336 matches
-
întîlnim o problemă recurentă, cea a reușitei sau eșecului acestui tip de comunicare. Într-o viziune ideală a interculturalului, în care rolul limbajului nu este explicit, o soluție la reușita comunicării interculturale ar fi reprezentată de un stil comunicativ intercultural sincretic, capabil să integreze mai multe identități. Dar, interacțiunile dintre indivizi sau grupuri de indivizi cu referințe culturale diferite comportă încă un factor dificil de soluționat în spațiul real: pozițiile discursive inegale reprezentate de majoritate/minoritate sau de vorbitorul nativ/dobîndit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acordul în număr, gen și persoană al sintagmelor coordonate, pentru că factorii care reglează acordul în aceste trei trăsături sunt diferiți. Două dintre aceste trăsături, genul și numărul, se manifestă solidar la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de gen și număr fiind sincretice). 2.1.1. Acordul în număr În ce privește acordul în număr al verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În limba română, se întâlnesc variate exemple în care verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de acord sufixal nu sunt strict personale, ci flexionar-temporale. Pronumele pline de persoanele 1 și 2 sunt diferite de toate celelalte nominale, pentru că nu au mărci cazuale explicite. Cazurile morfologice nominativ și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu agentul (aflat în cazul oblic, marcat cu postpoziția ne), ci cu pacientul (aflat în caz direct). La imperfectiv, verbul tranzitiv se acordă cu subiectul, ca și verbul intranzitiv. Un pacient marcat, obiect specific sau uman, cere postpoziția ko, marcă sincretică de dativ și acuzativ. Există două tipuri de participii: un participiu ergativ, static și rezultativ, care are afinitate cu clasa nominală, și un participiu pasiv, care nu acceptă introducerea unui adverb temporal printr-un relator nominal, nu acceptă marca agentivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cărora vom reveni) cu rămurele cu verdeață : iederă, ilex, brad ; în sfîrșit - și fără nici o legătură cu Crăciunul -, romanele Mesei Rotunde menționează un arbore supranatural acoperit în întregime de lumini. În acest context, pomul de Crăciun apare ca o soluție sincretică, care concentrează adică într-un singur obiect niște exigențe date pînă atunci separat : copac magic, foc, lumină durabilă, verdeață persistentă. Invers, Moș Crăciun este, sub forma sa actuală, o creație modernă ; și mai recentă este credința (care obligă Danemarca să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
personaje ce împart, rînd pe rînd, pedepse și daruri. Să adăugăm că, precum katchina, prototipul arhaic al lui Saturn este un zeu al germinației. În fapt, personajul modern al lui Santa Claus sau al lui Moș Crăciun rezultă din fuziunea sincretică a mai multor personaje : Abatele Veseliei, episcop-copil ales sub protecția Sfîntului Nicolae, și Sfîntul Nicolae însuși, din a cărui sărbătoare își trag originea în mod direct credințele legate de ciorapi, de încălțări și de coșurile caselor. Abatele Veseliei domnea în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
altora sau pe care le aduceau copiilor ; în sfîrșit, fraternizarea între bogați și săraci, stăpîni și slugi. Cînd analizăm faptele mai îndeaproape, ies la iveală unele analogii de structură la fel de frapante. Ca și Saturnaliile romane, Crăciunul medieval prezintă două trăsături sincretice și opuse. Este în primul rînd o adunare și o comuniune : distincția dintre clase și stări este temporar abolită, sclavii sau servitorii se așază la masa stăpînilor, iar aceștia din urmă le devin slujitori ; mesele îmbelșugate sînt deschise tuturor ; sexele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
doctor, Felicia Crumpei, medic primar specialitatea radiologie și imagistică în cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. A fost omul ce a făcut lumină în lanțul meu de incertitudini și care, cu siguranță, s-a dovedit a fi mult mai corelativă și sincretică în relație cu mijloacele moderne de investigație medicală. Indice de personalitate, hotărârea. Doamna doctor, Aurelia Pădurariu, medic primar specialist gastroenterologie și hepatologie în cadrul Spitalului Municipal de Urgență Pașcani. E ceva în relația mea cu doamna doctor ce ține de profunzimea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
