344 matches
-
există deja. Ambiția sa e să producă un obiect autonom grație unei sinteze al cărei model se află în vis". Iar după ce construiește, poetul Emil Brumaru scenografiază, regizează, joacă și chiar îndrăznește să iasă la rampă, în fața unui public obligatoriu simpatetic și reverențios, ademenit să participe la spectacolul poetic ca la un ritual inițiatic. Dacă subteran guvernează o lege a ficțiunii compensatorii și a fanteziei nelimitate, la suprafață ceea ce domnește este o lene aproape autarhică: Mi-e sufletul suflat în lene
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
critic al lui Ion Negoițescu nu rezistă până la capăt ispitei unor explicări ușor impresioniste ale operei emi nesciene. Același tremur imperceptibil al vocii hermeneutului poate fi sesizat și în fascinația pentru efectele poetice ale luminii (Rosa Del Conte), în comprehensiunea simpatetică a condiției tragice (Ioana Em Petrescu) sau la Zoe Dumitrescu Bușulenga ; mai târziu, și la Mircea Cărtărescu, în eseul decriptării oniricului himeric. Analiștii paginii eminesciene dispun de instrumentele criticii necesare pentru radiografia textului, însă despre Eminescu nu se poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cu cât este vorba de o tânără cercetătoare, aflată la prima ei investigație amplă, pe o temă importantă și actuală. Să amintim, în final, faptul că marele stilistician Leo Spitzer cerea interpreților de literatură talent, experiență și credință, adică aderarea simpatetică la operă, ceea ce Alina-Iuliana Popescu demonstrează în lucrare, cu mențiunea că lirica Anei Blandiana reprezintă chiar spațiul ideal în care autoarea a dobândit o experiență analitică importantă și plină de consecințe. Rețin deci această tentativă reușită de a descifra câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cărunți/ În văgăuni/ de căpcăuni/ Ploaie, ploaie/ te inmoaie/ stai să te ajungă spoarele/ să-ți taie picioarele/ toporul meu de fier/ de la pământ/ pân` la cer.” Folosirea obiectelor tăioase de fier Împotriva sau pentru provocarea ploii are corelație magico simpatetică cu vechile credințe În existența unui cer din fier. Fierul și la noi a avut o valoare sacră, fiind considerat de origine celestă, căzut din cer sub formă de limbi de fier. Descoperite În Evul Mediu În pământ, nefiind de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de limbi de fier. Descoperite În Evul Mediu În pământ, nefiind de fapt decât vechi vârfuri de săgeți sau toporiști, vrăjitorii satelor le-au atribuit calități benefice sau malefice În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu apă ce le vărsau peste
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
în străinătate. Aceia, precum Elias, care ignoră această nouă politică civilizatoare sînt, de obicei, devotați, uneori fără a recunoaște acest lucru, unei imagini a statului modern schițate pentru prima dată de Hobbes și reactualizate la începutul acestui secol prin interpretarea simpatetică dată de Carl Schmitt statului modern ca "zeu muritor", ca primul produs artificial al lumii tehnologice moderne, ca un mecanism de comandă inventat de om, ce conduce lupta, dacă este necesar prin mijloace violente, contra tuturor forțelor competitoare interne și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acțiunii într-o manieră socială corectă. Ea înseamnă și folosirea simțămintelor și inteligenței pentru a putea să îi înțelegem pe aceștia. Când discutăm cu alți oameni, este important să fim capabil să "ne punem în locul lor". Aceasta implică o înțelegere simpatetică a punctelor de vedere și experienței partenerului de dialog, cât și a locului acestuia în situația de comunicare în care suntem implicați. Această înțelegere și abilitate se numește empatie. Într-un răspuns empatic, ascultătorul comunică vorbitorului faptul că el înțelege
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Nu credem că femeia trece așa cum susține Magdalena Popescu de la un protector la altul dintr-o nevoie ce o definește ființial ca femeie ("Ieșind de sub autoritatea bărbatului care îi fusese soț și aproape părinte, Ana trece, printr-o amoroasă identitate simpatetică, sub autoritatea rivalului. E femeia generică ce nu se poate lipsi de protecție"79). Mai întâi de toate pentru simplu fapt că protecția nu se înscrie între "nevoile de întâmpinare"80 (care diferă la cele două sexe). Astfel "necesitățile fundamentale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aprecierea, admirația, aprobarea și încurajarea"2. În al doilea rând nu de un protector are nevoie Ana, ci de un bărbat care să-i confirme feminitatea, să o facă se simtă iubită, admirată, apreciată ca femeie. Aici se produce identitatea simpatetică de care vorbește criticul. În fond, Ana cea nouă nu se gândește la nimeni altcineva decât la ea însăși. La decizia lui Lică de a pleca după consumarea actului, prima replică a femeii nu conține nici un cuvânt despre sentimente trăite
