400 matches
-
În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvostepa, cu ierni aspre și veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°. Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii și insuficiente vară și toamnă. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
În România a fost semnalată în sudui Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Lipsește în nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști sau la lizieră, de-a lungul potecilor. Uneori apare și în regiunile calcaroase ale Dobrogei, pe pantele cu vegetație și pietriș. Corpul are lungimea
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus"). Cele 13-16 specii de orbeți sunt răspândite în estul regiunii mediteraneene și sud-estul Europei - Austria, Ungaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene a Rusiei la est până la râul Emba, în sud-vestul Asiei (Iran, Irak, Siria, Israel, Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
fosta Iugoslavie, Grecia, Turcia, în stepele și silvostepele părții europene a Rusiei la est până la râul Emba, în sud-vestul Asiei (Iran, Irak, Siria, Israel, Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți până la 2400 m deasupra nivelului mării. Orbeții sunt rozătoare exclusiv vegetariene. Ei consumă rădăcinile plantelor, rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei prin plafonul acesteia, după ce
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
30 de exemplare, cu diametrul mediu de 21 cm și înălțime medie de 11 m, având o vârstă de aproximativ 92 de ani. Deși coborât aici cu două etaje de vegetație, sub fag și gorun, molidul rezistă în climatul de silvostepă din Iași. Experții în domeniu au sugerat completarea peisajului cu alte specii lemnoase montane, precum fagul, ienupărul sau cetina de negi. Aleea salcâmilor cuprinde 35 de arbori ("Robinia psuedoaccacia v. Inermis") cu un diametru mediu de 51 cm, înălțimea de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
dig de protecție. Mai rămâne de soluționat problema calității apei, poluată ca urmare a deversării apelor reziduale produse de locuitorii și industria municipiului Dej. Îmbinând un complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
urmare a deversării apelor reziduale produse de locuitorii și industria municipiului Dej. Îmbinând un complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Ungaria, legătura fiind realizată prin punctul de trecere Létavértes - Săcuieni, oraș aflat la 12 km de Diosig. Satul este străbătut de râul Ier, afluent al râului Barcău. În ceea ce privește clima, localitatea are un climat de câmpie moderat, cu o faună caracteristică silvostepei. În sat există utilități: energie electrică, apă, canal, telefonie fixă - mobilă, furnizori servicii cablu, TV, internet precum și un serviciu de salubrizare. Numele așezăii apare pentru prima dată între 1332-1337 în registrul papal. Primul proprietar a fost ramura Dorogi din familia
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
dominante, bat din direcția nord-vest spre sud-est; iarna bate crivățul dinspre est, un vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada, troienind-o. Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică,precum și influențe exercitate de către om asupra peisajului. Suprafața terenurilor acoperite cu vegetație forestieră în arealul comunei Carașova este de 6.637 ha. Zona stepei și silvostepei În luncile râurilor întâlnite în arealul acestei comune cresc arbori specifici cum ar fi, cum ar fi: plopi (Plopus alba), sălcii (Salix alba, Salix trianorla), ulmi (Ulmus campestre). Zona pădurilor Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse în comună pornind de pe
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
în 2006, prin activitatea studenților geografi de la Universitatea din Moscova. Relieful rezervației este muntos. Piscurile sale sunt erodate, de o înălțime redusă și acoperite cu păduri, precum Muntele Massime, popular printre excursioniști. Versanții sudici sunt acoperiți cu păduri, precum și cu silvostepă, având poieni cu diferite ierburi. Fiecare zonă a rezervației are particularitățile sale. Rezervația este situată la capătul sudic al ecoregiunii "Tundra și pădurile montane din munții Ural", care este o zonă de întâlnire între zonele de vegetație din Europa și
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit pentru irigații. În anii bogați în precipitații revarsă inundând circa 400-500 ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
km², dintre care vatra satului ocupă 3,3 km²; pădurile - 1,53 km²; iazurile - 1,65 km²; pășunile, livezile și terenurile arabile - 28 km². Comuna se învecinează la nord cu regiunea Cernăuți din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Podișului Basarabiei de Nord (altitudinea maximală pe teritoriul comunei este de 292 m - dealul Kalinovski, situat la confluența hotarelor comunelor Hădărăuți, Clocușna și Mendicăuți). Localitatea propriu-zisă e așezată pe un platou cu altitudini ce variază între 244 și
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
maximă înregistrată pe teritoriul comunei a fost de 40,2 °C la data de 31 august 1938, iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
și ierni geroase. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
sunt ortodocși (84,38%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,13%) și baptiști (1,95%). Pentru 9,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei este caracterizat printr-o vegetație zonală (stepă și silvostepă) puternic modificată. Pe lângă specii de salcie, plop, arini se întâlnesc foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
distanțe aproximativ egale față de Ecuator și printre cele de Polul Nord, în zona climatică temperata. Această poziție determina caracterul climei, cu alternarea celor patru anotimpuri și ritmicitatea corespunzătoare a unor activități umane. La randul sau climă condiționează formarea zonelor naturale de silvostepa și stepa. Pornind de la poziția satului față de Meridianul Zero, ora oficială este cu două ore mai timpurie decat oră de Greenwich. De exemplu cand la Petrunea este oră 24 fix, la Londra este 22 fix. În același fus cu Petrunea
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]