individuali justifică anumite restricții ale acțiunilor individuale. Nici unei persoane nu ar trebui să-i fie permis să încalce drepturile celuilalt. O asemenea abordare nu intră în limitele tradiționale ale individualismului și colectivismului, ceea ce furnizează autorul fiind mai degrabă o viziune sincretică proiectată asupra lor. " Independența și interdependența reprezintă două trăsături distincte ale Sinelui, prima sugerînd separarea și unicitatea individului, în timp ce a doua pune accent pe uniune, legături, relații" (Rață, Iacob, 2002, p. 63). Acești doi termeni formează o dimensiune, fiecare aflîndu-se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o situație socială în care în interiorul aceluiași popor există cu adevărat două departamente, care nu comunică prin intermediul vreunei legături existente între ele [...]. În majoritatea cazurilor, proletarul nu este adeptul nici unei religii, copiii acestuia serbează niște ritualuri care evocă amintirea religiei sincretice a sclavilor din Antichitatea târzie [...]. Aceștia se supun unor tunsori de pe urma căreia rezultă o bucată de chelie sau își înspumează părul pentru a forma niște peisaje cu protuberanțe, sunt dispuși să își găurească orice parte imaginabilă a corpului, pe care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de „scopul exercițiilor scrise”, care sînt detaliate astfel: „învățarea ortografiei, a punctuației, formarea stilului, deprinderea cu ideea de compoziție, deprinderea cu ideea de sinteză, cu cea de analiză, prelucrarea materialelor și controlul lecțiunilor” (Papadopol,1925: 95-96). Remarcăm atât surprinderea caracterului sincretic și polifuncțional al acestui tip de activitate, surprins pertinent de Papadopol și faptul că aceste scopuri subordonează în opinia acestuia și tipurile de exerciții de scriere clasificate astfel: „exerciții de reproducere exactă, de reproducere liberă, de sinteză, de analiză, de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
transmitere mai comode, mai puțin cronofage și mai puțin supuse capriciilor tehnice. Instruirea asistată de ordinator a fost anticipată ca mijloc didactic superior de mijloacele tehnice audio-vizuale, precum diapozitivele, filmele, discurile, benzile audio și video, dar computerul este un mijloc sincretic al tuturor acestora la un loc și nu numai, fiind un instrument deosebit de interactiv. Dar, așa cum s-a remarcat „mijloacele de învățământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sînt integrate organic în contextul lecțiilor și se imprimă o finalitate explicit
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
inițial aceste UPI, ni se precizează că ele nu conțineau exclusiv cunoștințe științifice, ci și alte activități de tip atelier, productive, de tip obștesc, de tip social-politic, („political engagement”), de tip leisure [cf. fr. loisir - timp liber, n.n. M.S.]. Scopul sincretic al UPI era de a pune în fața elevilor „sarcina de a se desprinde să facă alegeri și să ia decizii „realiste”, și totodată să-și dezvolte aptitudinile corespunzătoare, luând în mâinile lor realizarea întregului proces.” (P. Apostol, 1980: 8). „în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ahmedabad, Lucknow, Madura, Amristar și altele), India promite mult și are mari șanse să devină o puternică forță economică a lumii. Cu tradiții multimilenare exotice și ezoterice, elevata spiritualitate a Indiei ne este dezvăluită de autoare Într-o remarcabilă formulă sincretică care pare să Îi Întrețină acestui subcontinent prezentul și să-i nutrească viitorul. Sufletul Indiei este o nemărginită melodie vedică pe care viața sub toate aspectele ei a putut dansa În ritmuri și cadențe integratoare, cu credințe, practici și percepții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală. În aceste condiții, singura poziție disponibilă pentru adverbul des este poziția postverbală; plasarea adverbului între complementizatorul a și verb indică deplasare joasă / lipsa deplasării verbului la flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
