455 matches
-
și frații săi. Garibaldina, București, 1970; Michelangelo Buonarroti, Rime, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1975; Comedia Renașterii italiene, pref. trad., București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230, 405-408; Regman, Colocvial, 189-191; Negoițescu, Analize, 299-304; Poantă, Radiografii, I, 208-210; Doinaș, Lectura, 165-170; Felea, Aspecte, II, 161-164, III, 22-26; Lit. rom. cont., I, 401-404; Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
fost obligați să apeleze la toți aliații. În cursul actualului război, Hieron fusese cel mai prompt în a le răspunde cererilor și era acum mai complezent decât de obicei, fiind convins că era în interesul său, atât pentru protecția posesiunilor siciliene, cât și pentru prietenia cu romanii, ca orașul să supraviețuiască și ca puterea dominantă să nu-și atingă ușor scopurile finale. Aici a gândit foarte înțelept și atent, pentru că aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate și nu ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
idei și credințe diverse. Negustorii greci au cules informații din Egipt, Orientul Mijlociu, nordul Africii, zona Mării Negre, Persia și chiar din Scandinavia, iar aceste informații răzlețe s-au amestecat în creuzetul orașelor-state ioniene și atice. În Evul Mediu, la curtea regilor sicilieni erau binevenite tehnicile și cunoștințele din China și Arabia, ca și din Normandia. În perioada Renașterii, Florența era un centru de comerț și producție, ca și Veneția; mai târziu, amploarea comerțului maritim din Peninsula Iberică, Țările de Jos și Marea Britanie
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ușor-greu etc. sau însușiri cantitative: dublu, înzecit etc. Adjectivele categoriale exprimă caracteristici definitorii pentru apartenența la o anumită clasă a obiectelor denumite de substantive: cultură citadină, cultură rurală (populară), literatură națională, literatură universală, viață studențească, viață păstorească, studentă elvețiană, păstor sicilian, triunghi dreptunghic, trapez isoscel etc. sau exprimă apartenența, sens specific substantivului în genitiv, cu care intră, de altfel, în sinonimie: opera eminesciană (= opera lui Eminescu), concepția maioresciană (=concepția lui Titu Maiorescu) etc.; aceste adjective exprimă, în alte contexte, sensul de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
puțin de 5.000 de papirusuri din care 1.800 grecești, în cea mai mare parte neexplorate. Textul restituie ceea ce subzistă dintr-o copie completă a cărților I și II ale Fizicii filosofului, adică o adevărată comoară, pentru că opera taumaturgului sicilian nu este cunoscută decât din citatele ce ni s-au transmis grație continuatorilor săi, desprinse din opere și formând un poem fragmentar, incomplet și, din această cauză, greu de înțeles. Descoperirea permite stabilirea unei punți între cele două părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la nunta dintre Caterina de Medici și Henry al II-lea (1533); ulterior, la palatul regal au fost aduși bucătari italieni, special pentru a prepara înghețată. Înghețata a devenit disponibilă publicului francez larg abia în anul 1660, când un cofetar sicilian a introdus o rețetă proprie (bazată pe lapte, frișcă, unt și ouă), la cea mai în vogă cafenea din Paris (Café Procope). Anglia a descoperit înghețata cam în aceeași perioadă (1640), în urma vizitei făcute de Charles I în Franța; acesta
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și cu rol pur funcționăresc, cum ar fi generalul Miceli 2. Eu cunosc numele acelor persoane serioase și importante ce stau în spatele băieților cu destine tragice care au optat pentru atrocitățile fasciste sinucigașe, ce stau în spatele răufăcătorilor de drept comun, sicilieni sau nu, care și-au oferit serviciile în calitate de killers sau de ucigași plătiți. Eu cunosc toate aceste nume și cunosc toate faptele (atentate la instituții și masacre) de care s-au făcut vinovați. Eu știu. Dar nu am dovezi. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stângist devenit „flecăreală”, adică o serie de fraze gata întocmite, de locuri comune, de pure indicații. De la bun început, lectura cărții lui Valcarenghi este insuportabilă. Descrierile „distribuției” sunt oripilante prin mizeria și vulgaritatea lingvistică. Despre Paolo Melchiorre Gerbino 4: „Beatnik sicilian emigrat în vremuri îndepărtate în Suedia, nevestică suedeză blondă...”; despre Vittorio Di Russo: „Este «liderul» charismatic al tineretului pletos milanez...”; despre Ombra, alias Giorgio Cavalli: „Se transformă treptat dintr-un studențaș într-un beat de primă mână...”. Despre Pinky („una
