6,584 matches
-
a fost prelungită periodic până în 1944. În scrisoare îi mulțumește pentru aprecierile asupra cărții, probabil Amurgul gândurilor, apărută la Sibiu, în 1940. " Ele șaprecierileț îmi par cu atât mai măgulitoare, îi scrie, cu cât am recunoscut la d-ta o singulară siguranță de gust, din epoca în care norocul făcea întâlnirile noastre frecvente. Deja cu Lacrimi și sfinți, d-ta ai avut o îngăduință pe care n-am întâlnit-o decât la 2-3 persoane în țară. Aproape toți prietenii de la București
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
mahala, de C. Alistari, publicată în Internet - dor.elite.ro, anul I, nr. 4, 1999). Comentariile autorului dovedesc explicit și implicit răspîndirea și productivitatea cuvîntului. Fiind foarte frecvent folosit la plural, poate apărea tendința de a i se reface un singular (manelă): "Probabil cel mai gustat gen de muzică din 1989 încoace este maneaua, sau manela, sau oricum vreți să numiți sunetele de care nu poți scăpa, pe stradă, în taxi sau la cîrciumă". E semnalat și un derivat, manelist "care
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
pe dublă foaie din fruntea fiecărui ciclu-volum - și, asemenea motto-ului, ca o deschidere de porți către nebănuite săli de arme - atunci vei pătrunde triumfător în lumea de semne a unui poet neînregimentat în vreo generație sau grup de șoc, singular în lumea simbolurilor sale. Oracular, de asemenea, pe cât, paradoxal, disponibil, cel puțin până la un punct, unei lecturări pe nivele diverse, implicând sau nu inițieri în alte discipline scumpe autorului, precum alchimia, simbolica, astrologia. Pentru că punctul de pornire se află în
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
de o lege a gravitației întoarsă de la pămînt către cer... Domenico Theotocopulos, grecul cu martirii săi supți, trași în sus de forța celestă și nu doar din pricina unui defect ocular... Treimea spaniolă de aur se încheie la Prado cu pictorul singular, abia intrat în primele decade ale secolului al nouăsprezecelea, artistul deschizînd seria modernă a "deficitarilor nervos", Francisco Goya... El reintroduce obscuritatea, ambiguitatea, asimetria, datele existenței eliminate de Velasquez. Goya pare a pregăti omenirea pentru ce avea să vină, în secolul
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
trecut, la Editura Meridiane, o carte impresionantă ca volum, de aproape cinci sute de pagini, format 17/24, închinată lui Paul Klee. Unică pînă acum în literatura noastră și, probabil, ea va rămîne așa încă multă vreme de acum încolo, singulară chiar și în literatura de specialitate din lume, cartea închinată celebrului artist german de la începutul secolului poartă semnătura D-nei Yvonne Hasan. Cine nu dispune de prea multe informații pentru identificarea autoarei, pentru că D-na Yvonne Hasan nu este o prezență
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
lucrări sau chiar una singură. Cum intenția organizatorilor și sarcina juriului sînt de a premia autori și nu lucrări, adică universuri deschise, forme de gîndire articulată, modalități de exprimare coerente și motivate constant în subteranele discursului, și nu un moment singular, suficient sieși, fără context, fără istorie și fără un viitor previzibil, întîlnirea tuturor, de la public și pînă la cei implicați direct în realizarea acestui eveniment, cu o expoziție bogată a celor trei premianți constituie, în același timp, o provocare și
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
Abuzurile memoriei în care condamna de altfel "elucubrațiunile negaționiste" și în general ideologia extremei drepte de tipul Le Pen. De acord, numai că dezbaterea nu se duce asupra unicității și singularității genocidului evreiesc: trăsăturile lui sînt cu adevărat unice și singulare, ele neputînd fi întîlnite în altă parte. El împărtășește însă în aceasta statutul oricărui eveniment istoric suficient de complex și dramatic. Catastrofa comunistă din URSS este și ea în genul ei perfect unică: unde în altă parte au fost reunite
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
nu, - exclamase oripilat - exclus!... Dar cum de făcusem eu, pînă atunci, de nu-și dăduse seama că nu îl tutuiam?... Asta îl mira. Și îi dădusem, la iuțeală, cîteva exemple de eschivare, de ocolire atît a pluralului cît și a singularului, - omițînd pronumele... Trebuie să spun că G.B. era un om în fond foarte bun și că avea, în cele din urmă, un humor colosal. De pildă, în ziua aceea a revelației sale din piața Amzei, strigase cu un fel de
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
lipite de cuvintele de nerostit pe care le sărutăm, ne mișcăm într-o cameră înzestrată cu nenumărate balanțe lascive, gigantice și delicate" etc. Persoana întîi plural (caracteristică manifestelor avangardiste) se va transforma, în prozele lui Gellu Naum, în persoana întîi singular. Gellu Naum, Întrebătorul, Editura Eminescu, București, 1999, 526 p., f.p.
