378 matches
-
comuniștii Încearcă să se prezinte drept un partid al deschiderii pe toate planurile, inclusiv pe cel evreiesc. Ei Îi vor solicita pe sioniști să participe la activitatea Comitetului Democratic Evreiesc, vor organiza o serie de manifestări comune. Deși aveau rezerve, sioniștii au colaborat cu Partidul Comunist În diverse foruri. Urmărind, În primul rând, desfășurările politice și militare din Orientul Mijlociu, ei sunt mai puțin prezenți În desfășurările politice românești. Acest lucru explică prelungirea aproape exagerată a dialogului cu comuniștii. Este adevărat că
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Înregistează cu Îngrijorare „hemoragia” tineretului evreu din organizațiile comuniste către cele sioniste. Într-o ședință a conducerii C.C. al P.C.R. se spune: „Cei mai mulți uteciști evrei s-au Încadrat În organizațiile de tineretsioniste”2. Comuniștii au fost conștienți În permanență că sioniștii constituie un pericol important În lupta pentru cucerirea masei evreiești, că aceștia erau purtătorii unui mesaj ce corespundea dorințelor acestei mase. În 1946, xe "Vasile Luca"Vasile Luca, În acel moment coordonatorul, din partea Biroului Politic, al problemelor naționalităților, va fixa
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Octombrie”3. Trebuie menționat că În perioada 1944-1946 au existat zigzaguri În poziția strategică a comuniștilor, polul negativ - adică principalul dușman ce trebuia combătut - fiind pe rând fie W. xe "Fielderman"Fielderman, etichetat ca „antonescian” și „exponent” al exploatatorilor, fie sioniștii. În legătură cu aceștia a existat tendința de a atrage o parte din ei, mai ales pe cei de stânga. De altfel, aceste organizații au intrat În Comitetul Democratic Evreiesc. Dar, după 1948, și În mod special după rezoluția Biroului Politic al C
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o Întrebuințează. Grupările de stânga stau net pe poziții șovine, anti-arabe, de slujire a imperialismului american”4. Fiind permanent orientați politic „În afară”, deci mai puțin interesați În desfășurările politice românești și, am adăuga, și mai puțin atenți la ele, sioniștii au Încercat să prelungească „flirtul” cu comuniștii, sperând ca aceștia să nu se opună emigrării, singurul obiectiv important pentru ei. În acest context, la 11 martie 1948, Executiva Sionistă cere tuturor organizațiilor sioniste din România să sprijine În alegerile parlamentare
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
presa controlată de comuniști Începe să atace mișcarea sionistă și ideologia sa. Atacurile antisioniste sunt un spectacol mediatic atent regizat. Valul de condamnări Începe În ianuarie 1949. Titlurile din presa de partid urmează o adevărată scară a acuzațiilor: „Combaterea naționalismului sionist - sarcina principală a populației muncitoare evreiești”5, „Sionismul - arma otrăvită a imperialismului”6. Pe fondul concertului propagandistic se vor lua deciziile politice. În ședința Secretariatului C.C. al P.C.R. din 18 martie se decide „desființarea organizațiilor sioniste, precum și snifurile de Ha
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
va Începe arestarea și anchetarea unui număr foarte mare de lideri și activiști sioniști. Printre ei avea să se afle și semnatarul memoriului către Dej, A.L. xe "Zissu"Zissu. Din documentația Congresului Mondial Evreiesc reiese că peste 150 de sioniști au fost arestați În această perioadă 4. Ar merita de subliniat că decizia arestării sioniștilor se ia simultan cu cea de a se aproba emigrarea. De altfel, hotărârea Secretariatului Comitetului Central al Partidului din 12 mai 1950, care decide „eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ei avea să se afle și semnatarul memoriului către Dej, A.L. xe "Zissu"Zissu. Din documentația Congresului Mondial Evreiesc reiese că peste 150 de sioniști au fost arestați În această perioadă 4. Ar merita de subliniat că decizia arestării sioniștilor se ia simultan cu cea de a se aproba emigrarea. De altfel, hotărârea Secretariatului Comitetului Central al Partidului din 12 mai 1950, care decide „eliberarea” emigrării, cuprinde și un complex de măsuri atât de propagandă, cât și pe linie informativă
