374 matches
-
nemulțumirile sale au circulație mediatică, editorială sau măcar revuistică. Polemizează, de pe poziții de naturalețe jucat cordială, cu noii intelectuali de stânga, se indignează în fața gafelor gramaticale pe care le comit redactorii singurului post de televiziune cultural, se distanțează de viziunea simplificatoare a unor critici literari cu - altminteri - admirabile cunoștințe de teorie. Când, de pildă, Eugen Negrici enunță, cu ochii închiși, o teză conform căreia întreaga literatură postbelică s-ar compune din reacții la adresa hotărârilor de partid, Dan C. Mihăilescu nu ratează
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
National Book Foundation. în proza ficțională americană, Bellow este exponentul fazei de tranziție între generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-ar putea spune că Saul Bellow - cel licențiat în sociologie și antropologie, profesor la diverse universități americane, printre care, cea din urmă și cea mai durabilă, Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită nu numai
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
National Book Foundation. în proza ficțională americană, Bellow este exponentul fazei de tranziție între generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-ar putea spune că Saul Bellow - cel licențiat în sociologie și antropologie, profesor la diverse universități americane, printre care, cea din urmă și cea mai durabilă, Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită nu numai
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
și anti-utopiile conțin uneori un sâmbure de utopie. În orice caz, ambiguitatea lor lasă loc unor interpretări multiple, care dezechilibrează raportul dual utopie /antiutopie. Foarte interesante analizele pe texte mai puțin cunoscute de secol XVII, dar iarăși, cu unele interpretări simplificatoare în spirit dualist, spre exemplu, la Margaret Cavendish, cu a sa Blazingworld, ni se spune că autoarea este o continuatoare a ideilor lui Ficino, a „cultului solar” al neoplatonicilor, ceea ce nu este greșit, doar că Ficino era, așa cum demonstrează și
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
gândești că, într-un fel, a fost mai bine că ceea ce s-a încercat a fi pus în practică a fost utopia lui Marx, și nu utopia lui Nietzsche. As vrea să închei această recenzie (nemeritat de scurtă și de simplificatoare) a cărții lui Safranski cu o mărturisire extrem de plastică și revelatoare făcută de Lou Andreas-Salomé, muza lui Nietzsche pentru o vreme: "E ciudat cum, în cursul conversației noastre, am reușit cu neîndemânare să coborâm în acele abisuri și locuri amețitoare
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
La mijloc este și presupoziție: că Luceafărul ar fi capodopera indiscutabilă a poeziei eminesciene. La G. Călinescu este, la I. Negoițescu nu este. Aprecierea respectivă are valoare istorică și devine clișeu tocmai prin absolutizare. Clișeul e prin natură schematic și simplificator. A paria pe funcția lui cognitivă e o dulce naivitate de iconodul. Formula, se știe, a folosit-o Noica, atunci cînd a descoperit caietele eminesciene. Dl Geană îi cunoaște sursa în Iorga: �expresia integrală a sufletului românesc�. Dl Geană nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
doar îl decodifică plastic pe Arcimboldo, ci îi și prelungește viziunea și ridică vălul infinitelor sale precauții. El deconspiră faptul că în spatele întregului eșafodaj ceremonial, conceptual și lingvistic se găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1. denarativizarea, 2. disoluția și 3. abstractizarea. în prima etapă, Ion Gheorghiu suprimă identitatea formelor integrate în portretele
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
mai puțin sau defel. Emoția nu mai face reverențe protocolare în fața rațiunii, iar aceasta a abandonat prestigiul disjuncțiilor didactice, al normărilor consacrate. Așa ar sta lucrurile în teorie. În fapt însă nu puțini critici mai păstrează reflexul unei clasificări comod simplificatoare a autorilor. Dacă se întîmplă ca unul dintre aceștia să scrie și poezie și comentariu, e secționat în două, astfel că ajunge să figureze doar într-una din ipostaze. Cealaltă e fără menajamente dată la o parte, împinsă în subsolul
