1,167 matches
-
împrăștiate pe jos. Credeam că nu le văzuse sau ne-a iertat pentru că am învățat lecția. Sfântă naivitate copilărească! Cum să treci cu vederea niște fapte evidente?! Ca din întâmplare, a întrebat: - Ce sunt astea de pe jos,mă! Privirile de sfinx ale copiilor parcă îi întorceau întrebarea: - Cum, nu le-ai observat? Însă domnul Arsu a insistat: - Nu știți, mă, cine le-a adus în clasă? Tăcere de cavou. Văzând că nu scoate nicio vorbă de la copii, a întors foaia: - Ia
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Nevermore Nu mai era sigur pe nimic, numai creierul îi lucra febril. Mai febril ca niciodată. Îi trimitea ghirlande de metafore, fragmente de marmură, diamant, iar ea tăcea ca un sfinx. „Un sfinx trebuie spart, să vedem ce este înăuntru”. Se gândea el. Dar distanța ca și timpul ca și indiferența ucid sentimentele cum mor păsările în zborul lor spre sud, prinse de un vânt rece. A plecat, cu o carte
NEVER de BORIS MEHR în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383243_a_384572]
-
1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Nevermore Nu mai era sigur pe nimic, numai creierul îi lucra febril. Mai febril ca niciodată. Îi trimitea ghirlande de metafore, fragmente de marmură, diamant, iar ea tăcea ca un sfinx. „Un sfinx trebuie spart, să vedem ce este înăuntru”. Se gândea el. Dar distanța ca și timpul ca și indiferența ucid sentimentele cum mor păsările în zborul lor spre sud, prinse de un vânt rece. A plecat, cu o carte de un
NEVER de BORIS MEHR în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383243_a_384572]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SFINX Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1086 din 21 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Țipătul vulturilor pe cremene își poartă crucea pe un semeț Caraiman, alunecă bătrâne brume pe obraz de Babe, din ochi de orbite de Sfinx
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
SFINX Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1086 din 21 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Țipătul vulturilor pe cremene își poartă crucea pe un semeț Caraiman, alunecă bătrâne brume pe obraz de Babe, din ochi de orbite de Sfinx Zamolxe înalță rugi nori de piramide înspre argintiul Ceahlău, sarcofage de lut în ulcioare cucuteni stropesc cu aghiazmă meleaguri străvechi de mute dureri, zăpada crește lângă un Om tot mai Hamangia, Pe genunchi doar două gânduri lungi și dincolo de umeri
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
așezase toiagul de-a curmezișul în fața lor, ținându-l rezemat de genunchi. Cu coada ochiului, Toma îl observa, încercând să ghicească ce urma să se întâmple. Îl vedea numai din profil și nu se putu abține să-l compare cu Sfinxul din Bucegi. Căciulița de lână cu vârful lăsat pe o parte îl făcea să semene cu un nobil dac, un tarabostes de la curtea regelui Decebal. Asemănarea însă se oprea acolo, barba și mustățile stufoase îl deosebeau de original, iar țigara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mie nu-mi rezistă nici un organism oficial. Dă-mi cîteva zile și-am să-ți ofer o informare completă. Ne-am Înțeles să nu-i spui tatei nici o vorbă, nu-i așa? — Fii fără grijă. Pleacă de la ideea că sînt sfinxul lui Keops. — Mulțumesc. Și-acum, haide, du-te și te distrează cum trebuie. L-am salutat militărește la despărțire și l-am văzut plecînd țanțoș ca un cocoș pe drumul spre cotețul cu găini. Nu trecuseră nici cinci minute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
toate bune. ― Așa gândeam și eu, ce li se poate întâmpla lor? Dar, ia spune-mi, dealurile...Dealurile, puiule, sunt tot așa de domoale și de verzi? PAGINĂ NOUĂ VALENTIN SILVESTRU Te privea cu asprime ascunsă după un zâmbet de Sfinx misterios și ironic. ― A venit Silvestru, spunea câte unul care privea în sală prin găurica din cortină și ne trecea pe toți un fior pe șira spinării. Așadar, era adevărat, a venit Silvestru, înseamnă că mâine vom avea o cronică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pentru românii din întreaga lume, LIMBA NOASTRĂ CEA ROMANA-STARPRESS 2013, ORGANIZAT de REVISTA ROMANO-CANADO-AMERICANA “STARPRESS” - www.valcea-turism.ro, cu ocazia manifestărilor ORGANIZATE DE GRUPUL ROMÂN DE PRESĂ ȘI INIȚIATIVA CIVICĂ, în Capitala României - București și într-o întrunire națională la Sfinxul din Bucegi, în toate localitățile care au intrat în parteneriat precum și în alte localități, comunități și grupuri din străinătate care ni s-au alăturat (Canada, Iralanda, UȘA, Republica Moldova,Anglia, Italia, Spania, Franța, Germania etc.),în 31 august, de Ziua LIMBII
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
îndrumător național și internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ură cu toții -„ La mulți ani, dulce Limba Română!” și vom cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)Ne cheamă Sfinxul din Carpați) Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)Ne cheamă Sfinxul din Carpați) Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
duhul jertfei de martiri Pe-altarele Mării Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pusta și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromani, în Pind ... Și să rămânem veșnic frați Band apă vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, va fi mereu! Va fi mereu! Și, de asemenea
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
viață ponegrita de fantasme. și când o fi să fiu vultur bătrân și o să zbor la Doamne-miluiește, femeia mea - cu busuioc în sân, să mă jelească tristă ... românește. 11 august, 2013 - Montreal. Mare adunare națională de Ziua Limbii Române la Sfinxul din Bucegi Ziua Limbii Române este sărbătorită, anul acesta, în condiții cu totul speciale, având loc o serie de manifestări, în paralel, în România și Republică Moldova. 31 august devine o zi importantă pentru românii de pretutindeni și, mai ales
