3,583 matches
-
trecut prin gând’ § Dintre sufixele personale ale verbelor turcești la timpul prezent simplu negativ, spoitoreasca l-a preluat doar pe cel de pers. III sg., -r schimbat în -z, transformat în -s. Sufixul de negație și sufixul personal -s fac silaba accentuată. uj- + -mă + -s = ujmas (na ujar) ‘nu se potrivește’, ‘nu se cade’ ol- + -mă + -s = olmas (na olur) ‘nu se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1474106808.html [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
este la prima încercare de a aborda poemul miniatural și asimetric ce vine din tradiția niponă.Volumul sau Umbră, apărut la Editură ASZERO, București, cuprinde astfel de micropoeme (poeme Zen), în care descoperim și elementele poemelor tanca-cu 31 de silabe, dar și ale haiku-ului.Matsuo Basho spunea:fără realitate,nu există haiku.Atunci,care este această realitate în Umbră lui Bogdan I.Pascu? Și dacă acest gen literar abordat de poet, respectă spiritul insular nipon care își trage seva
BOGDAN I.PASSCU UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Bogdan_i_passcu_umbra_.html [Corola-blog/BlogPost/351034_a_352363]
-
cu picioarele în apă; între noi era o mică distanță, dar vexata de răspunsul ei, mi-am ridicat poalele fustei și m-am apropiat de ea prin apă. -Nu a putut să recite o poezie fără nicio greșeală, citește pe silabe, socotește mai repede Cartuș decât ea, cum să fie înaintea mea? am întrebat-o și eu convinsă că nu mai avea ce să-mi răspundă. -Tu știi vreo poezie? m-a întrebat curioasă. -Cred că știu mai mult de zece
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_viii_mihaela_arbid_stoica_1335190337.html [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
ne-ațâțe Văpaia vieții noi încremenită-n țâțe, Mi-e sufletul mirare și mister Și-i simt cărarea, drumul, ce urcă până-n cer, E-un foșnet ca de valuri prin pomii înfrunzind, Aprins de albul florilor de-argint, Se-aud silabe dincolo de moarte Când suri luceferi teferi duc luna ca pe toarte Și-n liturghii de îngeri ce zboară către ceri, Duc mai departe visul acestei primăveri. Mă doare clipa dulce ce se duce Când viața noastră trece, în răstigniri pe
GERMINĂRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1490597685.html [Corola-blog/BlogPost/373412_a_374741]
-
realul, însă nu în sensul unor necuvinte, ci în sensul unei pierderi a transcendentalului, a unei demitizări. Cuvintele se umilesc prin tăcere : „ ca si cand / s-ar fi umilit cuvintele / într-un copac tăcut / fără ramuri “ ( Portret ), sângerează : „ întorc ziua noaptea cu silabe / și-mi curge sânge din cuvânt “ ( Lanțurile ), cuvintelor le este sete : „ în lacrima / .... / silabe-nsetate “ ( Exercițiu ), iubesc : „ vino cuvântule / și-mi desenează mâna prelunga și mireasma de toamnă / vino / iubește-te “ ( Vers ), primind astfel atribute ale omenescului. În ciuda acestor atribute
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
a unei demitizări. Cuvintele se umilesc prin tăcere : „ ca si cand / s-ar fi umilit cuvintele / într-un copac tăcut / fără ramuri “ ( Portret ), sângerează : „ întorc ziua noaptea cu silabe / și-mi curge sânge din cuvânt “ ( Lanțurile ), cuvintelor le este sete : „ în lacrima / .... / silabe-nsetate “ ( Exercițiu ), iubesc : „ vino cuvântule / și-mi desenează mâna prelunga și mireasma de toamnă / vino / iubește-te “ ( Vers ), primind astfel atribute ale omenescului. În ciuda acestor atribute “ profane “, ele mai păstrează latura divină : „ mă închin / în genunchii lacrimii pe cuvânt “ ( Nichita
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
pišum în montagneză, pisim în limba cree (în ambele „soare“, nat. amer.), Așadar, cuvantul țigănesc seamănă cu denumiri ale soarelui la indienii din America. După noi aceste nume ale soarelui la amerindieni se explică prin fenicianul šipiš „soare“ cu prima silaba decupata. Puricele cu r că în românește îl au turcii: pire, evreii parosh, coreenii piorek (pjorek) maorii puruhi, dar mai aproape de Apolo sunt: fale în cușitică, pelia în qwara, pillo în omotică, pilla în cușitica de est. În turcice p
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
-fluviul Danubius, Istrul, Oceanul Potamos, etc), la floră: Fucsia, Camomilla - mușețelul-plantă medicinală, tămăduitoare -Trandafirul, Irisul, care ”spre vânturi patru revarsă lumina”, ducându-ne cu gândul la TETRADĂ și TETRAKTYS (4+3+2+1)=10, adică Unul (fără zero) sau IO, silaba sacră a voievozilor români, vocabulă cu care își începeau redactarea oricărui act oficial. Așa cum două triunghiuri suprapuse- unul cu vârful în sus, reprezentând umanitatea ce aspiră spre cer și altul cu vârful în jos, care închipuie divinitatea ce-și revarsă