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă", promovînd un cît mai bogat "conținut de idei", negreșit "revoluționare": În dosul vorbelor descoperi însă un înspăimîntător gol ideatic. Din păcate, exemplele citate nu sînt singulare nici în "Ramuri" și nici în alte publicații literare. Ele relevă (cînd nu sînt simple forme de manifestare ale imposturii) interesul aproape exclusiv al autorilor pentru imaginea stridentă, chestiunea conținutului propriu-zis fiind, în concepția lor, absolut secundară" (Aurel Martin). Sau
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
Dumnezeu răspândite în sufletul omenesc și în Natură, și urmele lui, care sunt imagini mai puțin bune, mai puțin pure, mai puțin vizibile, dar întotdeauna prezente. Dacă Thales spusese: "lumea e plină de Dumnezei", la plural, Sf. Augustin pune la singular afirmația lui Thales: "lumea e plină de Dumnezeu". Dar ceea ce face Sf. Augustin - și, după părerea mea, e foarte important pentru întregul destin al artei occidentale - e faptul că stabilește un fel de triunghi: sufletul omenesc, Dumnezeu și Natura, iar
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
atunci, maturi acum. Oricum, editarea cărții nu putea fi condiționată de vreo aniversare sau de orice accent calendaristic. Lucrarea este, așa cum sub ochii noștri se construiește, un excepțional instrument de lucru, iar pentru spiritele imaginative, romanul unei creații, al unui singular creator. Cele nouă mari capitole au fost gândite pe schema: Începuturile, Viața lui Eminescu, Istoria literaturii române, Teatrul, Poezia, Romanul, Criticul, Omul. Unicul text al editorului privește amintirea omului - "L-am văzut pe G. Călinescu, pentru prima oară, la începutul
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
și Glenn Gould. În ceea ce ne privește...situațiile de exemplaritate sunt destul de distanțate în timp. Iar în ultimii 50 de ani...reușite au existat. Dar nu au fost numeroase pentru a se fi constituit într-o școală, într-o tradiție. Singulare și exemplare rămân în epocă evoluțiile Emiliei Petrescu, Marthei Kessler, cele ale lui Helmut Plattner sau Kurt Mild. Oratoriile bachiene, cantatele, puteau fi programate doar în urma unor aprobări speciale sau... lipseau cu desăvârșire. În aceste condiții, la Radio, recenta săptămână
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Gheorghe Ceaușescu Îmbinarea spiritului poetic cu capacitatea de a surprinde resorturile politice este o calitate singulară. În general, poeții, firi visătoare, imaginează relații și situații utopice fără legătură cu realitatea dură și prozaică a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
de înțeles de ce, acum, dl Severin nu pune degetul pe rana PSD, de a scoate în față foști membri marcanți ai Securității, plantați în funcții decidabile. În această privință, scandalul Priboi nu reprezintă, se pare, decît un aspect, nu unul singular. Astfel că reproșurile opoziției față de partidul de guvernămînt s-ar putea să reprezinte mai mult decît simple șicane de moment, ci să însemne chiar sfaturi de luat în seamă dacă PSD a luat în serios problema intrării în NATO a
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
se întîlneau în aceleași medii din Bucureștii anilor '30, spre marea surprindere a lui Léon Pierre-Quint, un critic francez astăzi uitat, aflat în trecere prin țara noastră. Știam mai demult, din alte mărturii, că situația relatată de Sebastian nu era singulară. Sebastian însuși ținea la Nae Ionescu și-i ceruse prefața la De două mii de ani, era prieten intim cu Eliade, deși, evreu și om de stînga, n-avea cum să accepte ideile de extremă dreaptă ale celor doi. Și alte
