572 matches
-
câteva volume de reportaje și poezii agitatorice, antiburgheze și antiimperialiste, va scrie versurile primului imn al Republicii, cunoscând, în anii ‘50, notorietatea prin piese de teatru ce satisfăceau „comanda socială” a vremii - Bal la Făgădău (premiera în august 1946, regia Sică Alexandrescu), „comedia lirică” Voiaj în Noua Caledonie (jucată în 1947, la Cluj), Iarbă rea (1948), Recolta de aur (1949), Pentru fericirea poporului (1951; în colaborare cu Nicolae Moraru), Bulevardul împăcării (1952) etc. Membru al PCR din 1945, al Comitetului Central între
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
Viața unei femei, București, 1976; Fabule, București, 1977; Satirice, București, 1977; Jurnal de atelier, București, 1978; Teatru, I-II, București, 1978; Interesul general, București, 1982; Teatru, București, 1989. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Sică Alexandrescu); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Sică Alexandrescu); Jean-Paul Sartre, Adevărul, numai adevărul, București, 1957; Molière, Vicleniile lui Scapin, în Molière, Opere, IV, București, 1958; Ilya Ehrenburg, Pipa comunardului, București, 1965 (în colaborare cu
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
atelier, București, 1978; Teatru, I-II, București, 1978; Interesul general, București, 1982; Teatru, București, 1989. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Sică Alexandrescu); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Sică Alexandrescu); Jean-Paul Sartre, Adevărul, numai adevărul, București, 1957; Molière, Vicleniile lui Scapin, în Molière, Opere, IV, București, 1958; Ilya Ehrenburg, Pipa comunardului, București, 1965 (în colaborare cu Dragoș Vacariuc). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 292-297; Piru, Panorama, 458-460; Râpeanu, Interferențe
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
în realismul lor cu tentă burlescă ori grotescă) o imagine percutantă a golului din om: „Îmi caut leacul/ Și la Dumnezeu și la Dracul.” Ordine și sens sunt suspendate. Candoarea e mincinoasă (Pui de găi..., Lache), jocul devine agresivitate paroxistică (Sici, bei, La popice), mizeria biologică e copleșitoare (Cina, Ion Ion). Sânge, foame, ațâțare (Streche, Rada, Tinca). Instinctele arată disperarea lipsei de ființă. Moartea, despuiată de suferință, de speranța redempțiunii se reduce la recea numărătoare a cadavrelor (Dimineață, Morții). Închisoarea e
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de C. Gane, Gh. Brăescu, V. Demetrius, Margareta Nicolau ori transpuse din alte literaturi. Poezie dau Ion Minulescu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide, P. Ioanid (Ion Pas), Ion Pribeagu. Dramaturgia este reprezentată de Sică Alexandrescu, Tudor Mușatescu, Ion Cantacuzino, George Mihail Zamfirescu, C. Gane, Isaiia Răcăciuni, Paul B. Marian, Alice Gabrielescu; E. Achille, Deteste (D. Stănescu), Ana Canarache, G. Rădulescu, Ad. Byck transpun proză de André Maurois, Aldous Huxley, A.P. Cehov, Franz Kafka, Mario
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Oprea, „Alecsandri”, CRC, 1969, 40; C. Isac, „Actorii au învățat să gândească” (interviu cu Mircea Ștefănescu), CRC, 1971, 24; Viola Vancea, „Joc de noapte, joc de zi”, RL, 1971, 49; N. Carandino, Mircea Ștefănescu, autor de teatru, AST, 1973, 1; Sică Alexandrescu, Mircea Ștefănescu, TTR, 1973, 4; Val Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Florin Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
anilor ’70-’80 îndeosebi prin ponderea comicului. Cele mai multe piese sunt comedii ușoare, de situații, farse, înveselitoare prin subiect, intrigă, prin vivacitatea dialogurilor și replici de efect. În Carambol, de pildă, un cuplu conjugal locuiește provizoriu la o tânără familie amică. Sică și Mihaela s-au căsătorit clandestin și când mama ei apare intempestiv în ascunzătoarea însurățeilor, aceștia fac tot posibilul ca soacra să nu își identifice ginerele. Farsa ce se creează nu face însă decât să îi acopere pe necurajoși de
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
și când mama ei apare intempestiv în ascunzătoarea însurățeilor, aceștia fac tot posibilul ca soacra să nu își identifice ginerele. Farsa ce se creează nu face însă decât să îi acopere pe necurajoși de ridicul. „Gengis Han”, cum o numește Sică pe mama Mihaelei, le știe taina, îi fusese dezvăluită de găzduitorul idilei lor. În final, totul se sfârșește, desigur, cu bine. În Călătorie în doi îndrăgostiții, separați o vreme, se reîntâlnesc întâmplător la mare și „filosofează” pe tema iubirii, încuiați