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poesia_sensului_elena_armenescu_1357240147.html [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
la români” (1985; în colaborare cu Horia Stamatu), „Aparițiile Maicii Domnului la Medjugorje” (1989). Autor a trei volume de poeme haiku („Valea nisipului de aur”, 1977; „Urmele”, 1977; „Fântâna luminii”, 1993) și a doua volume de poeme tanka („Dar în silaba Luminii plângeam orfan și greier”, 1987; „Pasărea cu șapte aripi”, 1993). Volumul de debut „De unde începe omul” (1970) anunța un poet bântuit de neliniști existențiale și de blagienele suspinuri lăuntrice, puse toate sub semnul luminii. Ființa divizată între pământ și
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
teandrice. Dimpotrivă, tot ce a scris Dumitru Ichim după 1975 stă sub semnul nostalgiei sacrului. Atât în cele trei volume de poeme haiku („Valea nisipului de aur”, 1977; „Urmele”, 1977; „Fântâna luminii”, 1993), cât și în poemele tanka („Dar în silaba Luminii plângeam orfan și greier”, 1987; „Pasărea cu șapte aripi”, 1993) expresia, transfigurând aceleași gesturi argheziene ale ridicării „spre bolți”, nu mai reprezintă decât suportul verbal al unor iluminări interioare („Pe cruce Iisus/ Grâul în pământ. Noi toți/ Oaspeți ai
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
să se tulbure apa limpede de la izvor, Din care-ar putea, ca să bea un însetat călător, Ci las-o să curgă mereu curată și liniștită la vale, Ca să se bucure de ea și florile-ntâlnite pe cale! Apa curată și sfântă din silabele cântecului meu Aș vrea să-ți răcorească seceta păcii-n sufletul tău! Cuvintele din cupa versului de-argint fie-ți o alinare, Un elixir al unei vieți noi, în Isus Cristos, pe cărare! Fiecare cuvânt, aș dori, să-ți aducă
DOAR LUMINA RAMANE! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doar_lumina_ramane_.html [Corola-blog/BlogPost/342503_a_343832]
-
Sub cetina de nori, / Unde vulturul stăpânește / Răsună canturi / Și-n dragoste curată, / În iubire neprihănita / Totul se zidește, / Totul se prefira, / Cu toate că e o lacrima de noapte” (Iubire). Iar, Andrei Andor, cu aceleași gânduri frumoase, descrie starea sufletească prin silaba versului în felul următor: „Astăzi zbor spre înalt / fără identitatea limitelor / doar cu dorul și iubirea / ce-mbrățișează depărtarea / spre largul zorilor senine...” (Armonie). În continuare, Adrian Erbiceanu descrie cursul vieții prin fenomenul clipei, astfel, făcând accent pe o metaforica
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1495798010.html [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
reținut figura de stil numită „anaforă”: „Eram lumină/ Eram un copac de argint”. Precum și alunecarea în vers clasic a „lirismului epic postmodernist”, așezarea lui pe edificiu romantic. Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul: „Marama”: „Marama din privirea/ Ce moare în cetate [...]/ Maramă, azi, privesc prin gândul din
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
alunecarea în vers clasic a „lirismului epic postmodernist”, așezarea lui pe edificiu romantic. Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul: „Marama”: „Marama din privirea/ Ce moare în cetate [...]/ Maramă, azi, privesc prin gândul din care mă îmbrac...”. În poemul „Respirații”: „Ne credem infiniți și buni/ Ne amăgim chemarea
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
lirismului epic postmodernist”, așezarea lui pe edificiu romantic. Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul: „Marama”: „Marama din privirea/ Ce moare în cetate [...]/ Maramă, azi, privesc prin gândul din care mă îmbrac...”. În poemul „Respirații”: „Ne credem infiniți și buni/ Ne amăgim chemarea sfântă...”. În poemul „Norii”: „Ca
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Onuc Nemeș, dar trebuie să precizăm că este un foarte cunoscut și apreciat pictor de icoane pe sticlă, însă, ceea ce-i conturează spiritul ales de înaltă ținută artistică, sunt poemele haiku. HAIKU, haiku-uri, s.n. - Poezie japoneză alcătuită din 17 silabe dispuse în trei grupe. (definiție dată în Dex., la pag. 442) Haihu-ul este un gen de poezie fixă, care are, după cum se știe, o tradiție ilustrată în cultura japoneză. Primele forme ale unui haiku apar în secolul al XIII-lea
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_onuc_nemes_vintila_poeme_haiku_al_florin_tene_1345275434.html [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
Acasa > Versuri > Iubire > UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE POEZII Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 552 din 05 iulie 2012 Toate Articolele Autorului AI SÂNGELE VERDE Ai sângele verde ca silaba unui copac. Și ochii: albaștri ca izvorul ce curge tăcut pe sub pârleazul din răscruce. Și gura: o dâră ruginie curgând din pântecul toameni cu gust de mucegai. Și trupul: frumos ca sprânceana lacrimii cu care plânge luna când îți strivesc
