988 matches
-
stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești, cunoaștem că, pe 18 noiembrie 1742, înainte de ceea ce s-a numit dezrobirea vecinilor, se scria vel căpitanului de Tecuci să ia măsuri și să fie puși „la bir cu satul Umbrărești”, de unde înțelegem că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să efectueze anumite munci gratuite pentru nevoile stăpânului lor, în condițiile consemnate documentar ca fiind „după obicei”. În această situație au fost locuitorii din Siliștea (Umbrăreștii partea de sus), Bozieștii (numit mai apoi Slobozia), Tămășenii și Torceștii. Se poate spune că reforma lui Constantin Mavrocordat, din 1 iunie 1749, nu a produs în satele noastre o eliberare de vecinie, neexistând vecini. Asta nu înseamnă că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale stăpânilor de moșii, în dorința lor de a acumula resurse economice cât mai substanțiale, în concordanță cu epoca pe care o parcurgeau. În această din urmă situație s-au aflat locuitorii satelor Boziești, Tămășeni, Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după înstrăinarea dreptului de autoconducere și până la reforma lui Constantin Mavrocordat din 1749, deci țărani dijmași în sluba stăpânului de care satul devenise ascultător. Transformarea esențială din anul 1749 nu a constat în dezrobirea vecinilor, cum s-a acreditat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
brațe, numai pentru casă și grădină); Suma datorită de clăcași pentru răscumpărare; Numele și Pronumele proprietarului. Tabelele au fost lucrate de comună, sub îndrumarea și supravegherea comisiei de la plasa Ivești, în numele căreia semnează un C. Zamfir. Planurile de situații, unul pentru Siliștea și altul pentru Slobozia și Tămășeni, în câteva exemplare, au fost lucrate (rudimentar ca aspect și desen) de către „Locot/enent/ Theodor Șerbănescul inginer-topograful anului 1865”. Este vorba de poetul tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe funcția de inginer topograf. Redăm legenda planului, interesantă prin cuprinsul său: „Moșia Umbrăreștii - cuprinzându trei cătune și anume: 1 - Cotuna Buzoescii (corect Bozieștii, n. n.); 2 - Cotuna Tămășianii; 3 - Cotuna Siliștea. Pământului cuvenitu locuitoriloru li s-au datu în trei bucăți precum urmează: locuitorilor din Tămășiani și Boziesci pământul de hrană li s-au datu la un locu, dându-se în cotuna Tămășianiloru numai vatra satului. Astfeliu, fig. l care cuprinde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la est spre vest, de la Herătău până în vatra satului, pe malul de est al Bârladului. Mai trebuie amintit și faptul că locul rezervat clăcașilor a fost în partea de nord a moșiei pe toată lungimea ei, nu trunchiată, ca la Siliștea și Slobozia. În partea de nord, locul dat clăcașilor era în hotar cu moșia Bozieștilor pe întreaga sa lungime, deci Herătău-Bârlad. În Planul topografic al moșiei Torceștilor din 1872, lucrat de Mihail Nicoleanu, inginer hotarnic, locul dat țăranilor se găsește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din capul său alb, o gropiță cam cât o jumătate de nucă. Ce fiori îmi trezea acest gest prin 1933-1934. Toți din satele Condrea și Salcia, nume preluate de pe peretele bisericii din CONDREA. Numele eroilor din satele CONDREA-SALCIA, TORCEȘTI și SILIȘTEA au fost copiate de pe pereții bisericilor respectivelor parohii, așa cum le-am aflat trecute de către preoții parohi, urmare a informării lor de pe la poporeni. E posibil ca numărul să fie complet, adică să corespundă realității. Nu același lucru îl putem spune despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până și copii care mergeau cu târâșu spre curtea domnului arendaș. Starea spiritelor astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și în parohia Siliștea, dar numai în cătuna Salcia [...] fiind îndemnați de câțiva locțiitori din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu. N-au ținut seama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
astăzi este liniștită. Părerea lor este ca să li se îmbunătățească soarta de trai, de a li se da pământ de hrană” ( subl. n.). Preotul paroh al parohiei Siliștea și Salcia scrie, printre altele: „răscoală țărănească au fost și în parohia Siliștea, dar numai în cătuna Salcia [...] fiind îndemnați de câțiva locțiitori din Umbrărești. Și cu toții au mers de au devastat averea d-lui Cristescu. N-au ținut seama de preotu, de autoritate să se liniștească. Numai armata i-au pus în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserica. Nu se putea altfel. Este demn de observat cum, în privința păstrării vechii forme de organizare religioasă-teritorială, limitele dintre parohii s-au păstrat chiar în condițiile în care s-au produs mutări ale vetrelor de locuit: din luncă pe terase (Siliștea, Condrea, Umbrărești-Deal). Numai fluctuațiile ca număr de populație vor genera mici schimbări în delimitarea limitelor teritoriale dintre parohii. În cele ce urmează vom încerca să supunem atenției cititorului câteva date, din care să se poată constata existența și funcționarea instituțiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atenției cititorului câteva date, din care să se poată constata existența și funcționarea instituțiilor și locașuriler religioase de pe teritoriul istoric al localității noastre. Comunitatea veche a Umbrăreștilor și-a avut vatra în jurul și la est de actuala biserică a satului Siliștea. Este neîndoielnic că undeva, în perimetrul acestei vechi vetre, se află o necropolă și urme ascunse ale unei simple construcții bisericești, ce a viat înaintea aceleia de zid construită de boierii Costăchești, pe terasa vestică a Bârladului, a cărei temelie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