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poporului din tablourile realismului socialist. Iată de ce poetul - înainte de a cere să fie executat ca burghez - predică în realitate trăsăturile pe care el le predică poporului. Buttitta nu poate, de fapt, să nu știe că poporul, și în special poporul sicilian (a cărui capacitate de revoltă și mânie nu este deloc negată aici), nu a semănat niciodată cu imaginea pe care au avut-o despre el partidele comuniste istorice. El le folosea acelor partide pentru tactica lor politică și, în ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rămas satisfăcut atât de achiziția excepțională, cât și de faptul că s-a comportat cinstit cu acea „mască” napolitană. „Hârțoagele vechi” erau un pachet de corespondențe de dragoste dintre Salvatore Di Giacomo 2 și Elisa Avigliano, viitoarea lui soție. Enzo Siciliano 3, ajuns în posesia acestui manuscris voluminos, l-a publicat - precedându-l de o introducere meticulos alcătuită, în care dezacordul dintre teza filologică (un pic impersonală) și un real interes, deloc nepersonalizat, față de erotismul lui Di Giacomo produce poticniri aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în primul meu roman, Ceva ce îți dorești 3 (într-un capitol în care un țăran din Friuli emigrat în Elveția își povestește aventura la persoana întâi), pe care a făcut-o Danilo Dolci 4, culegând biografii ale unor țărani sicilieni și, în fine, pe care a făcut-o Dacia Maraini 5 cu meticulozitate calvinistă, în splendidele Memorii ale unei hoațe 6. În acest caz, naratorul, deși are „stilul” unui artist „naiv”, nu are deloc tendința eufemistică a acestuia, teama sa
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este tăcerea; dar nici cu această „elocvență a tăcerii” nu-i de glumit: toată numai o derâdere detașată și disprețuitoare, aristocratică în felul său, într-un fel huliganic. Pare paradoxal, dar, inventând sau înjghebând această „biografie” a unui mic delincvent sicilian (ce-își povestește viața tovarășilor de celulă), Sciortino a adoptat aceleași măsuri stilistice ca și Marchizul De Sade. Fiecare pagină a sa este - într-un fel puțin mai umil și, în ce privește conținutul, mult mai prudent - o pagină din Justine sau
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se bea bere, se cântă și se dansează, se insultă, se joacă cărți, se emit ipoteze asupra mamei sau a bunicii, se iscă certuri și bătăi. "Șmecherul" este regele acestei sublumi, un amestec de țăran argentinian rău și de delincvent sicilian, care se transformă în arhetipul acestei civilizații noi: este ranchiunos și certăreț, pus pe hartă și macho. În cafenelele sărace din port, se cântă și se dansează un dans ciudat: bărbatul își înfige privirea în ochii partenerei, o ia strâns
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
femeie, care a apărat până în ultima clipă tronul ce avea să revină fiului său. După această decizie, vreme de unsprezece ani, interesele Franței au fost reprezentate de doi străini: regina-mamă Ana de Austria, o prințesă spaniolă și de către consilierul acesteia, sicilianul Giulio Mazarini, care era cunoscut în Franța sub numele de Jules Mazarin. Copilăria Regelui Soare din perspectiva oficială și cea apocrifă Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într un mediu armonios familial. Beneficiind de dragostea necondiționată
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Ca om pot spune că experiența a fost interesantă și semnificativă. La Roma am înțeles o dată în plus ce înseamnă să-ți asumi cu demnitate și dăruire o profesie aparent comună: cea de ospătar. Nu oriunde, ci într-un restaurant sicilian. Inițial m-a uimit faptul că în România deseori ești servit de oameni plini de complexe și frustrări. Nu își asumă profesia decât ca pe ceva ignobil și, obligatoriu, pasager. E ca și cum ți-ar spune: "te servesc acum pentru că nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
noi. N-ar trebui să ne fie rușine de muncă, indiferent că este cea de ospătar sau cercetător, consilier sau vânzător. Atunci când românii vor scăpa de frustrările profesiei, vom avea și noi speranțe să fim serviti ca într-un restaurant sicilian. În Germania am cunoscut efectele proverbialelor calități teutone: ordine, disciplină, seriozitate. Aparent nimic surprinzător. Numai că aceste "determinante stilistice" (Lucian Blaga) erau întrupate sub chipul universitarilor calzi, deschiși, generoși și, pentru mine, surprinzător de prietenoși. Am aflat mai târziu că
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
României, istoria limbii române, cronici referitoare la actualitatea culturală și mai ales despre viața muzicală de la București și de la Paris. Astfel, în același număr stau alături note privind spectacolele din cele două capitale: Traviata și Coana Chiriță, Rigoletto sau Vecerniile siciliene și Prăpastiile Bucureștilor. P. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
