4,151 matches
-
acele și spre el, autorul autosatirizat. Pentru că Saul Bellow este prezent în fiecare dintre cărțile lui, nu numai ca autor ci și ca personaj, asemenea pictorilor renascentiști care-și introduceau portretul într-un colț din figurația tabloului. Bellow își transferă sinele asupra cîte unui personaj cheie sau chiar a protagonistului din fiecare roman, împrumutîndu-i multiple episoade autobiografice, idei, avataruri, spaime existențiale, impresii și expresii proprii. Ba, în cazuri repetate, chiar și trăsăturile lui fizice: calviția, pungile de sub ochi, dinții neregulați. El
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
iertat niciodată. în volumul Reînvierea lui Maiakovski, scris în ultimii ani ai puterii sovietice, poetul și eseistul Iuri Karabcievski, care a demascat cu curaj conformismul politic al lui Maiakovski, susținea că acesta a creat o poezie insolită, de afirmare a sinelui, care a devenit la epigonii lui ideatici, între care autorul îl include și pe Iosif Brodsky, o poezie a bunului plac și a afirmării de sine. Karabcievski are dreptate, în oarecare măsură. Neoavangardismul rus al anilor �70-'80 a folosit
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
să le pictăm prezentul.” (Culori) Linia continuă are o mare încărcătură reflexivă în tinereasca ei contemplare și abordarea laconică aduce definiții cu iz filozofic, tematic. Tudor preia marile teme filozofice într-un contur personal sceptic și ca un căutător al sinelui, printre meandrele vremii, scrutează nonconformismul de atitudine în poezii cu titluri relevante: Exiluri de frică- Întuneric- Coșmar- Cer încărcat-Viciați-. Alteori tentativele de retragere în sine mizează pe o anume moralitate și respect al tradiției ca o perspectivă resemnată ce înlocuiește
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
nu cumva totul este cu voia subconștientului care cu palma esențelor acoperă rațiunea blând sau acid mă ridic și încerc să uit tararea păstrând verticală întregului totuși totul îmi pare o coborâre că un gest înaintaș al urcușului permanent al sinelui spre sinele superior pe care clipă de clipă îl simt mai aproape mai rece în însingurarea lui clipă unică a rugăciunii mă întoarce nu mai știu gradul pe care-l descrie unghiul obtuz în care toate frământările gusta încercările apoi
COBORÂRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382800_a_384129]
-
totul este cu voia subconștientului care cu palma esențelor acoperă rațiunea blând sau acid mă ridic și încerc să uit tararea păstrând verticală întregului totuși totul îmi pare o coborâre că un gest înaintaș al urcușului permanent al sinelui spre sinele superior pe care clipă de clipă îl simt mai aproape mai rece în însingurarea lui clipă unică a rugăciunii mă întoarce nu mai știu gradul pe care-l descrie unghiul obtuz în care toate frământările gusta încercările apoi le dizolva
COBORÂRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382800_a_384129]
-
ultimă, aflăm că "Ludovic nu prevăzuse acest obstacol". Desigur că obstacolul e existența dublului și mărturia, recunoșterea - fie ea tacită - a asistenței că dublul nu e nicidecum un impostor. Inamicul nu este neapărat alteritatea (fie ea cea proprie), ci însuși sinele. Inamic al sinelui, al Celuilalt, al celorlalți. Ce s-ar putea, pînă la urmă, împărți, la rîndul lor, în două tabere adverse, însă nici ei înșiși nu s-ar ști. Nimeni n-ar ști prea bine nici cu cine ține
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Ludovic nu prevăzuse acest obstacol". Desigur că obstacolul e existența dublului și mărturia, recunoșterea - fie ea tacită - a asistenței că dublul nu e nicidecum un impostor. Inamicul nu este neapărat alteritatea (fie ea cea proprie), ci însuși sinele. Inamic al sinelui, al Celuilalt, al celorlalți. Ce s-ar putea, pînă la urmă, împărți, la rîndul lor, în două tabere adverse, însă nici ei înșiși nu s-ar ști. Nimeni n-ar ști prea bine nici cu cine ține și nici împotriva