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Una_dintre_cele_mai_frumoase_poezii_george_baciu_1341516793.html [Corola-blog/BlogPost/358206_a_359535]
-
cea de toate zilele al parizienilor. Vă puteți închipui cum ar suna numele domnului Popescu dacă adaugi un singur r după singurul u. Exact așa sună numele terminat în „escu” citit pe franțuzește. Mai ales dacă pui accentul pe ultima silabă cu fac, de regulă, francezii. Dar adevărata problemă era posibilitatea de înțelegere conversațională. Conița Margueritte nu știa românește. De fapt nici coana Chirița, care vorbea numai dialectul băcăuan, care nu prea sună românește. Așadar cele 2 simandicoase cocoane se „înțelegeau
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
la prezentare, conița Margueritte exclamă surâzând „deci cu o”. Intr-adevăr sintagma -escu- se citește în franceză -escü-. Pentru a fi corect citită trebuie scrisă -escou-. Expresia coniței Margrritte era deci absolut corectă. Se referea la intercalarea unui o în silabă. Coana Chirița a înțeles buștean. „Nu cu o stimată coniță, cu u, Popescu!”. Răspunsul prompt a venit „Da stimată doamnă. Vă numiți Popescou. Frumos nume. Dar dacă nu este scris cu o numele pare cel puțin hazliu.” Nu mai zic
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
CÂNTAR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului ne fură moartea la cântar și noi nici nu avem habar zburăm pe-o verticală frântă avem credința noastră sfântă gustăm arome de silabe cu aripa ucisă-n labe pe geana sufletului fals dansăm adesea câte-un vals albastra lume ne săgeată precum pe-al nostru brâncoveanul când capul lui cădea ca banul în bosforul de-acum uitat după un trup decapitat robe serafice
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ne_fura_moartea_la_cantar_ion_ionescu_bucovu_1391760730.html [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
fantezia acestuia. FONOLOGIA. MORFOLOGIA Simpla deplasare a punctului de intensitate a unui cuvânt (acțiune de reașezare în ordinul ponderabilității) întărește centrul de greutate al semnificației acestuia. Ritmul - element de prin rang în veritabila versificație - este dependent, se știe, de alternanța silabelor accentuate și neaccentuate. Pentru susținerea tempoului, Teofil Răchițeanu modifică frecvent locul tradițional al accentului, lucru care reformează și intonația. Se face mai bine observat, în acest fel, un cuvânt (nu în detrimentul contextului, ci în câștigul lui), ceea ce dă și un
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată, și ca nicicând iubită. Eu dintr-un vis în altul aș trece nopți întregi Când ochii tăi senini - ascultătorii regi, Mi-s pază lângă buze, și-mi însoțesc silaba ... Ca fiarele nicicând să-și vâre-n cântec laba. ARICIUL CU UN MĂR ÎN SPATE Tresare-n somnul meu o zi când merele sunt coapte ... În lipsă e doar ochiul tău - Ariciul cu un măr în spate. Mă uit atent
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
se citea pe chinezește [jen] „om“ (astăzi s-a simplificat, rămânând numai cele două picioare). O casă poate fi înfățișată astfel, un munte, luna, soarele, un pom, de asemenea. Dar cuvintele abstracte cum să fie redate grafic? La populațiile orientale silabele acestora erau „scrise“ prin omofone concrete. În Mesopotamia semnul mu „nume“ reda și orice silabă care suna tot mu. Egiptenii desenau o sapă = mr, dar și verbul mr cu sensul de „a iubi“. Cum să scrie sumerienii noțiunea „viață“care
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
O casă poate fi înfățișată astfel, un munte, luna, soarele, un pom, de asemenea. Dar cuvintele abstracte cum să fie redate grafic? La populațiile orientale silabele acestora erau „scrise“ prin omofone concrete. În Mesopotamia semnul mu „nume“ reda și orice silabă care suna tot mu. Egiptenii desenau o sapă = mr, dar și verbul mr cu sensul de „a iubi“. Cum să scrie sumerienii noțiunea „viață“care pe limba lor era ti? Simplu, printr-o săgeată, căci „săgeată“ și „viață“ erau omofone
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
creație literară, așteptând răbdătoare cititorul să guste miezul cald, să-i simtă energia divină, să observe că lucrurile mari ce vor birui timpul încep din fragedă copilărie, cu fiecare pas făcut prin lumea scheletică a literelor ce se înlănțuiesc în silabe și cuvinte făcând scară spre cer. Lucrurile adevărate cresc treptat asemenea aluatului ce așteaptă să fie lămurit în focul cuptorului pentru a lua forma finală, forma împlinirii, forma pâinii. Sufletul omului este casa roadelor, casa pâinii. Cu cât este mai
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]