4,438 matches
-
cu litere în cele nouăsprezece Lieduri întâlnim cele tainelor lumii prin acțiune și exprimare ordinea alfabetică: a, b, c, d, e. Strofa a. mai delicate nuanțe ale gândirii și ale deschisă, curajoasă: „ genunchii striviți/ este formată dintr-o singură propoziție simțirii, exprimate prin versuri libere, de de tăcerea pietrelor/ cu care alungăm dezvoltată în patru rânduri, dar eliptică o muzicalitate deosebită. Limba română cuvintele/ mucegăite pe buze” (p.56) . de predicat. Sugerează comuniunea cea curată, vie, se află la ea acasă
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
Livius Ciocarlie Liirismul rezistă greu trecerii timpului. Mult mai viu rămâi când scrii așa: Ce mi-a folosi c’a zice, după vreme, un nepot, Dobitoc fără simțire, fără carne, fără bot: „Dovedesc prin documenturi că de-a dreptul mă cobor Tot prin spiță bărbătească chiar din Vasile Pogor”. „Sunt bine, sunt prea bine, sunt bine, sărut mâna.” Îl citez pe Al. Depărățeanu, dintr-o discuție cu Dumnezeu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
unele posibilități de expresie mai vechi. În cazul opiniilor despre creatorii individuali, tonul se deosebește net în funcție de preferințe sau repulsii. În legătură cu cei apreciați face remarci subtile, cum ar fi aceea că la Donne gândul era o „trăire care îi modifica simțirea” (p. 215), ori că poeții secolului XVII „posedau un mecanism de simțire care putea devora orice”, făcând poezie din orice element al vieții, iar „o teorie filosofică intrată în poezie e inatacabilă, pentru că adevărul sau falsitatea ei filosofică nu mai
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
tonul se deosebește net în funcție de preferințe sau repulsii. În legătură cu cei apreciați face remarci subtile, cum ar fi aceea că la Donne gândul era o „trăire care îi modifica simțirea” (p. 215), ori că poeții secolului XVII „posedau un mecanism de simțire care putea devora orice”, făcând poezie din orice element al vieții, iar „o teorie filosofică intrată în poezie e inatacabilă, pentru că adevărul sau falsitatea ei filosofică nu mai contează, iar adevărul ei poetic este dovedit” (Poeții metafizici). Pentru Vergiliu și
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
are deci un caracter normativ. „Deoarece însă arta are nucleul ei temporal nu în actualitatea de conținut, ci în elaborarea ei formală imanentă, norma modernității, în ciuda caracterului ei reflectat, se referă la ceva, într-un anumit sens, inconștient, la o simțire (Innervation), la repulsia față de ce este depășit”2. Timpul al cărui moment este „nucleul temporal” al unei opere nu este un receptacol gol, nucleul temporal nu trebuie gândit abstract, ca o „bucată de timp” care nu ar avea alte caracteristici
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
e valabilă, în continuare, deviza ideii naționale, prin necesitatea unificării sufletești a românilor proveniți din vechiul Regat și imperiile vecine ("Și dacă e vorba de o lozinca, de un cuvînt magic, cu care tinerețea să strîngă într-o tabără toată simțirea românească, aceasta nu poate fi decît tot deviza dinainte de război: idealul național, care astăzi pentru unii pare o împerechere de cuvinte, oarecum anacronica"), acuzînd elită conducătoare a partidelor de străinism ("clasa conducătoare are în amintirea ei stigmatele străinismului"). Prin 1933-1934
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima pustie A demonului să învie Nici forțe noi, nici noi simțiri ; La toate-aceste, cel semeț Privea cu ură și dispreț. V Cu truda robilor, pe munte, Gudal, bătrânul, și-a durat Castel de ziduri aparat, Ca veacurile să le-nfrunte. Pe culmi și-n văile adânci, Cad umbrele-i înalte, drepte
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Și mult timp, el, întunecosul, Privi cu drag, privi cuminte, Priveliștea ce-i sta-nainte ; Și visuri care-i aminteau Despre trecută fericire Că steaua după stea treceau Sub fermecata lui privire. De-o forță tainica cuprins, Tristețe nouă cunoscuse ; Simțirea-i să vorbească-a prins Un grâi în care se născuse. Că va renaște este-un semn ? Nici un cuvant mârșav, nedemn, Să afle-n mintea-i nu-i în stare... Uitarea? Domnul nu-i dăduse; Dar nici n-ar fi
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
