3,476 matches
-
secolului, chiar și cînd ea ia aspectul unor ciocniri armate, ajunge în film o caricatură fabulatorie. Deși purtător de costum cu cravată, a unui accent funny (îmi sună în minte accentul lui Peter Sellers făcînd pe indianul) și a unei sintaxe personale de întrebuințare a limbii engleze, Borat pare să rateze orice contact normal cu civilizația americană, excedată de pupăturile tradiționale la kazahi, de dezinvoltura stabilirii relațiilor de toate felurile cu onorabilii cetățeni americani. Ambasador al culturii sale, acesta dorește să
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
și Musik im Bauch de Karlheinz Stockhausen, Cantus firmus și Infrarealism de Nicolae Brînduș, Orologii și Muzeu muzical de Anatol Vieru sînt doar cîteva din aceste excepții care, în ciuda faptului că evită, de la caz la caz, adoptarea unor vocabulare ori sintaxe consacrate, propun fie angajarea unui tip superior de alcătuire a unui context muzical, fie o clasificare subtilă a materialității actului componistic, dictată de gradul de teatralitate al factorului sonor. Tentativele de repunere pe rol a oralității primordiale au totuși vagi
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
majoră a creației lui Ștefan Niculescu. Prestațiile muzicologice lămuresc și susțin demersurile componistice, iar cele practice, la rîndul lor, validează întreprinderile teoretice. Primul volum conținea texte capitale, atît pentru muzica românească, dar și pentru cea europeană: probleme de stil și sintaxă muzicală (în special despre eterofonie), aspecte ale muzicii populare sau culte, tradiționale sau contemporane, românești sau străine, dezvăluirea unor tendințe poetice sau estetice ale propriei creații muzicale, eseuri despre sursele muzicii, culoare, ritm și, nu în ultimul rînd, despre universul
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
adesea, vizionare. Niciun omagiu prietenesc nu poate întrece profunzimea observației că Ioan Flora avea "capacitatea de a reduce totul numai și numai la limbajul poeziei", de a vedea scrisul ca pe o continuă luptă pentru a metamorfoza în "vers și sintaxă" experiența devoratoare a unei subiectivități ale cărei fruntarii, tot mai îndepărtate, semnificau, totodată, o lărgire a propriilor repere, teme, abordări lirice. O trăsătură comună poemelor, de o mare varietate imagistică, tematică, retorică, din volumul Bătrânul Werther, este vastitatea peisajului referențial
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
în ochi printr-o mai personală, ba chiar de-a dreptul bizară alură a scrisului său. Mai precis, articolele pe care le semnează fac o impresie aparte din cel puțin două motive: mai întîi, fiindcă izbesc prin aticismul baroc al sintaxei folosite. Scrisul lui Ion Papuc are ceva din rafinamentul arhaic al scriitorilor de modă veche, rafinament vădit în lungirea frazei peste pragul obișnuit al modei actuale, dar și în imprimarea unui ritm lent, de curgere grea, care dă cititorului certitudinea
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
în studiul mitologiei grecești și în cercetarea filozofiei carteziene, nu se poate să nu fi împrumutat ceva din armătura discursivă a acestui gen de texte. Și chiar acesta e cazul autorului nostru. Iar bizareria manierei sale nu se oprește la sintaxă, ci o regăsim în topică și în preferințele lexicale. Într-un cuvînt, avem de-a face cu un intelectual care are oroare de cultura literaților, adică de lumea esteților lipsiți de bază filozofică, artiști pentru care înfățișarea lesnicioasă, după criterii
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
ro); "Literatura minimalistă - Votați literatura tânără!" (atelier.liternet.ro); "Un stil minimalist, cu camera fixă, un umor coroziv, dialoguri savuroase" (Dilema veche, 12.01. 2007). Cu accepții precise circulă termenii în domenii de specialitate (de exemplu în politică sau în sintaxă). Un sens special s-a dezvoltat și în muzică, pentru a desemna un stil muzical anume, caracterizat printre altele prin repetitivitate. În evoluția adjectivului și a substantivului minimalist se manifestă în momentul de față două direcții care duc către lărgirea
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
sunt și Cupăreștii. Boieri moldoveni oploșiți la Iași. Care tot umblă cu pâra pe la înalta Poartă. Șerban Vodă se împotrivește, dar moare subit: "Ș-au și murit". Efect stilistic colosal. Un "și" micuț; consecutiv; un șurubel vârât la iuțeală în sintaxă, și moartea ne face să râdem... Aici, pe tărâmul dintre proiect și viață, supus oricărui neprevăzut, aruncă Neculce vorba lui mare: Ce gândește omul, nu dă domnul!... și dacă se întâmplă, dacă se nimerește să dea, să ofere ceva, El
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
