spre această lumină chiar într-însul, invitându-l să se alăture la lucrarea de renaștere și îndumnezeire, operă proprie Duhului Sfânt ca introducător, ghid și sfințitor. Trebuie să intri așadar în acest proces al luminii, al trăirii, al participării la darul lui Dumnezeu, Izvorul Luminii. Atât timp cât oamenii nu au intrat efectiv, încă de aici, în acest proces, ei nu sunt în ochii lui Simeon Noul Teolog
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
anticipat nesfârșitele bucurii ale vieții veșnice. Harul Duhului Sfânt este prezent în sfinți nu numai în timpul vieții , ci și după moarte: când sufletul cu aureola lui nemuritoare se va despărți de trup, atunci harul Sfântului Duh își va arăta puterea sfințitoare și în trupul unui asemenea suflet. De aceea oasele goale și moaștele întregi ale sfinților izvorăsc tămăduiri și vindecă tot felul de boli. Sufletul sfânt, despărțindu-se de trup odată cu moartea lui, rămâne cu harul fără trup și se îndumnezeiește
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
spiritul arzător ce vă însuflețesc îndemnurile și observațiile corecte și recomandabile. Dorind ca, vocea dumneavoastră, să fie bine primită în suflete și să trezească propuneri și puteri spre reînnoirea vieții, care să reflecte idealurile evanghelice, Sfântul Părinte Papa invocă harurile sfințitoare ale Domnului nostru asupra muncii dumneavoastră cinstite și, ca un semn al acestora, vă împarte dumneavoastră și întregii dumneavoastră familii religioase + Binecuvântarea Apostolică. Recunoscător pentru exemplarul pe care mi l-ați trimis, profit cu bucurie de această ocazie pentru a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în mintea și în inima omului. Va trebui să dăm o atenție deosebită acestui adevăr al creștinismului. Nu întâmplător primii creștini erau considerați oameni de rugăciune. Pentru că, de fapt, în ce constă «personalitatea» creștină? În aceasta: că prin efectul harului sfințitor, adorabila Sfântă Treime se face prezentă în suflet: «Dacă cineva Mă iubește...Tatăl Meu îl va iubi și vom veni la el și Ne vom face locuință la el» (In 14,23). Această prezență a lui Dumnezeu prin iubire este
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de abandonare] în fața lui Cristos Rege. Una dintre cele mai mari dificultăți [ale preotului] este, fără îndoială, aceea de a putea apropia sufletele. Ele scapă și se sustrag căutării preotului; se pare că le-ar fi frică de acțiunea sa sfințitoare. Din acest motiv, „forma actuală - după cum observa M. Louise Claret - a misiunii clerului trebuie să fie iubirea și dăruirea de sine; numai așa vor putea apropia sufletele. În loc să insiste să convingă spiritele, ar fi mai convenabil ca, preotul, să se
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o suliță, ci și sufletul omului, de care se îndrăgostise Isus. Sufletul este numit de Isus mireasă și soră. Mireasă pentru că și l-a însușit prin sângele său, vărsat pe cruce ; soră, pentru că prin același sânge, înzestrându-l cu harul sfințitor, îl făcu fiu adoptiv al lui Dumnezeu, precum el e fiul său natural. O, suflete, o, suflete evlavios, mireasa și sora lui Isus, caută a trăi totdeauna rănit de iubire către mirele și fratele tău Isus. Pildă Preasfânta Fecioară Maria
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
reprezintă irumperea în această lume a absolutului. Elementele de aici nefiind sacre prin propria lor natură ci doar prin participare. Actul dumnezeiesc scoate o ființă sau un lucru din condițiile sale empirice naturale și îl pune în comuniune cu energiile sfințitoare”. Evident că și în antichitate aceste elemente simbolizau ceva, insă Biserică le resemantizează și le desăvârșește căci: „simbolismul din cult nu este un semn care doar informează sau indică ceva, ci simbolismul liturgic primește un cu totul alt sens. El
