1,315 matches
-
Începând cu Arghezi, încheind cu Bogza, între două forme de violență și două stări de scandal, survolul lui Lucian Boz e o dare de seamă liniștită despre o epocă tulbure. În care încape multă căutare de sine, mult experiment, mult simulacru și multă fanfară. Peste toate zgomotele acestei lupte, cronicarul nu țipă mai tare, cum fac destui congeneri și prieteni, prinși în sclipitoare dispute de idei. Rezistența - cu puține excepții - a părerilor lui vine dintro prețuire nepartizană, căreia i se pot
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
spunea Dostoievski - vede pretudindeni aluzia, bănuiește cine știe ce cheie, o intenție dușmănoasă, se întreabă dacă nu este o aluzie la ordinea socială.» În 1849 este arestat și începe un calvar de zece ani. Este condamnat la moarte, apoi scos la un simulacru de execuție, comutată în pedeapsă la opt ani de închisoare în Siberia, dintre care patru ani ca soldat. Perioada trăită în Siberia l-a inspirat să scrie romanul Amintiri din casa morților care este și el cenzurat. După acea perioadă
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
Felicia Antip Nu de simulacrele de ziare made în Romania îmi este dor, ci de marile ziare occidentale pe care am avut norocul de a le cunoaș te în vremuri când erau prohibite la noi și cărora le-am citit, ori de câte ori am avut prilejul, povestea
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
religios, al demoniză rii științei sau mitologizării ei etc. Procedeele specifice documentarului furnizează aici false creanțe subiectului, mai ales atunci când elementele senzaționaliste extrase filmului de aventuri sunt inserate în istoria apocrifă a cronografului. Rafinamentul lui Andrew Legge stă și în simulacrele create pentru a reda vârste ale cinematografului, iar filmului i-a fost decernat Premiul publicului pentru cel mai bun film străin. Cu La tot mai mare adâncime (2009), care a primit premiul „Cristian Nemescu” pentru cea mai bună regie, premiu
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
tradițiile balcanice de cele occidentale. Obiectul iadeș e destul de răspândit în lume, dar cu alte funcții, în primul rând cu aceea de a prevesti îndeplinirea unei dorințe: în spațiul nord-american, iadeșul (wishbone) este foarte cunoscut, până la a fi substituit de simulacre din plastic („Cine ar cumpăra un iadeș de plastic? Răspunsul: peste două milioane de americani în fiecare an, adică 5.000 pe zi”, Adevărul, 7.09.2009). Cum osul în formă de furcă se rupe în mod natural în două părți
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
la dispoziția tuturor” (408), cetățenii vor fi încurajați să cheltuiască, să devină datornici, iar răzmerițele vor fi înăbușite prin grosimea facturilor. Plăcerea comodă, prosperitatea materială, lipsa ierarhiilor consfințite de tradiție vor duce la o lume a relativismului postmodern în care simulacrul și repetitivitatea vor ucide spiritul. „Femeia nu va mai fi silită să dea ascultare bărbatului ei, copiii se vor putea ridica împotriva părinților, bătrânii care nu se vor purta precum copiii și adolescenții vor fi internați în case de sănătate
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
Alex Goldiș „Este, cred, prima mea carte care nu relevă intenția sistematizării și pe care cititorul ar putea- o deschide la întâmplare, dacă dorește s-o deschidă”, mărturiseș te Eugen Negrici într-o notă introductivă la Simulacrele normalității, cel mai recent volum. Și e, într-adevăr, destul de curios să constați că, deși a avut întotdeauna vână de publicist, Eugen Negrici s-a păstrat pe cât posibil departe de genurile fragmentare. O motivație asupra căreia criticul intervine constant e
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
volumele de studii ale lui Eugen Negrici sunt trase, printr- un ciudat proces de compensație, în tușe eseistice. Asocierile libere, exemplele ingenioase, încercarea de reabilitare cu orice preț a marginalului, spiritul polemic, fac din studiile lui opera unui publicist refulat. Simulacrele normalității e o carte unică, însă deloc lipsită de reprezentativitate în ce privește stilul criticului. Ea adună articolele publicate în România literară la jumătatea anilor ’90 sub rubrica cu același nume. Merită constatat de la început că absența unei tematici consecvente nu diminuează
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
absența unei tematici consecvente nu diminuează interesul pentru foiletoanele lui Negrici. Dimpotrivă. Neconstrâns de data aceasta de niciuna dintre rigorile istoriei sau teoriei literare, criticul se poate lăsa în voia capriciilor scrisului. Iar Eugen Negrici se dovedește a fi, în Simulacrele normalității, un excelent vânător de subiecte - fie că e vorba de curiozități de istorie literară sau de observații „sociale”, legate de primii ani postrevoluționari. Din unghiul capacității de a decupa subiecte, micile eseuri sunt comparabile cu Temele manolesciene. Multe dintre
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
interesează, bunăoară, de breșele anecdotice, de „viața de zi cu zi”, parcimonios surprinsă printre atâtea evenimente istorice majore. Din Condica logofătului Gheorgachi sau Ghenealoghia familiei Cantacuzinilor criticul reține „întâmplări cu tâlc” și trage concluzii pe măsură. De altfel, discursul din Simulacrele normalității construiește, în efigie, figura unui moralist pe invers. Fie că pledează pentru o poezie lipsită de rigorile purismului, pentru o retorică cehoviană în favoarea uneia inflamat romantice sau pentru privirea mai puțin încruntată asupra începuturilor literaturii române, e evidentă opțiunea
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
se plângă, ca majoritatea confraților de generație, de pierderea statutului scriitorului sau de reculul literaturii cu majusculă, criticul preferă să descompună cu detașare noua realitate. Mare parte din aceste observații au fost sistematizate ulterior. Căci, deși pare scrisă în vacanță, Simulacrele normalității rămâne anticamera cât se poate de serioasă a uneia dintre cele mai provocatoare cărți românești din ultimele decenii: Iluziile literaturii române.