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Cartea întâia „E... pentru cin’ se pregătește” FOC șI JOC AMEȚITOR REVOLUȚIE șI CONTRAREVOLUȚIE REVOLUȚIE Revelația sinelui 1. În sufrageria apartamentului „stas” de la etajul șapte, (două dormitoare, o sufragerie, două holuri și o bucătărie plus baia dintre dormitoare), se insinua tensiunea de seară: pe ecranul televizorului licărea jocul de culori în bâzâitul spectacolului mamut ultra omagial - de
Căderea pisicii. In: Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_371]
-
teosofiei. “Injunghierea” nu este (aici, cel puțin!) transfigurare, prin “junghiul solar”-Raza/Revelație - ci este mărturia involuției canibalice, autofage (“mutația/Reciclările din interregn/Energofagia reciprocă”), a unei umanități damnate (dar damnate, dimpreună cu Dumnezeul ei! - “nemila” este complementară trădării/”vânzării” Sinelui Divin, anticipând funcția Iudei!): “Mieii zburdând pe morminte/Mieii înțărcați carne roșie/ Adulmecată de canibalii păstori/ Ofranda cea plăcută domnu lui/Motivația fratricidului/Cainul iertat de cel de mai sus/Ca să se împlinească mutația/Reciclările din interregn/Energofagia reciprocă/ Paradigma
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
Da, “dainaua” barbilian-soteriologică, prin “orb” Misterul Re-Armonizării Cosmice: “AINA-DAINA, orb misterul/ Zdreanța purpurei, BĂLAUR/ Când îngenunchiase Cerul/ Din splendoare-n frig de aur” - cf. De adio. Balaurul fiind Paznicul Sacru al Misterelor Eleusin-Demiurgice...! ...”SOPHIA” nu este “știință”, ci “șTIRE ÎNTRU SINELE UMANO-DIVIN/înțelepciunea Magului Kogaionic” - altfel, se micșorează șansa Revelației Soteriologice (fanta dinspre Misterul Învietor se îngustează!): “Hristos știind aflase. Eternitatea scade” - cf. Oarba empatie. Voind să descânte Kali Yuga/Vârsta Întunericului/Fierului (când “Moartea bătrână-n stihii/Urlă gravidă prin
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
Așa de departe? Așa de departe. Globalizarea înseamnă, dintr-o anumită perspectivă, moartea culturilor mici în favoarea unei culturi grandioase care să onoreze omenirea în confruntarea viitoare cu civilizațiile galactice. Pentru că omul nu se poate opri, în dinamismul său, doar asupra sinelui și a lumii sale, el visează „deștept” transcenderea spațiului și, eventual, a timpului. E vorba de o criză de identitate? E o criză de supraidentitate? Sau e vorba doar de o confuzie în reperarea motivațiilor care generează arta și care
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
decupate cu grijă și semnificație din lumea satului natal; o undă de nostalgie zăbovește interstițial dimpreună cu un lirism stenic. Până la mărturisirile de viață în care a fost implicat, autorul se suspectează adesea dur, ridicându-și mingea la fileu, ca și când sinele ar trebui să rămână mut, neparticipativ. Scriitorul Nicolae Radu are asimilată foarte bine știința acoladei sau a interludiului, trecând motivat de la religie, mitologie, la concretul barbar din atâtea împrejurări ale comunismului neiertător. În aceeași orientare pidosnică, intră și turnătoriile, una
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
scris. Iar dacă plonjăm contemplativ în arabescurile diverselor sale semnături (ce curios, și Eminescu le avea!), vedem tocmai ușa mirifică spre infinit care i se deschide oricărui contemplativ în momentul când pasionanta sa investigație de sine devine și pierdere a sinelui ce face corp comun cu universul. În trecere prin Paris unde a ținut o conferință despre manuscrisele pessoane scrise în franceză, regrupate în vederea unei ample ediții ce urmează să apară în Hexagon, Patricio Ferrari (pe care îl invidiez că a
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