glasul conteni. În zare Cuvânt după cuvânt muri. EA, tresărind, în jur privi... O neștiută-nfiorare Urca spre rumenul obraz; Tristețea inima-i destrăma, O fură-un dor, o soarbe-o teamă Se pierde-n negrăit extaz ; Fierbinte-i gingașul răsuflet, Simțirea-i fierbe, și-al ei suflet A rupt cătușele lui vechi ; Prin vine vâlvătăi se-adună... Iar glasul minunat răsună Mereu aproape de urechi. Abia spre ziua, somnul greu O dobândi pe ne-așteptate; Dar mintea-i depana mereu Profetice visări
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mi-e gîndul întreg la Dumneavoastră, ca în toate zilele vîrstei mele, sporită mulțumită primului dintre cei mai apropiați de inima omului și de sufletul țării, căutînd în slabele mele slove sfiicioase, fără să le găsesc pe măsura emoției și simțirii, licența de lumină pentru mărturisirea din depărtare, ca și apropiere, multul mult ce vă sunt dator, fără să-i poată corespunde proporțional niciodată nici devotamentul, nici recunoștința. V-aș face rugămintea ca la întoarcerea mea acasă să mă primiți un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
redusă arătată pînă atunci operei proprii, concurată de slujirea creației altora. Înaintea "trăirismului", al cărui precursor, fie și modest, a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse la o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată de luciditatea specifică seducătorului de vocație: "Am fost iubeț de felul meu o
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
măcar spre a se consola că oricum... "moare și capra vecinului". În film capra nu moare chiar deloc, deoarece există Asociația pentru protecția animalelor astfel încît finalul este salvat și - surpriză! - cei doi nu se despart, ci își vin în simțiri și o iau de la capăt pentru următorii cincisprezece ani. Altă comedie romantică este Notting Hill, film britanic la fel de romantic și de comic însă precum "fratele" său made in America. Cu un scenariu de Richard Curtis (autorul celor Patru nunți și
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
datelor tragediei. Spectacolul citește textul, limpezit prin traducerea Ninei Cassian de reperele temporale și spațiale care l-ar situa într-o anume epocă și un anume loc. E folosit un vocabular viu, suculent, poezia țîșnește din intensitatea gîndirii, din tulburările simțirii. Dialogul este intens, viu, replica este destinată interlocutorului, monoloagele nu fac decît să puncteze singurătatea personajului într-un anume moment al acțiunii. Cuvintele se leagă în frază și frazele expun limpede raționamentele și sentimentele, reținerile și impulsurile: oamenii de pe scenă
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
din tavan/ dong-dong face și tristețea brațului ei drept/ coborînd vertical și smulgînd din mormînt/ inima iubitului care încă pulsează" (evident, părul ei ud nu există). Senzualitatea poetului aspiră spre brutalitate, parcă spre a sublinia concretețea casantă a lumii. Această simțire aspră, pe alocuri cinică, se asociază cu o poetică ce-și propune a se debarasa de convenții, a miza tot timpul pe "îndrăzneală": "cîtă perversă plăcere să îi atingi rochia/ smotocită de vînt spre disperarea trecătorilor/ loviți de parfumul ei
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
în preajma nemișcării. Situația eului nu poate fi determinată prin coordonate. El poate pluti sau naufragia exact pe același punct, pe aceeași latitudine și longitudine. Ordinea lucrurilor Ah! Ordinea lucrurilor este altfel decît ne închipuim. Ceea ce apare în fața privirii și a simțirii poate fi o ficțiune bine organizată, repetabilă într-atît încît deloc nu poate fi pusă la îndoială, pentru că revenind mereu, cu insistență, ea devine parcă prezentă, de neclintit, iar tu revii și o privești, sigur fiind că te așteaptă acolo la
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
ani -: O, poet numit luceafăr/ Al versului românesc,/ Vreau să-ți spun un adevăr/ Despre ceea ce gândesc." etc.) Și nu e de mirare că elevii "creează" în acest mod, cînd textele profesorilor sînt și ele pline de versuri de aleasă simțire, Luceafăr, nepereche și toate exasperantele ticuri didactice devenite reflex condiționat. Între penele ARIPILOR (senzația la lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
Pavel Șușară Recenta expoziție pe care Alexandra Nechita a deschis-o la București - și mai apoi la Cluj -, ambalată în nesfîrșite extazieri oficiale și în suspinuri mediatice pline, cum se spunea, pînă nu demult, ,,de aleasă simțire românească", a readus în discuție gravele noastre probleme de psihologie și de comportament. Acest eveniment ne-a dezvăluit, așadar, încă o dată, acele bizare trăsături de caracter care ar stîrni un haz nebun de la distanță, dacă de aproape nu ne-ar