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
Tinca (1996), Casa de odihnă (1996), Obsesia (1997) - și teatru - Popa Borcea, Vine nebunu!, Luță (1955). Romanul Tinca evocă lumea, bine cunoscută de autor, a colecționarilor de artă și este scris cu luciditate și umor. Despre piesa Vine nebunu! regizorul Sică Alexandrescu afirma că i-a oferit prilejul de a descoperi „un nou autor dramatic cu vână comică”. La senectute R. și-a descoperit vocația istorico-literară, alcătuind dicționare de personaje din opera lui Liviu Rebreanu, din romanul Sfârșit de veac în
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
Zamfirescu și din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon. Articolele din dicționarele sale sunt întocmite descriptiv, prin rezumarea conștiincioasă, onestă a fișei caracterologice a unui personaj. SCRIERI: Popa Borcea, București, 1938; La barbut, București, 1942; Vine nebunu!, Luță, pref. Sică Alexandrescu, București, 1955; Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu, București, 1995; Casa de odihnă, București, 1996; Tinca, București, 1996; Obsesia, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicționarul personajelor din
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
nu are succesul scontat de E. Lovinescu. În noiembrie 1932, la Teatrul Național din București, comedia Titanic Vals este primită foarte bine de public, deschizând astfel un drum pe care M. îl va parcurge ca autor de succes. Întemeiază, împreună cu Sică Alexandrescu, Teatrul Vesel și Teatrul Nostru, cu Aurel Maican - Grădina Boema, iar în 1943 - Teatrul Colorado. Ca animator și conducător de companii teatrale, face foarte multe adaptări și localizări ale unor piese străine, unele minore, dar înregistrând succes în epocă
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București, în regia lui Sică Alexandrescu, fiind tradusă și montată în mai multe țări. Titanic Vals este în primul rând o comedie de moravuri, ce vizează din nou mediul provincial într-una din ipostazele lui caracteristice: familia funcționarului mărunt, marcată deopotrivă de lipsuri materiale și
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
acidoza intracelulară indusă de reducerea potasiului extracelular. Corecția hipopotasemiei reduce talia chisturilor, fără a influența însă evoluția către insuficiență renală cronică. 11.11. Afectarea renală în sindromul Sjögren Sindromul Sjögren este o boală inflamatorie cronică care se exprimă prin sindromul sica ce se instalează în urma reducerii secreției glandulare (lacrimale, salivare), evoluând cu sau fără atingere viscerală. Implicarea renală constă într-un infiltrat inflamator interstițial, urmat de fibroză interstițială și atrofie tubulară. Clinic, aceste modificări se pot manifesta prin: • prezența retenției azotate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Bugeacul”, condus cu mari sacrificii, iar în decembrie 1938 edita „Bugeacul copiilor”. În 1940, după ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice, grupate în placheta Gânduri revărsate (1936) și proză în maniera lui Ion Creangă (Povestirile lui Sică), publicate fragmentar în „Bugeacul”. A alcătuit Antologia Bugeacului (1938), unde au fost incluse poeme consacrate ținutului, autorii fiind atât români, cât și străini (Derjavin, Byron, Pușkin, Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
în special la Teatrul „Barașeum”, pentru care scrie piese originale, scenarii ale unor spectacole de divertisment, face adaptări și localizări, pune în scenă piese, organizează conferințe și concerte, va fi prezent și în repertoriul altor teatre (companiile Colorado, Grigore Vasiliu-Birlic, Sică Alexandrescu, Bulandra) cu texte care nu vor fi semnate cu numele său. Din toamna anului 1944 își reia scrisul, colaborând la „Fapta” și „L’Indépendance roumaine”. Scoate singur, fără personal redacțional (dar cu colaborarea unor scriitori umoriști), revista de satiră
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
Caravia 118 Gheorghe Caziuc 119 Nicolae Călinescu 120 Ioan Cerbu 121 Radu Ciuceanu 122 Nicolae Cobîlaș 123 Petru Cojocaru 124 Corneliu Ioan Cornea 125 Ștefan Ioan I. Davidescu 126 Drohobeczky Attila Anton 127 Dan Dumitrescu 128 Grigore Dumitrescu 129 Simion („Sică”) Enăchescu 130 Fuchs 130 Leonard („Lulu”) Gebac 131 Viorel Gheorghiță 131 Coriolan („Cori”) Ioan Gherman 132 Gheorghe („Gelu”) Gheorghiu 133 Octav Grama 134 Ioan Griga 135 Dragoș Hoinic 135 Aristide Ionescu 136 Constantin P. Ionescu 137 Nicolae („Nicu”) Ioniță 138