la ne-gânditul ideilor primite și la ieșirea, abruptă, fără drept de apel, din logos, din tot ceea ce a însemnat, mai bine de două mii de ani, discursul sintaxic al gândirii. Îngrijorarea lui Michel Deguy este, fără îndoială, justificată: ieșirea din sintaxă, din coerență și esență - prin imagine (televizuală, cinematografică etc.) sau, surprinzător și dezamăgitor (eufemism), chiar prin formele publice (circulare-colocviale) ale intelectualului obosit - este, uneori, mai mult decât o abatere sau o neatenție... Este ieșirea din gândire. Care, cum știm, poate
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
vorbesc într-un anumit mod. Și atunci ținuta unui om nu e doar o chestiune de postură sau de îmbrăcăminte, ci și de vorbire. A cincea trăsătură este că limba are o structură care îmi impregnează felul în care gîndesc. Sintaxa și morfologia unei limbi imprimă un tipar de care vorbitorii ei nu se pot desprinde decît cu prețul renunțării la ea. Asta înseamnă că gîndirea unui om este determinată de limba pe care o vorbește, trecerea de la o limbă la
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
doua ediție eXplore dance festival. Unul dintre ei este estonianul Triin Reemann care în lucrarea sa de diplomă de la Academia din Tartu, prezentată și la București, a pus în valoare gesturi modeste, simple, cotidiene, prelucrate însă de el într-o sintaxă ingenioasă, plină de umor. Piesa sa, intitulată Good Knews și gândită pe muzică de Caribace, Pastacas și Jazzanova, a fost interpretată de coregraf împreună cu partenera sa Silver Elvest, într-un pătrat de lumină proiectat pe podea, în care atunci când cei
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
relațiile dintre semnificanți. De altfel, statutul semiologic al majorității compozițiilor lui Remus Georgescu traversează nu numai reflecția estetică, ci și raportul muzică-limbaj cu pozițiile sale formale și normative. Avea dreptate Jakobson atunci cînd insista asupra caracterului autotelic al muzicii deoarece sintaxa muzicală se organizează la nivelul notelor și la nivelul "cuvintelor purtătoare de semnificații". Aceasta nu înseamnă că muzicile lui Remus Georgescu nu trimit la trăire ori că nu dețin capacități denotative. Dimpotrivă, sensul lor este deopotrivă imanent, intrinsec și narativ
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
registrele diferite ale expresiei lor orale. Mai simplu spus, prin rularea unor discursuri, cu tot cu vocabularul, gestica și mimica, clișeele și comportamentele personajelor. Să vedem două exemple, decupate din cele mai haioase proze ale volumului. Primul e definitoriu pentru preocupările și sintaxa imaginară a copiilor. O fetiță de grădiniță rămasă singură acasă vorbește, vorbeșe - și ne cucerește: "Doamna e serveră. Face ochii mici și țipă. Vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite. Noi ne prefacem că dormim și ea iese
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
aproape întotdeauna dublat de forma neaccentuată a unui pronume (care o vezi, care le știi etc.): în vorbirea populară, această dublare este suficientă pentru a dezambiguiza construcția, indicând cazul și funcția. În lingvistica românească, Magdalena Vulpe a susținut ideea că sintaxa populară a relativului nu trebuie văzută ca o eroare regretabilă a "vorbirii neîngrijite", ca un anacolut și nici ca manifestare a unei tendințe moderne de simplificare a flexiunii. Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
Ca foarte bună cunoscătoare a graiurilor românești, a textelor dialectale, autoarea a descris în cartea sa, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită (1980, reluată în Opera lingvistică, III, Cluj-Napoca, Clusium, 2006), ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
într-un rînd dintr-o carte", altul e un "personaj aleatoriu din cărțile existențialiștilor", plimbările se fac "ca în bunele romane", între faptul din viață și cel din literatură sînt "coincidențe consternante", salvarea e căutată "prin cuvinte", norii au o sintaxă a lor, ca într-o carte de Petru Creția, Longos însuși devine "contemporanul nostru" povestind producerea textului, a palimpsestului (el își scrie romanul pe "niște foi netrebuitoare", de pe care răzuie un text pentru a așterne un altul), narațiunea se compune
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
nostru" povestind producerea textului, a palimpsestului (el își scrie romanul pe "niște foi netrebuitoare", de pe care răzuie un text pentru a așterne un altul), narațiunea se compune din jurnale, reportaje, însemnări, scrisori găsite, lăsînd lucrurile să se exprime liber în sintaxa lor (nu spune Valéry că "orice operă este opera mai multor lucruri decît a unui autor"?): universul prozei lui Gheorghe Crăciun este o lume de citate. Pe cine altcineva decît pe cel robit cărților, ficțiunii, "trucajului" cultural, îl mai poate