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
original al cultului. în acest sens putem spune că: „elementele cultice în general nu sunt sacre prin propria lor natură, doar actul dumnezeiesc scoate un lucru sau o ființă din condițiile sale naturale și îl pune în comuniune cu energiile sfințitoare”. Biserică se folosește de gest și simbol, care alături de cuvânt slujesc exprimării unor adevăruri cât mai înalte, adevăruri care dealtfel sunt imposibil de comunicat, dar care totuși până la un anumit grad devin transmițătoare a ceea ce exprimă. Pe de altă parte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în biserică atunci când era vreo lupta. Biserică Nașterii Domnului Dragii mei, dacă ați ști ce bucurie lăuntrica, ce bine te simți, ce fericit ești în acea biserică! Când pleci din ea parcă ai luat ceva cu tine. Ai trăit clipe sfințitoare în ea și te-a transformat. Ai acea binefacere de sfințenie în tine. Ești un om mulțumit și fericit. Și așa, cu această stare de sfințenie și bucurie, ne luăm rămas bun de la toate. Mulțumim lui Dumnezeu și-L rugăm
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Când intri ești pământean iar când ieși ești altul, transformat, mai plin de Duh Dumnezeiesc, te sfințești din sfințenia Sfanțului Mormânt. Acolo Cerul și Pământul se unesc, se îmbrățișează și ne transformă și pe noi. E atat de sacru, de sfințitor și tainic. Ai dori să stai cu Domnul, parcă-ar fi în mod real acolo și-L vezi. Dar timpul nu ne lasă lângă Domnul, are el meșteșugul lui viclean. Este un grec ce îți dă voie să intri dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
bună la gust și e binefăcătoare pentru toți. Îți luminează mintea și inima, iar trupul parcă ar căpăta noi puteri. Te întărești, te sfințești. Am mulțumit pentru toate și am plecat. Muntele Tabor Muntele Tabor este deosebit de frumos, înălțător și sfințitor. El este în formă de con și cu o înălțime de 588 m. Este frumos îmbrăcat în multă verdeața. Multe soiuri de copaci: brazi, platani, măslini, lamai, portocali și alte soiuri. Și multe flori, fel de fel, care mai de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ați fi mai buni, mai milostivi și mai înțelepți. O, ce momente ați trăi! Nu leați uita niciodată. Ce se trăiește nu se uită, dragii mei frați și surori în Domnul! Acolo toți își spun sora și frate. Totul este sfințitor și sacru. Tot ce vezi, tot ce te înconjoară parcă-ți vorbesc de sfințenie, de ceva tainic și sacru. Biserică de pe acest munte este de vis. Ceva ce nu poți descrie. Mă străduiesc s-o descriu cât îmi va fi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
te bucure, să te facă fericit. Aici e lucrarea lui Dumnezeu. El vrea să ne bucure, că ne iubește mult și adevărat. Slavă Ție, Doamne! Slavă Bunătății Tale, Doamne! Slavă Iubirii Tale, Doamne! Ce să mai zic? Atmosferă sacra și sfințitoare ne-a transformat pe toți. Parcă ne-am născut din nou. Nu ne doare nimic trupește sau sufletește. Avem ceva bun, ceva sfânt în noi. Ne-a transformat sfințenia lui Dumnezeu. El este prezent în noi, în inimile noastre. Locuiește
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și Sfântă Fecioara cu Pruncul când au fugit în Egipt. Sf. Ioan Botezătorul a fost și el ascuns aici de frica lui Irod. Multe taine a văzut această peșteră binefăcătoare. Multe suflete a salvat de la moarte. Este ceva sacru și sfințitor. E plăcut să poposești în ea. Apoi ieșim din peșteră și intrăm în măreață și frumoasă biserică Steaua Mării. Așa i se spune, că-i în vârful muntelui cu o înălțime de 546 m deasupra Mării Mediterane. Biserică este mare
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]