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avut domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeș, Grigore Dumitrescu a fugit din țară în martie 1957, într-un vagon de marfă. A lucrat aproape zece ani de zile la Radio Europa Liberă și a murit la München pe 20 iunie 1983. Simion („Sică”) Enăchescutc " Simion („Sică”) Enăchescu" Originar din Lunca Corbului, unde se născuse pe 25 iunie 1925, Enăchescu a fost condamnat pentru apartenența la tineretul regalist la cinci ani de detenție, în aprilie 1949, și era fiu de preot 1. În momentul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Curtea de Argeș, Grigore Dumitrescu a fugit din țară în martie 1957, într-un vagon de marfă. A lucrat aproape zece ani de zile la Radio Europa Liberă și a murit la München pe 20 iunie 1983. Simion („Sică”) Enăchescutc " Simion („Sică”) Enăchescu" Originar din Lunca Corbului, unde se născuse pe 25 iunie 1925, Enăchescu a fost condamnat pentru apartenența la tineretul regalist la cinci ani de detenție, în aprilie 1949, și era fiu de preot 1. În momentul arestării era student
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
director) 27, 33-34, 40 Dumitru Vasile 87, 223 Dunca Ioan, zis Nelu 28 Dunca Ion, zis Bărbosu 28 Dunca Vasile 28 Dungaciu Dan 229 Dușmanu Vasile 51 Duță Marin 137 E Eftimie Gheorghe (locotenent-colonel) 94 Eliade Mircea 118 Enăchescu Simion („Sică”) 79, 130 Encea Victor 33 Engels 108 Entușianu Romulus 55, 60, 179 Eșianu Nicolae 51 F Faur Remus 29 Fântână Constantin 56, 143, 158, 188 Fidler 158, 188 Finguies (Finches) Virgil 69-70 Florea Gheorghe 141 Fluture Lulu 89 Formagiu Dumitru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne apare meschin și josnic. În versiunea apărută în volum, autorul a încercat să îndrepte aceste lipsuri ale nuvelei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
complicată este etimologia celui de-al doilea nume, Ð 'Iskarièthj, tradus În românește fie prin „Iscariotul”, fie prin „Iscarioteanul”. S-au propus următoarele ipoteze: Supranumele se datorează apartenenței la grupul zeloților: „Iscariot” ar proveni din deformarea termenului latinesc sicarius (de la sica, un „cuțit mare, Încovoiat”), intrat și În greacă sub forma sik£rioj. Termenul Înseamnă exact „cuțitar”, „bandit” și era folosit de soldații romani pentru a denumi grupurile răzlețe de „haiduci” evrei care Întindeau curse și foloseau cuțitul drept armă principală
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
el. Nu, trebuie să fie altceva, chiar dacă are penele, capul, ciocul și gâtul cam ca ale unui rățoi. Sss! Sss! zice vietatea. Și clipește dintr-un ochi. Sorin a înțeles că nu are de ce să-i fie frică. Ce-i, Sică? Curios, ce repede i-a găsit un nume. Cel mai potrivit nume. Își amintește că se jucau odată în părculețul din cartierul lor. Un băiat din blocul vecin, pe care-l cheamă Mihai, tot voia să le spună ceva celorlalți
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
vecin, pe care-l cheamă Mihai, tot voia să le spună ceva celorlalți copii. Dar se bâlbâia mereu: „Sssă șșștiți ccă șși eu ssunt bbăiat mmare șși vvreau ssă mmă jjoc ccu vvoi”. Și, pentru că sâsâia mereu, l-a poreclit Sică. Tot așa-i spun și astăzi. Iar, dacă ntrebi pe vreun copil de Mihăiță, puțini dintre ei or să știe să-ți spună care dintre ei e acela. Însă, spune-le că vrei să-l cunoști pe Sică. Toată lumea va
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a poreclit Sică. Tot așa-i spun și astăzi. Iar, dacă ntrebi pe vreun copil de Mihăiță, puțini dintre ei or să știe să-ți spună care dintre ei e acela. Însă, spune-le că vrei să-l cunoști pe Sică. Toată lumea va ști să ți-l arate. Căci așa i-a rămas numele. Chiar dacă acum nu se mai bâlbâie și nu mai sâsâsie deloc. Ce-i, Sică? Jivina-i mai face o dată cu ochiul. Sorin simte că nu-i mai este
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dintre ei e acela. Însă, spune-le că vrei să-l cunoști pe Sică. Toată lumea va ști să ți-l arate. Căci așa i-a rămas numele. Chiar dacă acum nu se mai bâlbâie și nu mai sâsâsie deloc. Ce-i, Sică? Jivina-i mai face o dată cu ochiul. Sorin simte că nu-i mai este teamă nici un pic. Încearcă să se ducă spre ea. Însă fuge. „Ca să vezi! își spune, în gând, băiatul, acum îi e teamă ei de mine!” Stai! Nu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]