272 matches
-
Soluția ne-o sugerează cartea. Să le aruncăm la coșul de gunoi al istoriei așa cum s-a mai întâmplat în istoria noastră după 147, când cei care purtau stindardul bolșevismului pe teritoriul nostru național, ne rescriau istoria (Mihail Roller), ne siluiau limba (Alexandru Graur - alias Alter Grumberg Braurer), dirijau orientarea și critica literară (Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
până unde să mergi și să faci față demonului mândriei și lăcomiei. Această artă nu se învață la școală. Mai curând o asemenea limită se intuiește. Avem datorii în bănci și servicii de înapoiat prietenilor? Singuri ni le-am făcut, siluind parcă fireasca măsură a vieții. Cumpătarea și responsabilitatea sunt două valori pe care ar fi trebuit să ni le asumăm la timp. Însă pentru aceasta ai nevoie de știință de carte și de dreaptă judecată. Nu le-am avut, dar
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Unele paragrafe sunt construite integral pe contraste agitatorice. Iată un asemenea montaj contrapunctic (IV, 4): discursul regelui despre grija ce o poartă țăranilor - perceptorul vrea să-i ia ultimul porc lui Ignat Cercel, tatăl a patru copii - Aristide Platamonu o siluiește pe Gherghina - civilizația pătrunde și în București sub forma restaurantelor de noapte - mizeria din casa lui Petre Petre, aluzia la focul care și el face lumină în lipsa gazului de lampă. Exemplele de mai sus, toate din prima parte, înfățișează condiția
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
se produce decât o singură dată, la un caz miraculos de aberant, acela al unui scriitor care, pentru că se simte prea strâm torat într-o limbă, o depășește și evadează din ea - cu toate cuvintele pe care le conțineă Le siluiește, le smulge din rădăcini, și le însușește, ca să facă tot ce i se năzare, fără nici o considerație pentru ele, nici pentru cititor, pe care îl supune unui de neuitat, unui magnific mar ti riu. Cât poate fi de prost-crescut Saint-Simon
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ți cade cu tronc lent, prinzându-ți-se de suflet ca un farmec malefic. Prin comparație, confuzia le inspira o siguranță casnică. Dar avea și ea perfidia ei. De-abia adoptată de Rică, disciplina în gândire începuse deja să-i siluiască făptura cu muchiile ei dure. Rezervă circumspectă... bun, dar până când? Ideea de a-ți pune singur lacăt la gură când alții oricum de-abia așteaptă să o facă se vădea a fi o trecere fără perdea în tabăra multhulită a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sfârșit prin a-i perverti și pe ei. Când Maud de Rouvre îl anunță pe Julien de Suberceaux că se va căsători cu Maxime du Chantel, semi-amantul său, furios și cuprins de deznădejde, se revoltă. Încearcă mai întâi s-o siluiască, însă Maud îi rezistă. Se decide atunci să joace totul pe o singură carte și o dă în vileag, dezvăluindu-i lui Maxime relația de dragoste dintre ei. Julien speră că în acest fel o va face pe Maud să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a mai pomenit oare o societate mai puțin veridică decât aceea zugrăvită de acest cumsecade domn Prévost? Eu, care sunt o tânără destul de umblată, nu pot să-mi închipui că există ființe asemenea acestor Maud sau Antoinette, care se lasă siluite fără să riposteze și care își dăruiesc trupurile unor domni chipeși care le sunt pe plac așa cum dăruiești o bucată de pâine ori o cutie de chibrituri! Dacă va fi existând în Franța vreo semi-virgină, declară tânăra, aceasta nu poate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
2012 și care ne dezvăluie în mod semnificativ ce anume se poate petrece din cauza folosirii "creatoare" a delegării legislative. Adolf Hitler a dobândit puterea pe căi legitime și pentru motivul important că Germania, spre deosebire de Rusia lui Lenin, nu putea fi siluită, ci doar sedusă 2. El a activat politic în cadrele Constituției Republicii de la Weimar. Constituția de la acea vreme a Germaniei conținea un important element de delegare legislativă: "Constituția de la Weimar s-a conceput sub coordonarea marelui sociolog Max Weber. Se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