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
patriei. Așadar, inițiativa sărbătoririi limbii române printr-o serie de manifestări pe plaiurile românești aparține Grupului Român de Presă și Inițiativa Civică. Manifestările cuprind Capitala, dar și județul Prahova. Manifestarea centrală urmează să aibă loc pe platoul Bucegi, în zona Sfinxului, considerată ca fiind locul cel mai profund românesc, cu o tradiție ce se pierde în negura vremilor, în perioada geto-dacică. Aici sunt chemați, la Sărbătoarea Limbii Române, toți cei care doresc să participle la această mare adunare națională. Cu acest
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
profund românesc, cu o tradiție ce se pierde în negura vremilor, în perioada geto-dacică. Aici sunt chemați, la Sărbătoarea Limbii Române, toți cei care doresc să participle la această mare adunare națională. Cu acest prilej, pe o scenă amenajată la Sfinxul din Bucegi se pregătește un concert dedicat evenimentului. Pentru ca să fie deschis accesul unui public cât mai mare sus pe munte, se fac eforturi pentru că noul drum TransBucegi să fie pus în funcțiune până la sfârșitul lunii, fiind așteptați circa 5000 de
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
patrie a lui Sienkiewicz și Chopin. Ceea ce se întâmplase, de fapt, la fatidicul sfârșit al anilor '30 reprezenta fără dar și poate o piatră de început al unei alte conflagrații dezastruoase a lumii, în miezul căreia nenumărate figuri monstruoase de sfincși politici - în aparență doar intangibili - își etalau cu o hidoasă teatralitate dezinvoltă propriile ambiții diabolice tocmai spre a impune prin sânge și dictat umanității o nouă ordine generală raportată la îngustul lor perimetru de interese economice multiple. Pentru führer-ul național-socialist
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
întristeze. Oare fenomenul era o evoluție, sau doar o involuție? Se concentră asupra dilemei încercând să găsească răspunsul pe care-l simțea pe aproape, asemeni unui fluture așezat pe o floare... Încă, încă puțin... Din fereastră, luna, ca ochiul unui sfinx o țintuia în tăcere și sub privirea sa hipnotică, respirația îi deveni din ce în ce mai ușoară, până când, desprinzându-se lin ca într-un zbor, se cufundă într-un somn adânc, lăsând dilema fără răspuns. Tania Nicolescu Referință Bibliografică: Dilema / Tania Nicolescu : Confluențe
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
-ndoiți, Trecea Persefona, măi muta Că sclavii de biciuri loviți. Pe malul din stanga pândeau Doi șoimi, cu limba de foc, Pe malul din dreapta zăceau Toți șerpii lui Seth la un loc. Din pleoapa, o lacrima grea Prelinge pe talpă de sfinx, Din oază, un zeu se nalta, Cu ochii holbați, ca de linx. Un vuiet din mausoleu O cheamă, o strigă, o cere; Cu aripe de ceruleu, Spre negura zării ea piere. În urmă, sub limba de foc, Se-aprinde, cu
IARNA SÂMBURILOR DE RODIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361041_a_362370]
-
Cu o imensă cheie a vieții făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două / temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale, / obeliscuri, statui de zei și marele bulevard incomplet cu trei kilometri de / sfincși ce unea în vechime această ultimă construcție cu cea de la Karnak. / La întorcerea spre vapor după vizita la Luxor, un grup de copii ce-i / salutau pe turiști, urmându-i pe aleea ce coboară până s-ajungă la / portul înflorit
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
să-i cinstească, poeta spune: „Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi / istoria nemuritoare.” (Argintul brazilor cărunți). În spirit creștin, autoarea îndeamnă: „Aprindeți lumânări pe Caraiman!” acolo unde stau de veghe Sfinxul și Omul. Poeta îl amintește pe Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă, / Te dau copiilor în dar, / Să fie harta lor întinsă, / Iar tu, înscris în calendar” (Lacrima Primei Uniri). Și lui Avram Iancu îi cântă
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care au venit de peste granițe spre a sărbători cu noi evenimentul. Un eveniment al cărui cântec, devenit imn, dumneavoastră ca poet nu puteți să nu-l apreciați: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați/ Să fim alături frați cu frați/ În miezul țării noastre sfânt/ La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci și ca Ministru al Culturii în două dintre guvernele României, sunt convins
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
în fruntea patriei noastre străbune spre a-i garanta progresul și spiritualitatea, cultivând idealul dintotdeauna al românilor, iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi,/ Simbol de voievozi și regi/ Ce-aici românii i-au avut/ Din cel mai depărtat trecut!/ Pe munții românești urcați/ Sub semnul magic din Carpați,/ Pecete-adâncă, din bătrâni/ Peste suflarea de români.”... Sunt sentimente sincere și firești pe
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
desigur că n-o faceți spre a-l conduce iar într-o fundătură, ca și inconștiența egolatră a actualului președinte! Noi vom face și anul acesta tot ce ne stă în putință. Ne vom înarma cu gândul că „Ne cheamă Sfinxul din Carpați/ Să fim alături frați cu frați...” și, nepărat, VOM FI!... Vom fi alături și vom sărbători cu toate forțele noastre de societate civilă această Zi a Limbii care ne face părtași la o cultură, o spiritualitate și o
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]