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
act (auto-ironic) de libertate: un fel de... "dacă tu, privirea din afară, m-ai perceput pe mine (pe noi) exclusiv astfel - i.e. monstruos-seducător-vulnerabil - iată că și eu, parte pînă acum tăcută a sintagmei "Vestul și...restul", te pot construi la fel de simplificator, fără a-ți da șansa să ieși din pielea turistului cultural imbecil-prietenos. În plus, și eu pot să-ți controlez privirea, s-o oblig să decupeze spațiul "meu" tocmai prin eludarea zonelor pe care le-a "colonizat" în ultimul deceniu
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți de identitate ale europeanului. Dar pot ele suplini miturile fondatoare ale imaginarului european? Și, de fapt, există europeanul ca atare? Desigur, o viziune simplificatoare ar fi cea a americanului care spune "îmi petrec vacanța în Europa", ignorând diversitatea și particularitățile. Or, complexitatea și diversitatea Europei dă forța și unicitatea ei. Deocamdată ne aflăm în fața unei afirmări polifonice a Europei și nimeni nu poate paria
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
reprezentați de instituții și de autorități locale, prin facilitarea accesului lor la educație, si sunt anihilate de comunitatea din care provin, cu caracteristicile ei culturale manifeste mai ales prin comportamentul unor părinți ignoranți și obtuzi. E un discurs reducționist și simplificator, pe care spectacolul Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa? produs de compania de teatru feminist rom Giuvlipen vine să îl contracareze în forță. Reflexul cu pretenții umaniste, ba chiar pretins feministe, de salvare a tinerelor inocențe din „strânsoarea” unor
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
esteticii acestuia, faptul dă măsura atît a substratului fertil pe care estetica weimariană, alături de idealismul filosofic romantic, l-a reprezentat pentru întreaga producție intelectuală a secolului al XIX-lea în Germania și Austria, ca și a valului epigonic și inerent simplificator pînă la falsificator pe care ea l-a susținut pînă tîrziu, pînă, de ce nu?, în era "realismului critic" și a "realismului socialist". Este interesant faptul că termenul de "Typus" nu apare în nici una din scrierile dedicate de Goethe artei și
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
ca să zic așa, fără aparat critic. Dacă jocurile logice ale lui Barbu, ori Arghezi, ori Blaga stimulează exegeza, mai mult sau mai puțin la obiect, paradoxalele prospețimi ale versurilor lui Nichita sunt făcute să-ți placă, sau nu. Asta justifică, simplificator, de bună seamă, împărțirea gusturilor contemporanilor și ale posterității în da, sau ba. Aproape fără explicații. Așadar, viziunea poetică a lui Nichita Stănescu e făcută să nască poeți, nu cititori. Descoperitori empatici ai unor ritmuri care au abundența, plinătatea solară
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
Adevărul literar și artistic, Călinescu scria că deja romancierul Ultimei nopți... voia, în Transcendentalia, volumul de șapte poeme din 1931, de la Cultura Națională, "transcenderea mediului liric de toate zilele, într-o preocupare de marile probleme ale existenței noastre". Un verdict simplificator, la prima vedere, dacă nu cumva pasibil de suspiciunea unei fine ironii, de așteptat întotdeauna cînd se aduc în discuție marile cauze. Însă Camil Petrescu însuși, încă (doar) poet, îi răspunde, în 1929, lui Ralea, legîndu-se de prozaicii eroi mîncători
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
este și atît. Autorul geometrizează și lasă să vorbească lucrurile ele însele, fără adaos auctorial. Poezia rezidă în ele însele, iar cititorul o trăiește prin propria participare. în sfîrșit, să înțelegem că proza "socialistă" n-ar face decît să reia, simplificator, achizițiile interbelice? Morala: în general sînt zgîrcit cu elogiile. Totuși, noua carte a Mihaelei Mancaș este un dar adus culturii noastre cum rar se întîmplă.