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
cosa mentale. Scena în care deținutele se roagă în același timp pentru o paznică și procesul lui Pătrășcanu sunt cele mai izbutite fragmente din întreaga carte. Prima insistă pe o tensiune a interiorității comune, desăvârșite prin suferința revelată, cealaltă pe simulacrul istoriei, pe mistificarea orbitoare, ce nu poate fi notată decât prin sarcasm și ironie. Lena Constante scrie despre o lume fragmentată, mereu seismică, ce poate fi anulată prin refugiul în puterea cuvintelor încapsulate în memorie. În lupta „cu dușmanul cel
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
un fumist prețios care a făcut nepermis de multe concesii unui consumerism deghizat în manipulări ludic postmoderne, Brian De Palma face parte din generația de mari cineaști apărută la începutul anilor ’70, generația lui Scorsese, Spielberg, Coppola. În ce privește jocul cu simulacrul și clișeul, regizorul nu l-a dus niciodată până la capăt așa cum a făcut-o Tarantino, preferând rolul de utilizator inteligent în locul celui de programator. Există în filmele sale un superficial strat hitchcookian pe care ești numaidecât tentat să-l recunoști
Domnișoara Christina și domnișoara Isabelle by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3328_a_4653]
-
eseu personal și eseu filozofic, dintre proza de idei abstractă și exemplul concret - o critică a societății de consum capitaliste și, mai larg, a postmodernității, văzute - aceasta din urmă - ca o epocă a contingenței, a diseminării, a suprafețelor sau a „simulacrelor” (cu termenul lui Baudrillard), pe scurt o epocă lipsită de transcendență, de preocuparea metafizică. Or, „viața umană în afara iluziei metafizice e imposibilă” - scrie Gheorghe Crăciun, vechiul promotor optzecist al postmodernismului (ca formulă de frondă, de impunere teoretică și generaționistă, în
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
și cultură generală... Deci, e trist că într-un text atât de laconic sunt comise mai multe inexactități, aproape enormități, care fac din năvalnicul, severul Maiakovski un baladist liricoid și - asta e! - un foarte prost cunoscător al geografiei... Din nefericire, simulacrele la care este supusă poezia unor mari poeți ruși nu sunt puține. Astfel, mi-a fost dat să dau peste un adevărat măcel la care i-au fost supuse unele texte ale Marinei Țvetaeva. „Traducerile”- blasfemii au apărut într-o
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
avarie de la bun început, continuă în aceleași acorduri. Lumea din Amorțire este lipsită de viață și voință. Unica reușită a romanului stă în instrumentarea intensităților mici dintr-un univers surprins in slow motion, în care supraviețuirile nu sunt altceva decât simulacre. Tușele caricaturale, ludicul cotidian, intertextualitățile și comicul absurdist nu trec de o demarcație inutilă. Nu citim, din păcate, în Amorțire, felul cum intimitatea cu boala ori cu morbul creației distrug ori regenerează o luciditate, un sistem. Sau o identitate. Doar
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
vrea să facă lumină în dosarele Revoluției, Băsescu vrea să-și «încununeze» finalul de mandat cu rezolvarea unei probleme restante, așa cum singur recunoaște, încă din timpul mandatului fostului procuror general, Laura Codruța Kovesi. Pe vremea aceea am asistat la un simulacru de spectacol, gândit și regizat de la cel mai înalt nivel, în care «vinovat de servicu» a fost găsit generalul(r) Dan Voinea, fostul procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare. Ceea ce ignoră însă chiriașul de la Cotroceni este faptul că
Codrin Ștefănescu demască "șiretlicul chiriașului de la Cotroceni" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37480_a_38805]
-
esențiale. Poezia ei era o tentativă de armonizare a sufocării existențiale. În proză, ea mizează pe felul cum exfolierile psihologice anunță resemnarea echivocă. Romanele sunt construite în jurul unor personaje ce parcurg o triplă metamorfoză. Mai întâi, o revelație denunță un simulacru al captivității. E vorba, mai precis, de felul cum individul se raportează, într-o situație limită, la exteriorități ce devin, totodată, un prim pilon în procesul interiorizării. În al doilea rând, Dora Pavel modelează universul psihologic al eroului prins în
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