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aici avea un singur etaj. Nimic nu este aici cum pare a fi. Bucătăria, birtul, holul de trecere, odaia de dormit sunt văzute prin ochii călătorului care marcat de pustiul lor exclamă prin vocea naratorială: Urâtă casă! De fapt stilul simpatetic și cel indirect liber sunt modalități tehnice ale unui scriitor care își vede și își aude eroii, care nu poate să scrie despre ei decât privindu-i, ascultându-i, făcându-i să se miște și să grăiască. Nuvelele fantastice ale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
izvoare psihologice; unul vizând caritatea, în sens filantropic (și fr participare afectiv, altul izvorând dintr-o împrtșire emotiv, prin transpunere imaginativ în situația celui vrednic de compasiunea moral. Evident, Ralea simte nevoia și chiar demonstreaz în ce fel generalitatea moralei simpatetice depșește cadrul moralei creștine, trecând în revist numeroase dogme etice și religioase, în legtur cu principiul binelui și al rului, perfecționarea individului pe cale spiritual, evitarea durerii, ca în budism sau epicureism, etc. Invocând etica personalitții, cu exemple oferite de M-me
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
209 sunt noțiuni fundamentale care ajută la înțelegerea entităților mitice și la încadrarea lor într-o realitate subiectivă care completează realitatea obiectivă. Astfel, "conștiința propriu-zisă preia și prelucrează datele și elementele gândirii mitice în baza rațiunii suficiente; subconștiința prin efect simpatetic sau empatetic și inconștiința prin cod genetic"210. În acest sens, pentru Vulcănescu, gândirea mitică aparține într-o anumită măsură tuturor nivelurilor conștiinței, îndeplinind în cadrul fiecăruia o funcție și articulându-se în conformitate cu mecanismele care guvernează structura respectivă. Însă, reducția de la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
melodramatice). Or, estetica melodramei definită și ca formă pur experimentală, creative theatre 82, anticipând happening-ul și celelalte experiențe similare de mai târziu reclamă tocmai participarea emoțională a publicului, relevabilă, în terminologia lui Hans Robert Jauss, fie printr-o "identificare simpatetică" (experiență psihică nemijlocită, de tipul solidarizării cu eroul aflat în suferință), fie prin "identificarea cathartică" stricto sensu (ce presupune "desprinderea de treapta identificării nemijlocite, pentru a accede la reflecția apreciativă asupra universului reprezentat")83. Receptarea "estetică" a melodramei se vede
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
desprinderea de treapta identificării nemijlocite, pentru a accede la reflecția apreciativă asupra universului reprezentat")83. Receptarea "estetică" a melodramei se vede astfel determinată de existența unui public implicat și dezimplicat totodată, actor și spectator în același timp. Altminteri, prin "identificare simpatetică" (ca treaptă necesară a identificării cathartice) melodrama trăiește bine mersi și în afara artei, cucerind inimile unui public simțitor, chiar dacă mai puțin cultivat. Pe de altă parte, depășirea opoziției clasice dintre tragedie și comedie reprezintă condiția prealabilă a existenței "dramei" moderne
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
valori de apreciație, a căror consumțiune atârnă de stadiul de cultură al poporului. ["DATA APARINȚEI BILETULUI... "] 2259 Data aparinței biletului e precisă - până și ora; data când [î]i espiră terminul nu se poate preciza, deși e scris cu cerneală simpatetică; cam simți peste cât timp, dar preciza nu poți, căci dodată te pomenești c-a espirat, că nu mai are curs. {EminescuOpXV 84} CIRCULAȚIUNEA BANILOR 2267 Suma constantă fie, de ex., s. Cestiunea este de câte ori această sumă constantă se-nvestește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
e ceea ce dorim astăzi, ci o reconstituire (chiar și o reconstruire) afectivă a trecutului, o restaurare a vechilor și îngălbenitelor fotografii până la claritatea realității, o întîlnire virtuală sub semnul respectului pentru adevăr - dar a unui alt adevăr, relativizant, ludic și simpatetic - cu cei pe care am învățat să-i iubim din scrierile lor. Fapte în copilărie era "mic și îndesat"1, foarte negricios, ca toți frații săi. La Cernăuți avea o frică patologică de stafii 2. Adolescent, "era un tânăr sănătos
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