nevisată“, omenească, a scenei din cimitir!). Sigur, ea, sfâșierea, poate aminti de eminescianul „Unde vei găsi cuvântul/ Ce exprimă adevărul?“, dar, în fond, este vorba despre criza modernă a clivajului dintre „cuvinte și lucruri“ (scindarea se produce și la nivelul sinelui, între „meridionalul rămuros băutor de soare negru“ nervalian și „stâlpul de familie bau-bau“ domestic, între „eul meu mistic“ și „batracianul ateu“). Deși își clameză neputința („n-am scris la ghidul supraviețuirii poetului/ deși m-am născut anume să scriu/ ghidul
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
că suntem entități de sine-unice, însă în vârste duratele fiecăruia; totul este raportare și conexiune sau - la apusul vieții ruptură, resorbție, recul în rapaosul elementelor. Maieutica are rafinamentul exegezelor, ex tragi sau nu ai „organonul”, sensul superior, semnificația codificata în sinele celuilalt, însă doar prin oglindire, reflectare, parcurs labirinthic sau daca vreti decriptare mandalică. Artele sunt mistici ale fiindului nostru univ-în-diver sitate; geniul este intuitiv iar intuiția lui, când este empiric noncoformist, poate influența pe termene relative, în grila lui Einstein
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
este empiric noncoformist, poate influența pe termene relative, în grila lui Einstein, (dacă vreți a cunoașterii luciferice, sau faustice), o cultură sau mai multe. * Iraționalul este cel ce agită și nu poate fi separat de rationem: conflictul duali tații, al sinelui cu sinele lumii, al unului-reductiv, cu unul universal, imuabil și cosmo polit. Entropia... este feno menul de ardere al „etape lor”, de la Eoni, la nano-eonii din psihicul uman. Iraționalul este amoral, în natură nu există milă, iubire, empatie, natura este
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
noncoformist, poate influența pe termene relative, în grila lui Einstein, (dacă vreți a cunoașterii luciferice, sau faustice), o cultură sau mai multe. * Iraționalul este cel ce agită și nu poate fi separat de rationem: conflictul duali tații, al sinelui cu sinele lumii, al unului-reductiv, cu unul universal, imuabil și cosmo polit. Entropia... este feno menul de ardere al „etape lor”, de la Eoni, la nano-eonii din psihicul uman. Iraționalul este amoral, în natură nu există milă, iubire, empatie, natura este un laborator
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
cap de locuitor. Pentru a se mai mari suprafață, autoritățile au plantat gazon în locuri... ciudate. Un astfel de exemplu îl putem găsi pe Bulevardul Timișoara, unul dintre cele mai poluate zone din București, unde a fost plantat gazon între sinele de tramvai. Privind din perspectiva lor, putem să le dăm dreptate. În acea zonă nu ai loc să plantezi nimic, dar care sunt beneficiile reale populației? Niciunul. Conform unui raport prezentat de o organizație non-profit din București, în perioada 2004-2009
La ce trucuri au apelat autoritățile pentru a mări numărul de hectare de spații verzi din București () [Corola-journal/Journalistic/26343_a_27668]
-
1583. Patima vieții este moartea. 1584. Patima libertății este infinitul neînțeles din noi. 1585. Patima lumii este deșertăciunea. 1586. Patima deșertăciunii este progresul. 1587. Patima patimii este Dumnezeu. 1588. Patima luminii este propriul ei întuneric și al întunericului, lumina din sinele său. 1589. Patima haosului este creația. 1590. Marile creații ale omenirii sunt marile patimi ale ei. 1591. Înțelege-ți patimile pentru a te cunoaște. 1592. Trăim prin patimă fiindcă Dumnezeul nostru a pătimit prin Cuvânt pentru noi. 1593. Prin patimă
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
componente ale reflecției asupra lumii, exercițiul spiritual propus de autoarea expoziției își găsește împlinirea prin tonalități și expresii grafice specifice, în ritmul unei respirări. Prin arta caligrafiei, procesul suspendării timpului, în care mișcările tușului negru devin o expresie pură a sinelui reprezentat în infinitul alb al hârtiei, se împlinește într-o nouă configurare spațială. Expoziția Meditațiile pensulei se dorește o „mărturie” personală venită să semnaleze unicitatea artei caligrafice japoneze.