rezultatul final. Altfel, credibilitatea unei alegeri primare directe nu va sensibiliza publicul, mai precis: votanții din afara PDL. Faptul că președintele PDL a pronunțat deja un nume nu e de bun augur. Dacă vrea să gestioneze o competiție reală, nu un simulacru, ar trebui să aibă puțintică răbdare...", a conchis europarlamentarul. Cătălin Predoiu, preferatul lui Vasile Blaga pentru prezidențiale În cadrul reunirii Comitetului Director al PDL, care a avut loc sâmbătă la Baia Mare, s-au stabilit criteriile pentru alegerea viitorilor candidați ai partidului
Preda: Nu e de bun augur că Blaga a pronunțat deja un nume de prezidențiabil by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35822_a_37147]
-
boală și maltratat de slăbiciune. În viață nu a apucat să aibă o Brünnhilde, chiar dacă trei femei l-au protejat de-a lungul timpului: Cosima Wagner, Lou Salomé și sora Elisabeth-Förster Nietzsche. În totul și-a făcut din viață un simulacru eroic prin care a slăvit exact valorile pe care nu le-a putut întruchipa: sănătatea, puterea, iubirea, libertatea. Și dacă nu ar fi stilul care să-i ridice cărțile la rangul unor piese literare care pot fi gustate în sine
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
mai grea condamnare: 25 de ani temniță grea și 10 ani degradare civică. Nu va mai ajunge să trăiască în libertate, fiindcă moare în temnița de la Aiud în 1962, la câteva luni după eliberarea autorului „poemelor cu îngeri”. În urma procesului simulacru, V. Voiculescu părăsește arestul M.A.I., fiind repartizat la Penitenciarul Jilava, începând cu 31 ianuarie 1959. N. Steinhardt îl întâlnește pe poet pe când erau transferați din închisoarea Securității în Fortul 13 din Jilava, consemnând în Jurnalul fericirii, în ziua de
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
adevăratul sine în spatele ușii. E un soi de sinucidere în folosul realității. Pentru că, dacă doar ceea ce există e real, atunci ceea ce simt că aș putea deveni fără nici o restricție, în alte condiții, e o fantomă. Ură față de acest oraș, cu simulacrul lui de viață ieftin și ordinar. [...] 19 ianuarie 1950 Vestea că medicul specialist mi-a diagnosticat boala 12; ușurare, senzație de reabilitare, ușor regret pentru starea din trecut - masochist. Un efect nu întru totul negativ; atît de multe profunzimi ar
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
tot felul de ticuri și fobii capabile să-i exprime cât mai radical diferența față de ceilalți. Egoismul și cruzimea cu care își concepe și își joacă rolul, dublate de o sensibilitate ultragiată, în permanentă căutare de afecțiune, fac ca acest simulacru de alienare să semene leit cu alienarea însăși. Subtilitatea construcției personajului stă, toată, în acest paradox: înscenarea pas cu pas a dereglării mintale nu face decât s-o ridice la pătrat, printr-un nou simptom: metanebunia. „(...) Scrânteala mea, nereperabilă poate
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
se cultivă nu în bibliotecă, ci pe facebook. E o generație care tinde să rupă punțile cu tradiția părinților și bunicilor, fără să fie întotdeauna capabilă să-și creeze propriile tradiții, preferând să maimuțărească pe alții sau să trăiască printre simulacre și nonvalori. Flaviu Predescu sesizează imensele riscuri ale unei libertăți prost înțelese, ale ignoranței și autosuficienței, ale narcisismului generaționist. Deplânge dărâmarea grăbită a idolilor sau jubilarea naivă a celor ce dinamitează valorile create de înaintași. Ca și un alt exeget
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
Alin Augustin Florin și Ostaficiuc Constantin. Cu ocazia audierilor, suspecții PENESCU TIBERIU GEORGE și BLAGA LUCIAN, au făcut afirmații mincinoase în legătură cu împrejurările în care au transmis oferte de participare la licitația de închiriere a spațiilor, aceștia ascunzând motivul real al simulacrului de ofertare făcut, respectiv crearea aparențelor unei proceduri deschise, transparente și competitive. În realitate, a fost favorizată firma controlată de suspecții Popoviciu Alin Augustin Florin și Ostaficiuc Constantin. Prin activitățile infracționale derulate de către acești funcționari, cu concursul direct al persoanelor
Doi deputați PDL și un senator PSD, URMĂRIȚI PENAL by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29883_a_31208]