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
de anticipat ce va declanșa această furtună lingvistică și mentală. A priori, tot ce nu este încă declarat poetic poate fi punctul de plecare al unei noi poezii. La rândul său, ceea ce este în mod tradițional poetic necesită doar o simțire nouă. Poezia de dragoste ne arată în ce măsură, în ce fel, (nu doar) trupul (ci) și spiritul celuilalt pot să fie fecunde. Dar absolut totul, tristețea unui zid vechi, pietrele într-un torent, țipătul sau râsul unui copil, lectura unei cărți
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
Pan bea și-n turme urcă hipnoticul alean/ De cerul nu vă place, priviți-l dar prin sită/ Albastrul nu mai cîntă. L-am aurit în van" (Izgonirea). Dar atenția Marianei Bojan se concentrează asupra mediului curent care-i contrariază simțirea inocentă, mediu pe care-l citează sarcastic subiectiv (o mitologizare secundă, așijderea parodică), spre a-i putea descifra mecanismele perfide, obiective. Un atare joc de-a mitologia care se regăsește pe un palier inferior, pentru a se pierde în criza
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
din Cluj, care pare convins că mă scruta până în adâncul neplăcutei mele ființe: nu-i plăcea factura mea interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere în simțirea unui contemporan nu are altceva de făcut decât să-și examineze, calm, "portretul". Cum aș putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O notă specifică a sufletului românesc și a manifestărilor lui artistice, unanim remarcată, e simțirea unei legături mistice cu natura animală și vegetală. "Miorița" e numai un exemplu în această privință; cel mai frumos. Românul e frate cu codrul, se spovedește paserilor, mîngîie boul din tînjală, se lasă în seama căluțului. Porumbul plivit de buruiană
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
limba șeherezadei povestind din ce în ce mai obosită). Ne aflăm, în ciuda aparențelor în măsură a scandaliza eternul spirit filistin, în sfera unei creații de aderență la univers, de adorație a componentelor lui fundamentale, a primordialităților, într-o sinteză a bucolismului și citadinismului, a simțirii fruste și a cifrului suprarealist, pe urmele unor Fundoianu și Voronca, spre a nu mai vorbi de tutelarul Ion Vinea (,,sînt turma de bivoli negri coborînd din poeziile lui Ion Vinea în viața de zi cu zi să bea apă
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Gina Sebastian Alcalay Aproape întreaga noastră existență socială pare a pendula în mod nefericit între antipozi, atît în planul vieții de toate zilele, cît și în acela al marilor cicluri ale istoriei și al curentelor de gîndire și simțire: ateism/fundamentalism religios, internaționalism/naționalism furibund, mesianism/indiferentism izolaționist, revoluționarism/ conservatorism, rațiune/sentiment. Apropo de relația rațiune/sentiment, mă duce gîndul la Julien Benda, autorul faimoasei La trahison des clercs, carte de o tulburătoare actualitate bazată pe ideea-forță că intelectualii
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
într-însul și - mai cu seamă - o valoare istorică permanentă... și din pămînt se desface, aș zice, ca un fel de abur al pămîntului, ceva imaterial, sufletesc, ideal, în care se găsesc amestecate toate elementele celui mai depărtat trecut, toată simțirea și tot gîndul oamenilor care au trăit, toată această frămîntare a pămîntului cu omul și a omului cu pămîntul. Tot cu ani în urmă, Liviu Rebreanu, scriindu-și mărturisirile în jurnalul inițial titrat ,,Romanul romanelor", consemnează o foarte importantă aducere-aminte
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
ciudățenie țărănească. Scena aceasta s-a petrecut pe hotarul satului Prislop, pe lîngă Năsăud, unde stăteau părinții mei..." Semnificația unor astfel de judecăți fundamentale ține, indiscutabil, de trecut, supraviețuind într-un strat temporal cimentat cu oseminetele celor dragi nouă, cu simțirea, judecata, memoria lucrurilor și a ființelor antemergătoare. Autorul unui text de excepție, Iosif Vulcan, cînta pe vremuri, înflăcărat, într-un chip suprem: ,,București, București, ce farmec divin îmi inundă inima cînd rostesc acest cuvînt. Ce fericire cerească mă împresoară cînd
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]