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
etern" este o replică directă la "a fi meschin și vremelnic". Orice am face, suntem opera propriilor nostre determinări, de toate felurile. Și asta nu se referă la un determinism mecanic, la un determinism linear sau la o altă schemă simplificatoare. Există întotdeauna un determinism subtil, ceva similar cu acea informație care privește amprenta sau codul genetic. În același fel funcționează, pentru orice om, o "memorie genetică" a societății în care trăiește, un cadru matricial pe care aceasta i-l impune
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
care s-au succedat în România ultimilor 70 de ani. Experiența sa de trăitor în toate aceste regimuri îi dă posibilitatea să sesizeze toate inadvertențele perpetuate în cărțile de istorie și în studiile științifice, cele mai multe avînd la origine o judecată simplificatoare, întemeiată pe o tendință excesivă de generalizare. De aceea, chiar dacă unele afirmații ale lui Alexandru George sînt riscante întemeindu-se la rîndul lor pe o excesivă generalizare (este discutabil faptul că și cei mai săraci țărani încercau să imite „în
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
răspuns acesta. Nu te poți pune cu bășcălia." Fermitatea verdictului m-a tulburat și m-a pus pe gânduri. în mod evident, nu mă conformasem de prea multe ori în viață acestei înțelepciuni. Ba, dacă ar trebui să-mi rezum simplificator existența, aș fi obligată să recunosc că nici paginile, nici faptele mele n-au făcut altceva decât "să se pună cu bășcălia" și să înainteze cu masochism împotriva ei. Cum altfel s-ar putea explica încăpățânarea de a susține că
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei, din cauza unor perspective adesea prea simplificatoare. Un text lung, de multe pagini (de pildă, un articol științific dintr-o revistă, o nuvelă etc.), este o structură astfel organizată, încât există o coeziune între toate părțile, o coerență logică pe care cititorul trebuie s-o surprindă, spre
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
doar îl decodifică plastic pe Arcimboldo, ci îi și prelungește viziunea și ridică vălul infinitelor sale precauții. El deconspiră faptul că în spatele întregului eșafodaj ceremonial, conceptual și lingvistic se găsește, în deplinătatea sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1. denarativizarea, 2. disoluția și 3. abstractizarea. În prima etapă, Ion Gheorghiu suprimă identitatea formelor integrate în portretele
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
cel de-al doilea război mondial l-a reinstaurat. A da vina așadar pe anul 1918 pentru tot ceea ce avea să se întâmple rău ulterior, în istoria europeană și chiar mondială - după cum se face de obicei - este de departe foarte simplificator și inexact, dar aceasta este poate o altă discuție decât cea de față. în carte există și o referire la situația din România, în subcapitolul "L'argent, le marché et la société", o referire într-o singură frază, care frizează
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
Gheorghe Grigurcu O nouă carte a lui Grigore Cartianu, după Sfîrșitul Ceaușeștilor, ne ține cu sufletul la gură. Lărgindu-și ecartul cercetării, autorul își propune să dezlege misterele acelui teribil amalgam de aspecte cunoscut sub numele simplificator de Revoluția din decembrie. Ce s-a petrecut cu adevărat atunci? În ce măsură mai putem accepta termenul de Revoluție? „Ea include și revoltă populară, și puci militar, și lovitură de stat, și Revoluție, și contrarevoluție, într-un dozaj bine calculat de către
Crime nesancționate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5714_a_7039]
-
p. 69). Nici inocența estică nu e una firească, fiindcă e obținută prin eludare, prin opacizarea treptată a minții, prin refuzul revelației: "inocența este un vin de gheață" (p. 66). Trebuie spus că reprezentarea estului este totuși reducționistă, monocordă și simplificatoare. Ca imagine estetică, zona exclusiv malefică și văduvită de iubire are ceva de construct alienat, lipsit de iradiere, de completitudine. Supără și excesul de neologisme, care conduce uneori la o fadoare a discursului, criptic în mod inutil, cu precădere în
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
îndeajuns de puternici încât să dicteze altora legeať" (p. 87). Ne place sau nu ne place să o recunoaștem, este clar că nu toți comuniștii au fost la fel, iar judecarea faptelor lor trebuie făcută diferențiat. De aceea o lege, simplificatoare, a lustrației nu ar trebui să-și aibă rostul. Adam Michnik este un autor ale cărui cărți ar trebui să devină lectură obligatorie pentru toți politicienii români.
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
de entertainement care, volens-nolens, predomină în Occident. Ca o consecință, genul literary fiction (în această accepție, termenul este aproape intraductibil!) este relativizat în grila genurilor romanului de mare popularitate. Pe bună dreptate, critica literară elitistă este nemulțumită de acest tratament simplificator al industriei de entertainement față de literatura originală. Romanele lui Petru Popescu din SUA au fost analizate de critica românească, reliefându-se mai mult formula de roman popular, în defavoarea argumentelor de ordin literar. Împachetarea unor conținuturi valoroase din punct de vedere
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]