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
comun. Cîteva luni mai tîrziu i se premiază de către un juriu din care făceau parte Maiorescu, Alecsandri, Hasdeu piesa D'ale carnavalului, premiera avînd loc în 8 aprilie 1885. De-abia în 3 februarie 1890 are loc premiera piesei sale, singulară ca gen, Năpasta. Cu asta, marea sa dramaturgie e încheiată, lucrînd, ceea ce nu se va repeta, din 1878 pînă în 1890 edificiul grandioasei sale opere. Dar, firește, nu prea are din ce trăi, chiar dacă devine și mic funcționar al statului
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
o Povestea poveștilor, dar fără urmări. Sînt pagini pornografice memorabile în Cimitirul Buna-Vestire sau în Poarta neagră ale lui Arghezi, însă nici ele nu instituie o direcție, oricît de ștearsă. În al doilea caz, limbajul cu totul aparte și viziunea singulară asupra pactului ficțional fac problematic însuși conceptul de literatură pornografică. Așadar, este destul de riscant să încerci ceva în cadrul unui astfel de discurs, fără rădăcini la noi, și după o perioadă în care el a dispărut cu desăvîrșire. Lipsa de tradiție
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud. Sălaj": ""Să nu uităm că argoul
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată aduce contemporan. Mircea A. Diaconu - Cezar Baltag. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20.000 lei Rafinament stilistic Din direcția transfrontalierilor generaționiști, a celor singulari ca formulă sau evoluție, dar asimilați trendului actual (o dovadă în acest sens fiind chiar editarea unei monografii cu scop didactic), vine Ștefan Agopian. Demonstrația începe, în aceeași desfășurare a generațiilor: "Ștefan Agopian nu s-a "înrolat", în chip explicit
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
nu oferă prea multe date. E drept, fixează categoria, printr-o paranteză: "în legătură cu noțiuni temporale sau cantitative" și o glosează prin sinonime: "mare, întreg, însemnat". Explicația la singurul citat din categoria care ne interesează (unde substantivul e de altfel la singular) este totuși discutabilă: în "soarele un ceas bun nu s-au văzut" (N. Costin) partea subliniată este interpretată ca "mai bine de un ceas". De fapt, nu e vorba de depășirea obiectivă a limitelor unității temporale, ci de trăirea subiectivă
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
Pavel Șușară Galeria de artă Ateneele Cărții, situată la parterul Bibliotecii Centrale Universitare București, a fost inaugurată recent printr-o expoziție semnată de Alexandru Ghilduș. Atît faptul că s-a mai născut o galerie, și acesta nu este chiar unul singular, după cum se va vedea cu un alt prilej, cît și acela că un artist ca Alex. Ghilduș, prezent destul de rar în spațiul public cu acțiuni personale, s-a asociat unui asemenea eveniment, trebuie privite cu multă atenție ca manifestări artistice
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele de tipul celor citate, adjectivele au desinența de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Rodica Zafiu A fost deja observat faptul că în română substantive abstracte sau nume de materie care în mod obișnuit au doar formă de singular își produc cu ușurință și forme de plural. Acestea corespund unui sens suplimentar al cuvîntului (desemnînd subtipuri, aspecte concrete, varietăți: bucurii, tristeți, prostii, deșteptăciuni, mătăsuri, cărnuri etc.) sau doar unei nuanțe stilistice - de exemplu de intensificare expresivă ("adînci bătrîneți", "vai
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]