ci rescrieri ale relațiilor pe care le stabilesc cu textul de pornire sau cu alte hipotexte inspirate de cele din urmă. Hays arată că Safo din varianta quasimodiană Lui Hermes nu este altceva decât o figură plăsmuita de imaginația poetului sicilian pe baza Heroidelor lui Ovidius Publius Nașo (Epistola Safo către Faun), pe care le cunoscuse prin intermediul Ultimului cânt al lui Safo de Leopardi. Deosebit de puternice, mai precizează Hays, sunt legăturile ce se stabilesc între volumul citat, Poeți greci, si creația
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu este altceva decât o rescriere a celei mai cunoscute creații leopardiene, Infinitul.22 Întoarcerea la această capodoperă ascunde, în opinia autoarei, refuzul ermeticului de a îmbrățișa clasicismul manierist promovat de Gabriele D'Annunzio, pe care, la drept vorbind, tânărul sicilian îl divinizase în anii primei tinereți. Este posibil, mai precizează cercetătoarea, că prezența incontestabila a idiolectului Canturilor în volumul Oboi scufundat să se datoreze și unor întâlniri ce au marcat carieră și viața poetului, precum cea din anii treizeci cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
În ultima enumerare se remarcă prezenta substantivului vânt, căruia îi va fi dedicată o analiză aparte, ca urmare a importanței pe care o deține întâi în cea mai cunoscută poezie a lui Leopardi, Infinitul, apoi în diverse creații ale poetului sicilian. Unitățile lexicale nu vor fi privite exclusiv că semne cuantificabile, ca simple elemente cantitative, ci mai ales că entități purtătoare de sens, ce pot susține un traseu interpretativ.28 Recurenta diferiților termeni constituie un bun indiciu al motivelor și temelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recanatezului. Menționând acum schematic acest traseu al carui studiu amănunțit este esențial pentru cercetarea de față și care va fi, prin urmare, reluat în capitolele următoare, trebuie reamintit studiul lui Pietro Mazzamuto, care îl plasează pe Quasimodo în contextul literaturii siciliene. Bazându-și demersul și pe componentă geografică, deloc indiferență în strofele sicilianului, exegetul menționează o seama de corespondențe cu unele creații veriste, folosindu-se pe de o parte de legătura dintre cele din urmă și poezia romantică și decadenta, iar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în întunericul nopții cu luna.74 Destul de frecvent în aceste versuri de tinerețe este și motivul păsărilor, drag lui Leopardi, mult mai amplu tratat de Pascoli.75 De-a lungul perioadei de formare, tânărul a absorbit așadar influență climatului cultural sicilian, care percepea opera leopardiană prin vocea actuala a lui Pascoli, ea însăși sursă de influență și creatoare de epigonism. Egală cu ponderea ascendentei acestuia asupra tinerilor literați messinezi, mai cu seamă a lui Salvatore Quasimodo, este cea prilejuita de scrierile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
umbre, noapte, întuneric.134 Sub auspiciile lui Ungaretti, care în anii douăzeci, treizeci ajunsese cel mai de seamă reprezentant poeziei pure, la care a aderat și Quasimodo înainte că lumea literară să înceapă să îl considere liderul școlii ermetice, poetul sicilian și-a rafinat propria artă a verbului, inspirată din meșteșugul antecesorului romantic.135 Comunitatea criticilor și literaților contemporani cu Salvatore Quasimodo nu s-a îndoit nicio clipă că sicilianul studiase cu atenție toate volumele lui Ungaretti. Cadențele celui din urmă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reprezentanți de seamă ai grupului condus de Eugenio Montale, care, după publicarea volumului Oase de sepie ajunsese o autoritate în domeniul poeziei. Încă din primul moment Montale, principalul animator al discuțiilor literare de la cafeneaua Giubbe rosse, a nutrit pentru poetul sicilian o simpatie sinceră: l-a numit Quasimoduccio și l-a luat sub aripa să protectoare. Amiciția lor este documentata de schimbul afectuos de scrisori, incluse acum în epistolarul menționat, Montale-Quasimodo. Cu sprijinul scriitorului genovez și al revistei 'Solăria' sicilianul a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altul. Studiindu-le cronologic cititorul atent poate observa laboratorul de creație al poetului care, potrivit lui Sergio Pautasso, în anii douăzeci, treizeci, patruzeci a construit poezia, iar în deceniile patru și cinci a început să contureze proiecte de poetica.251 Atunci cand sicilianul afirmă în discursurile postbelice necesitatea angajării sociale a artei condeiului, cănd remarcă alunecarea monologului spre dialog, spre o compoziție dramatică, teatrală, orientată spre receptor, el contura, de fapt, un tablou general al tendințelor principale din poezia italiană a momentului, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]