societăți și/sau fenomene care funcționează după principii și legități diferite de cele cu care operează știința modernă. De exemplu, James Frazer scrie în Creanga de aur117 despre legile magiei: legea sau principiul similitudinii (asemănătorul poate produce asemănător) și legea simpatetică (între toate lucrurile există o simpatie universală). Referindu-se la acest fapt, Marc Augé sublinia într-o lucrare apărută în 1994: "Antropologia analizează sensul pe care oamenii din cadrul colectivității îl dau existenței lor. Sensul este relația și, în această împrejurare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un singur rând ce poate exprima dezacordul printr-o antifrază, rătăcit, de pildă, într-un text encomiastic, la nuanțe polemice de fundal, disimulate strategic prin anunțarea altor intenții, până la accese nereprimate de furie și revoltă, în care limba devine materie simpatetică, iar textul un act ritualic de magie neagră. În acest din urmă caz, avem de-a face cu pamfletul sterilizat (Călinescu) în care identitatea victimei se disipează, iar schema actanțială a discursului este practic redusă la doar doi actanți: pamfletarul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aminteam puțin mai sus, ține de fictivizarea obiectului și reprezentarea sa într-o eidetică a apocalipsei. Din unghi retoric, contestarea vehementă devine cea mai firavă formă de argumentare, în comparație cu imaginea horror pe care poetul-moralist o construiește, întotdeauna atent la forța simpatetică a detaliului. Ficțiunea se naște, foarte ades, dintr-o percepție distorsionată asupra unor evenimente reale, consemnate de presa vremii, al căror element autentic astăzi nu mai are nici o relevanță, chiar dacă, uneori, metatextul ficțiunii restabilește contactul cu realitatea. În acest caz
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
chiar sacrificiu. Empowerment-ul este procesul de învățare prin care locuitorii, chiar și cei mai săraci, mai vitregiți, vulnerabili etc. învață "să ia cuvântul", să-și ia viața în stăpânire, să-și valorifice capitalurile. Contactul direct cu situațiile, simpatia socială, perspectiva simpatetică pot fi un motor pentru acțiunile reușite de dezvoltare a comunităților. Este importantă crearea de locuri de întâlnire cât mai aproape de locuitori, identificarea unui bazin de adeziune lărgit. Participarea, implicarea, inițiativa nu pot fi disociate de interesul de a se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
literatură vorbită"165, Zarifopol face mai mult decât un reproș la adresa lenei de meridional a prietenului său, întrucât indică și specificul profund scenic al creației acestuia, în sensul că textul întreține un permanent dialog cu cititorii intentionați. Oralitatea și "stilul simpatetic"166 sunt ingredientele de bază ale "feliei de viață" realiste caragialiene, a cărei rețetă a fost redescoperită și îmbogățită în special de prozatorii din generația "de creație" (Tudor Vianu) optzecistă. Cu deosebire formula "transmisiunilor directe" frecvent utilizată de Mircea Nedelciu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
satisfacții parțiale, acestea constituind mobilul ei intrinsec care o înscrie în componentele fundamentale ale personalității (F. Turcu, 1981). c) Motivele relaționale. Există trebuința de interacțiune a elevului cu părinții, profesorii, colegii. Relațiile cu aceste persoane sunt motivate de stările afective simpatetice sau nesimpatetice reciproce, de atitudinile care se manifestă de către elev față de ceilalți, dar și de cei din anturajul lui față de el. Profesorii care se bucură de mai mult respect vor exercita cea mai mare influență benefică asupra elevilor, părinții iubiți
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
forme ale motivației raportate la diferite criterii. Dacă se au în vedere aspectele pozitive sau negative atunci în procesul de învățământ se vorbește de o motivație stimulatorie și de o motivație inhibitorie. Motivația stimulatorie, precum lauda, încurajarea, aprecierea pozitivă, relații simpatetice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a cunoștințelor (Neacșu, 1978). Motivația inhibitorie exercită efecte de blocaj asupra sarcinilor școlare și este produsă de stimuli ca: blamarea, pedeapsa, teama de notă, indiferența. De asemenea, anxietatea și stările de stres existente în
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este pregătit pentru a facilita
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
omul suferind 69 A trecut prin toate cele prin care ni se cere și nouă să trecem. Astfel, ne putem apropia de El cu Încredere, pentru că ne Înțelege starea, El trecând deja prin ea și creând astfel o legătură puternică simpatetică Între El și noi. Acest gând ne aduce mai mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru alinarea suferinței, pentru că suferința lumii Îl „afectează” și Îl Îndurerează pe Creator. Prin activarea spre alinarea suferinței
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]