redus de proiecții sintactice, eventual doar de cele pentru care există argumente empirice clare. Vom adopta această idee, acceptând că proiectarea grupurilor sintactice este dependentă de prezența de material morfolexical; unele forme de sincretism conduc la generarea unor proiecții funcționale sincretice 38. Odată cu această actualizare a paradigmei de cercetare, a apărut o nouă întrebare referitoare la analiza deplasării verbului în limbile romanice: este adevărat că în toate limbile romanice verbul se deplasează în domeniul flexionar, însă în toate limbile romanice verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unor verbe cu radical terminat în vocală, de tipul a bea, a ști: bea / să bea, știe / să știe): (64) (el) merge / (el să) meargă În al doilea rând, sincretismul 3SG≡ 3PL este generalizat la subjonctiv, spre deosebire de indicativ, unde relațiile sincretice sunt depedente de clasa flexionară: (65) conjugarea V: hotărî conjugarea I: mânca INDICATIV SUBJONCTIV INDICATIV SUBJONCTIV 1SG: hotărăsc (să) hotărăsc mănânc (să) mănânc 2SG: hotărăști (să) hotărăști mănânci (să) mănânci 3SG: hotărăște (să) hotărască mănâncă (să) mănânce 1PL: hotărâm (să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și condițional din aceste două varietăți, observăm că în italiană (77a) există paradigme sintetice pentru toate cele trei moduri, iar gradul de sincretism este foarte redus, pe când în română (77b), cu excepția persoanei a III-a singular și plural, subjonctivul este sincretic cu indicativul, iar condiționalul se realizează analitic. (77) a. Ro. lucra INDICATIV SUBJONCTIV CONDIȚIONAL 1SG (să) lucrez aș lucra 2SG (să) lucrezi ai lucra 3SG lucrează (să) lucreze ar lucra 1PL (să) lucrăm am lucra 2PL (să) lucrați ați lucra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din Pesetsky și Torrego (2004) (v. §2.5.2 supra). 37 Compromis derivat din Principiul de economie a proiectării (engl. Principle of Economy of Projection), propus de Speas (1994). 38 De exemplu, româna amalgamează în mod sistematic în structura formelor sincretice și în structura formelor cu un singur auxiliar categoriile de mod și modalitate; doar în structurile cu dublu auxiliar (aș fi / voi fi / o fi etc.), modalitatea irrealis se marchează prin auxiliarul fi, iar modul, prin primul auxiliar din structură
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de sacru prin mass-media, deriva lentă, dar sigură, spre pelerinajul-turism, obsedat de amplitudinea geografică a locului de pelerinaj și nu de profunzimea acestuia. Pelerinul este lent, pe când turistul religios este grăbit, făcând aritmetica obiectivelor vizitate. Schimbarea socială. Pelerinajul, un răspuns sincretic al societății Nu se poate separa evoluția pelerinajului de schimbarea întregii societăți românești după 1990, de momentele dramatice pe care le-am parcurs ca națiune după ce „regimul de istoricitate” (Hartog, 2002) instaurat după căderea comunismului a început să-și arate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au un „potențial politic” latent ? Da, fără dar și poate, sunt un amestec de pură nostalgie a comunismului, de nemulțumire în fața prezentului, antimodernism, banale teorii ale conspirației, sincretisme New Age, spaime milenariste etc. Lipsește însă liderul charismatic capabil să fuzioneze sincretic toate aceste date, mai degrabă stări de spirit decât altceva ; dacă acesta își va face apariția, forța fuzională a unor astfel de agregate umane va fi de nestăvilit și nu știu prea bine în ce direcție politică se va îndrepta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
eventualele porniri de religiozitate mai ardentă și implicată. Mă întreb dacă ierarhii fac conștient acest lucru sau mai degrabă este o formă de „prudență” istorică a Ortodoxiei ? Mă apropii iarăși de rândul de așteptare și încerc să fotografiez o pelerină „sincretică”, nu prea știu cum să o caracterizez, care-mi atrage atenția din mijlocul rândului de așteptare. Femeia, căreia îi văd doar spatele, poartă un superb rucsac Samsonite negru, în bandulieră are o husă roșie pentru aparate de fotografiat, marca Delsey
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acela că se referă la o practică ce își găsește rădăcinile în peregrinările rromilor de-a lungul vremii, fiind vorba de un împrumut islamic. Marea provocare în acest caz este metoda care trebuie adoptată în studiul unor astfel de practici sincretice. În prefața volumului Gypsy Demons and Divinities. The Magic and Religion of the Gypsy, scris de Elwood B. Trigg în anii 1970 (unul dintre puținele volume, dacă nu singurul, dedicate religiozității rrome), Evans Pritchard scoate în evidență dificultatea adoptării unei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de bază ale religiei islamice, și anume HARAM-ul, ar fi putut fi adaptat de o manieră sincretică. Cea de a doua pistă de reflecție și cercetare a fost cea lingvistică, în încercarea de a ordona și redescoperi sensurile acestui cuvânt de origine turcă. Câteva cuvinte despre dificultățile acestui „teren în teren” din cadrul mai amplu al pelerinajului. Experiențele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]