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
de a accede la transă". Mărturisesc că ascultând opusul lui Miereanu nu am fost departe de o anume transă. O stare hipnotică grație căreia mi s-au muiat orice fel de atitudini discriminatorii la adresa unui limbaj muzical sau altul. Cavalcada sintaxelor sonore proprii idiomurilor neoimpresioniste ori spectrale, a șansonetei franceze ori a rock-ului anglo-american, a belcanto-ului italian ori a Sprech-gesang-ului german m-au făcut să derog de la atitudinile critice sau, mă rog, să devin imun la acțiunea unor sugestii
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
bază de decodare, instituind totodată unele direcții de lectură, excluzându-le însă pe altele. Renașterea a accentuat caracterul narativ al cineticii travaliului componistic, sporind în special doza de informație, nu atât la nivelul obiectelor sonore cât, mai ales, în planul sintaxei muzicale, mulțumită dezvoltării și rafinării tehnicilor plurivocale (polifonic-superpoziționale). În Baroc narativul și contemplativul conviețuiesc amiabil ca două regnuri ce se vădesc a fi când autotrofe, când heterotrofe. O direcție țintește negarea caracterului definitiv, static și lipsit de echivoc al formei
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
un mister, la fel de enigmatic, însă imanent, de data aceasta, unui tabu ce pretinde actul contemplării. În Clasicism se profilează ideea unei muzici pure, deschise, narative, în ceea ce privește cinetica centrului și a marginii relațiilor armonice, tonal-funcționale, dar închisă, contemplativă, sub raportul tectonicii sintaxei și morfologiei limbajului sonor: aplicarea consecventă a principiilor simetriei și cvadraturii în alcătuirea motivelor, frazelor și perioadelor ori în structurarea formulelor ritmice și a strategiei orchestrale. Romantismul propune cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
din pricina miturilor securizante la adăpostul cărora fac cele mai mari prostii fără teama că vor fi sancționați, o transformă subit într-un fel de cap limpede al existenței de fiecare zi, într-un cenzor grăbit și melancolic al erorilor de sintaxă socială care pun într-o gravă criză morfologia comunitară însăși, singularizînd-o moral pînă la pragul de sus al anxietății. Poezia ei, poezia unui om vulnerabil și condamnat la singurătate, mai ales atunci cînd se refugiază în mijlocul vacarmului din piața publică
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
asupra unei perioade - prin forța istoriei - datate, volumul Alexandrei Ciocârlie reprezintă un eseu extins, centrat - deplin respirabil - pe literatură. Că în cauză se află nu una oarecare, ci, probabil, cea mai limpede și mai exactă dintre literaturile lumii, că de la sintaxa impecabilă a autorilor clasici până la structurile interne ale limbajelor de programare din informatică nu e decât un pas minuscul, că sociologic vorbind, canonul Romei antice înseamnă un ideal mediu de simulare pentru orice alt edificiu al jocului cu valorile, aproape
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
pus vreodată la îndoială. În fine, ar mai fi - ca întotdeauna - ceva care - tot ca întotdeauna - va fi trecut sub tăcere... Iată începutul eseului: "Comentariile lui Cezar se lasă recitite la nesfârșit de către specialiști: istoricul, eruditul filolog clasic, degustătorul de sintaxă fără cusur își găsesc aici nu doar obiect de studiu cu fațete inepuizabile, dar și o adevărată sursă de delicii. ș...ț Dacă nu se acordă însă monopolul unei lecturi de castă, rezervată inițiaților devine legitimă întrebarea de forța de
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
așteptă să audă zgomotul mașinii de scris. Emoțiile erau din ce în ce mai puternice, dar nu le dădu importanță. Deschise ușa brusc și văzu capul omului aplecat asupra foii de hârtie. Scria repede și cu îndrăzneală, părând a nu se gândi nici la sintaxă, nici la punctuație. Lăsa cuvintele să curgă de la sine într-un flux care nu-i mai aparținea, ci venea dintr-o inspirație exterioară, fără să aibă vreo regulă, căci nimic nu mai putea controla povestea. Se știa privit,dar continua
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
care poate produce orice formă de desăvârșire umană, sunt trei forme de acțiuni mentale și fizice care corespund cel mai direct cu calitatea rezultatelor pe care le obținem în viață. Primul ingredient este SISTEMUL DE CONVINGERI, al doilea ingredient este SINTAXA MENTAL| și este modul în care cineva își organizează gândurile și este ca un COD, de aceea oamenii nu pot comunica bine unii cu alții, pentru că folosesc coduri diferite, au sitaxe mentale diferite, iar al treilea ingredient este FIZIOLOGIA, mintea
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]