Expoziție de caligrafie japoneză, la MTR () [Corola-journal/Journalistic/22304_a_23629]
-
umane, acolo unde trebuie să distingem faptele macroastronomic). de fantezie. Problema percepției sau cum formează mintea Metodele empirice ale științelor naturale, toate variantele noastră impresii și idei despre lumea naturală, a celorlalți și a metodei deductive generale, permanent consideră observația sinelui, este foarte importantă pentru procesul înțelegerii. senzorială ca prim și ultim pas și criteriu de validitate. Aceasta, Pe tema percepției și mai ales despre nevoia constantă desigur, ajută la testarea obiectivității unei ipoteze. Ideea de dovezi observabile pentru idei, a
Obiectiv - subiectiv relaţie duală în cadrul înţelegerii sau formă speculativă de ameţit omenirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
ai iarăși o valoare ca mort. 06 D Lestine iterare și... lor, ori degradat, fiindcă „el” nu i-a ascultat, deși ei și-au iluminare și distrugere a învelișului” (inima este vatra, flacăra făcut datoria de consiliere, de... prieteni. este sinele meu îmblânzit). Este clar că există foc exterior (palpabil), chiar și soarele, dar și foc interior. Purificarea - purgatoriu dantesc Iarăși Eminescu (Scrisoarea I): „Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul, încap bine-n patru
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
propus. Toate popoarele lumii, de la apariția vieții pe pământ, au luat în calcul elementele primordiale ale existenței: apa, aerul și focul. Sacralizarea apei și a focului a creat un alt univers omului, chemat mult mai ușor spre credință, spre regăsirea sinelui. Acel socratian Cunoaște-te pe tine însuți, răspândit de discipoli ca Platon, Xenofon și Arisotel, a făcut ca înțelepciunea omului să-și ia în calculul existenței și propria-i psihologie, sinteză de gândire și conștiință. Lumea modernă pedalează aproape exclusiv
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
București, cu câtva timp în urmă. O carte trudită, densă, o parabolă uluitoare prin complexitatea, profunzimea și dureroasa franchețe a discursului, o carte matură și responsabilă despre condiția dramatică a intelectualului vremii contemporane românești, peregrin întru regăsirea Adevărului Unic al sinelui. Într-o lume ternă, lipsită de orizont, într-un univers ostil, golit de repere valorice esențiale, ziaristul cândva celebru, asumându-și condiția de... boschetar, trăiește experiența dantescă... a Iadului pământean la parametri dezumanizanți, căci...„Diavolul s-a întins peste măsură
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
jurnalist de investigație, se inspiră, obsedant, din aspecte ale actualității urmărite până în consecințele ei ultime. Și aici, ca și în romanele anterioare, personajele lui Mihai Sin traversează aceeași acută criză de identitate, nu se pot fixa în niciun cotlon al sinelui contorsionat, nu reușesc să-și sară umbra nici măcar în final: „Am știut... Pe unii din preajma ta ți-i dă Dumnezeu, El le dă un rost... Și nici atunci... Alteori, rostul celor de lângă tine li-l hotărăsc alții, oameni ca noi
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]