frigă. Aveau sulițe lungi În care fluturau coame de păr de cal și de pe care sângele nu se usca niciodată. Ucideau tot ce le ie șea În cale, ardeau satele, necinsteau bisericile În care in trau călare. Pe femei le siluiau sau le duceau În robie. Măce lăreau copiii. În urma lor rămânea numai sânge. Sânge, cenu șă și ulii rotindu-se deasupra mormanelor de leșuri. Simeon Înainta mereu, ferindu-se din calea hoardelor, adăpostindu-se prin păduri, hrănindu se cu rădăcini
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vreme să mai fiarbă acolo sus și ai să vezi cum o să-ți mănânce din palmă... Am s-o ucid, izbucni ministerialul. Am s-o necinstesc ca pe cea mai ticăloasă târfă și apoi o azvârl oamenilor mei, s-o siluiască până la moarte. Am să-i arăt ce Înseamnă să mă disprețuiască! Îi aruncă lui Adalbrecht o privire de gheață și adăugă: Nimeni să nu Îndrăznească să mi râdă În față, Înțe legeți, nimeni! Auzind aceasta, stăpânul de pe Stouff se ridică
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu prisos toate durerile, mortificările, umilințele pricinuite de vrăjmaș. Să-l vedem redus acolo unde suntem noi acum turbați de ciudă, când ne insultă și ne asuprește, înăbușiți în toate manifestările gândirii și simțirii noastre, nenorociți de a-l vedea siluind ce avem mai scump, nerezervându ne decât mulțumirea sufletească să le arătăm, când suntem în fața lor, că, de ne stăpânesc materialmente, nu au nici o putere pe conștiința și sufletul nostru, că-i urâm, că-i judecăm. Și o știu. De câte ori
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lupta, puteau să ia calea pădurii, să devină partizani. În noaptea aceea Victor i-a scris Monicăi, asigurând-o de dragostea lui până la capăt, mărturisindu-i că e de datoria lui să facă pasul acesta, să se împotrivească acelora „ce siluiesc viața“, altfel i-ar fi rușine să se mai privească în oglindă și nu s-ar mai chema om și nu ar mai merita nici iubirea ei. A lăsat un bilet și alor săi: Iubită mamă, dragă frate Vlad, vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id="(793, p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele noastre <endnote id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Organizația județeană a pionierilor vasluieni era condusă la acel moment de profesorul Mihai Ciobanu, alt posibil coautor al lucrării apărute În anul 2000, „Cronica Vasluiului”, incompletă datorită lipsei unui important și sensibil segment: ISTORIA CONTEMPORANĂ ce fusese atât de grav siluită de slugile ceaușescului și regimului său bazat pe cumetrii și nășii. În 1968, la Bârlad era constituit un valoros nucleu de artiști amatori care, sub bagheta regizorală a regizorului profesionist Cristian Nacu, pe atunci la Teatrul „Victor Ion Popa”, lansase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de alinare... Facă-se voia ta! Mărturisește-te! Avem o noapte lungă înainte. Te ascult fiule. Vorbește! Ștefan pășește șchiopătând, cocoșat, copleșit, cufundat în el, căutându-și gândurile răvășite, mormăie înăbușit: Osmanlâii hălăduie prin țară! Mi-o ard! Mi-o siluiesc! Mi-o robesc! Și... și n-are cine le sta împotrivă cu sabia! Cu pușcile bat să cuprindă cetățile! Pe turnul cel mai înalt al Sucevei, poate, flutură steagul verde al Profetului!... Am luptat singuri... Am murit singuri... Pentru câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în mâinile lor murdare... Eu țipam. Ei râdeau, se prăpădeau de râs. Țipam, țipam, dar nimeni, nimeni nu mă auzea, nici pe Pământ, nici în Ceruri. M-au trântit la pământ, s-au aruncat peste mine... și... și m-au siluit acolo, la pământ, unul după altul... Se băteau care să urmeze la rând. Mă durea cumplit și nu mai aveam putere nici să țip. Dumnezeu s-a îndurat de mine și mi-a luat simțirile. Eram fericită să mor... Țamblac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la miezul nopții, zbirii vor bubui în ușă: "Hai!!" Țara toată va fi o temniță largă cât țara. Credința, cugetul, cuvântul ți le vor scormoni trepădușii să afle de nu cumva gândești, au faci, altcumva decât e poruncă de la "Stăpânire"... Siluit la trup, siluit la suflet, nu-ți vei mai aparține... Și mai presus de toate "tributul de sânge" 