religioase vechi, care au fost cândva la Tămășeni și la Torcești, și despre care există și câteva informații scrise ce le atestă doar funcționarea, nu și începutul lor, ori alte date ce se pretează domeniului istoric. Că biserica Costăcheștilor de la Siliștea existase încă de prin secolele XVI-XVII, am amintit deja mai în urmă, dar și aici s-ar impune o investigație arheologică la temelia ce se vede încă, singura modalitate prin care s-ar putea obține date precise și concludente privind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concludente privind vechimea, dacă nu cumva suprapune o și mai veche construcție, poate și vreo inscripție cu informații asupra ctitorilor. Deocamdată știm sigur că o biserică a boierilor Costache a existat aici. Biserica de zid ce se vede astăzi la Siliștea își are propria-i istorie asupra căreia merită să zăbovim puțin, mai ales că pe parcurs s-au făcut unele afirmații ce contravin realității, afirmații ce se încăpățânează să rămână și să se opună adevărului. Astfel, Theodor Ciuntu scria la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
merită să zăbovim puțin, mai ales că pe parcurs s-au făcut unele afirmații ce contravin realității, afirmații ce se încăpățânează să rămână și să se opună adevărului. Astfel, Theodor Ciuntu scria la sfârșitul secolului al XIX-lea că satul Siliștea „are biserică de zid, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» zidită de Gavril Conachi în 1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și din cifrele, și materialele specificate mai sus rezultă lămurit că este vorba de construirea din nou a unei biserici din cărămidă, făcută din banii lui Gavril Conachi la Umbrărești, și nu poate fi alta decât actuala biserică a satului Siliștea, sat ce se consemna atunci cu numele originar Umbrărești. Prin urmare, informația privind ctitorul este corectă, dar datarea este greșită. O icoană din biserică, aflată în iconostas, are scris anul 1794, dovadă în plus a construirii bisericii în respectivul an
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la zidirea lumii 7251 (1743); Triod, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, chir Dositeiu, în tipografia sfintei Mitropolii de București, la anul 1798” și alte cărți după anul 1800. În prezent, câteva din cărțile notate în lista parohiei Siliștea, la 1893, se păstrează, probabil, la sediul Episcopiei Dunărea de Jos din Galați, strânse aici prin anii '70-80. Face excepție Evanghelia tipărită în 1806, la Sibiu, care, nu se știe prin ce împrejurare, nu a fost luată, ci se păstrează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1809, enumerând bisericile, parohiile și preoții din Eparhia Romanului, din care făceau parte și parohiile umbrăreștene, cu bisericile și preoții lor. Biserica despre care discutăm se găsește înregistrată cu numele Umbrărești - hramul Adormirea, fiind vorba de lăcașul și parohia Siliștea, nume care încă nu se folosea. În acest timp, din punct de vedere administrativ, satele care se vor numi mai târziu Siliștea, Slobozia și Tămășenii constituiau laolată unitatea numită Slobozia-Umbrărești, despre care am mai amintit. Biserica Corpăceștilor de la Tămășeni, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Biserica despre care discutăm se găsește înregistrată cu numele Umbrărești - hramul Adormirea, fiind vorba de lăcașul și parohia Siliștea, nume care încă nu se folosea. În acest timp, din punct de vedere administrativ, satele care se vor numi mai târziu Siliștea, Slobozia și Tămășenii constituiau laolată unitatea numită Slobozia-Umbrărești, despre care am mai amintit. Biserica Corpăceștilor de la Tămășeni, cu hramul tot Adormirea, se află înregistrată în documentul respectiv, oarecum eronat, sub numele Corpaciul, preot aici fiind acum Gheorghe Corpaci, urmaș al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că locuitorii răzeși din satul Umbrărești - partea de jos - neavând biserică locală, frecventau pe cele din preajmă (Siliștea, Condrea, Tămășeni, Bozieștii), la aceasta din urmă în cele mai multe situații. Iată și câteva nume de preoți arătați ca fiind din Umbrărești, dar prin care trebuie să înțelegem că se referă la acei care au slujit la biserica Costăchească și Conăchească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășeni, Bozieștii), la aceasta din urmă în cele mai multe situații. Iată și câteva nume de preoți arătați ca fiind din Umbrărești, dar prin care trebuie să înțelegem că se referă la acei care au slujit la biserica Costăchească și Conăchească de la Siliștea. -Preotul Costea apare într-un document din 1687 (ASB, Docum. ist. CLVI/90); -În 1769 face însemnarea pe Apostolul de la biserica din Umbrărești, „carte ce au fost roabă la tătari împreună cu alte cărți”, „popa Ioan, slujitoriu acestei sfinte biserici”, Siliștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Siliștea. -Preotul Costea apare într-un document din 1687 (ASB, Docum. ist. CLVI/90); -În 1769 face însemnarea pe Apostolul de la biserica din Umbrărești, „carte ce au fost roabă la tătari împreună cu alte cărți”, „popa Ioan, slujitoriu acestei sfinte biserici”, Siliștea, desigur; -Catagrafia din 1774 înscrie pe „popa Sandul și pe popa Ion Pleșcan”; în 1809, pe preotul Vasilachi Sandul (fiul celui din 1774) și pe Mihai Rusul, iar catagrafiile din 1831 și 1845 pe preotul Gheorghe, fiul lui Stanciul, preotul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nu s-au găsit lemnu așa de mare după măsura ce am luat de la biserică”. Este vorba despre biserica cea veche, care fusese anterior și care urma să fie înlocuită, se înțelege. Cum în 1794 fusese zidită biserica de la Siliștea, cum cea de la Tămășeni se numea a Corpăceștilor, socotim că acum urma să fie construită o biserică din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]