500 de copii pentru ienicerime... Anafura lor de... se scapă Mihail printre dinți. S-o creadă ei... Nu pricepeți? Cetățile de la Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zbirii vor bubui în ușă: "Hai!!" Țara toată va fi o temniță largă cât țara. Credința, cugetul, cuvântul ți le vor scormoni trepădușii să afle de nu cumva gândești, au faci, altcumva decât e poruncă de la "Stăpânire"... Siluit la trup, siluit la suflet, nu-ți vei mai aparține... Și mai presus de toate "tributul de sânge" 500 de copii pentru ienicerime... Anafura lor de... se scapă Mihail printre dinți. S-o creadă ei... Nu pricepeți? Cetățile de la Mare sunt mărgăritarele Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne-au călcat în copitele cailor, n-am putut să... Ștefan îi pune o mână grea pe umăr: Știu, Radule... Ați făcut totul... Ca fiarele turbate s-au năpustit năvrapii, prin foc și sabie trec Țara de Sus! Ucid! Pradă! Siluiesc! Robesc! Numai cenușă și moarte!... E cumplit! Prăpădu' de pe lume! Și nimeni nu le stă împotrivă... spune el cu durere și își șterge cu palmele obrajii șiroind cât de sudoare, cât de lacrimi. Ștefan, împietrit, cu umerii căzuți, privește pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gândire nu poate porni decât de la un „punct arhimedic”, de la o afirmație primă, incontestabilă și apodictică, obținută prin reducție și luată ca bază pentru deducția tezelor următoare. Camil Petrescu respinge ceea ce se numește, peiorativ, „logismul”, ca un tic filozofic care siluește realul sau abate inteligența de la aprehendarea lui adecvată, concretă. Dau aici patru scurte citate din prima parte a Doctrinei Substanței, care arată libertatea cu care se situa Camil Petrescu față de toată tradiția filozofiei clasice : „...toată filozofia nu e decât un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spunând fără sfială teologilor săraci: „De ce ești prost? Însoară-te cu o fată bogată, căci fără 200.000 de lei nu te hirotonisesc!”; în chipul acesta și-a înzestrat cu milioane pe fiecare dintre cei patru copii. Tot el a siluit o călugăriță și, neputincios fiind, a întrebuințat întâi mâna, după mărturisirea scrisă a nenorocitei, rămasă cu un copil de la acest destrăbălat bătrân și alungată din mănăstire. Și așa mai departe, personaje demne de monstruoasa epocă a Papilor Borgia. Nu lipsesc
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
anumite cazuri a fost semnalată și prezența unor halucinații induse, dar acest indiciu nu contravine diagnosticului. S-ar mai distinge și memoria delirantă (delusional memory), ilustrată (Mullen 1997: 29) cu situația unei paciente care "își amintește deodată că a fost siluită de fratele și cumnatul său, cu câteva săptămâni înainte, în toiul unei întruniri de familie. Nimic nu sugerează însă că evenimentul ar fi avut loc, iar ea este foarte surprinsă că toți ceilalți continuă să se comporte ca și cum nimic nu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt de la sine o caricatură a societății umane. Fanfaronada, poltroneria, milogeala, spiritul de hărmălaie și orbească înfuriere sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și care s-ar cuveni a se legiui de către un giudeț Amfiction, ce se poate închega din gramaticii români a Transilvaniei, a Țării Românești și a Moldovei"1. În altă parte 2 se spune că "stropiarea" limbii, căreia i se siluiește geniul, seamănă cu o fată mare de la țară, naivă, adusă la oraș, sulemenită, înmănușată, "trasă în toate părțile de nemți, greci, francezi". Așadar, aci, opoziția împotriva acelor sisteme lingvistice care voiau să 1 "Albina romînească", 1839, 12. 2 Ibidem, 75
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adăpost fără nici o învoială și pentru îndrăzneala ta. Căci ei îl văzuseră pe Levit în piață, dar cu o urmă de respect pentru cel mai sfânt dintre drepturi nu au vrut să-l găzduiască în casele lor pentru a-l silui apoi. Uneltiseră însă să vină și să-l ia în toiul nopții fiindcă știau că bătrânul îi dăduse găzduire și se grăbeau acum fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda sa"329. Beniamiții îl vor pe Levit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]