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ideologie”, preferând pedepsirea unor spioni, acțiune ce intră În normalitatea oricărui stat. Întârzierea proceselor - nu și a arestării și anchetării - face ca Biroul Politic să ia o a doua decizie, la 18 martie 1954. Interesant că decizia pentru Începerea procesului sioniștilor se ia În aceeași ședință cu decizia pentru judecarea grupului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu. De altfel, Între cele două grupuri s-au făcut legături În timpul anchetei: unii dintre cei implicați În procesul xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, și În primul rând Emil xe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Comitetului Central al Partidului că 10.000 de membri de partid evrei au cerut să emigreze 2. O a doua categorie au fost excluși ca „greșit Încadrați”, eufemism al limbajului comunist care desemna existența unor probleme legate de biografie: trecut sionist, rude În străinătate sau pur și simplu „origine nesănătoasă”, alt eufemism ce culpabiliza „trecutul familial”, părinți ce aparținuseră burgheziei ca negustori, proprietari etc. Și această „culpă” o aveau majoritatea evreilor membri de partid. Numărul celor cu origine proletară era foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Ungaria"Ungaria, Editura Univers Enciclopedic, xe "București"București, 1996. xe "Oprea"Oprea, Marius, Banalitatea răului. O istorie a Securității În documente, 1949-1989, studiu introductiv de Dennis xe "Deletant"Deletant, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Sioniști sub anchetă, A.L. xe "Zissu"Zissu, Declarații, confruntări, interogatorii. 10 mai 1951-1 martie 1952, Editura Edart, xe "București"București, 1993. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Cartea Albă a Securității, vol. I, 23 august 1944-1948, Serviciul Român de Informații, xe
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mai 1952, noiembrie 1952. ***, The Trials of Romanian Jews, Raport al Congresului Mondial Evreiesc, xe "Londra"Londra,f.a. Unirea, mai 1945, noiembrie 1945, decembrie 1945, martie 1946, iulie 1946, septembrie 1946. Universul, septembrie 1945. Jurnale, memorii Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, xe "București"București, 1999. Balaș, Egon, Voința de libertate. O călătorie primejdioasă prin fascism și comunism, Editura Fundației Culturale Române, xe "București"București, 2001. xe "Betea"Betea, Lavinia, Alexandru xe "Bârlădeanu"Bârlădeanu despre Dej, xe "Ceaușescu"Ceaușescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Betea"Betea, Lavinia, Alexandru xe "Bârlădeanu"Bârlădeanu despre Dej, xe "Ceaușescu"Ceaușescu și Iliescu, Editura Evenimentul Românesc, xe "București"București, 1997. Bossy, Raoul, Jurnal (2 noiembrie 1940-9 iulie 1969), Editura Enciclopedică, xe "București"București, 2001. Buium Beniamini, Carol, Un sionist În vremea lui Antonescu și după aceea, Editura Hasefer, xe "București"București, 1999. Călinescu, Matei; Vianu, Ion, Amintiri În dialog, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 1998. Chelaru, Rodica, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, Editura Curtea Veche
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și Proletar de M. Eminescu dramatizată de Tov. Scherer Seli, adăugându-se încă 10 strofe (care? n.n.). A urmat apoi o scenetă umoristică de tov. Scherer Seli intitulată Lichelism Burghez (se putea altfel?! n.n.), un atac împotriva burgheziei și a sioniștilor”. Așadar, putem trage concluzia că la nivelul anilor 1944-1945, partidul comunist român (cu numeroși evrei în componență!) era antisionist și această atitudine credem că avea o singură cauză și anume aceea că „sionismul” era o mișcare BURGHEZĂ evreiască ce a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
altfel problema, racolarea unui număr de 10 evrei din sânul acestei mișcări și înregimentarea acestora în „revoluționarul” UTC, era mare lucru! Iată cum se lăuda mahărul de la București: „..în intervalul 2.02.-10.02 (1945, n.n.), grupa cu munca la Sioniști a reușit să atragă un număr de 10 membri din organizația Sionistă, iar cea mai mare parte a rămas dezorganizată (mare bucurie, probabil, în rândurile tovarășilor spărgători de organizații! n.n.)”. h. Marea dezamăgire a tov-ului Dimitrev - lipsa de cooperare a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
no. 116, a dat o cerere la Oficiul de plasare a brațelor de muncă pentru a i se da un serviciu. De atunci sunt patru luni jumătate și nu i s’a dat nici un rezultat, pe motiv că a fost sionist și a fost deportat în Germania”. O acuzație extrem de gravă, avându-se-n vedere „contribuțiile” aduse de evrei la împământenirea comunismului sovietic pe meleagurile noastre, de aici ordonarea urgentă a unei anchete la susnumita instituție pentru aflarea adevărului. Iată răspunsul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se regăsește în gândirea principalului său discipol, Franz Rosenzweig. Potrivit acestuia din urmă, cheia supraviețuirii poporului evreu, esența și misiunea lui depindeau de existența lui în afara parametrilor istoriei. Paradoxal, la fel ca aceia care luptau pentru accesul evreilor la cetățenie, sioniștii împărtășeau crezul unei diaspore condamnate la pasivitate și la neputință, un crez întemeiat pe o percepție eronată asupra vieții evreiești din Evul Mediu. Și sioniștii, și emancipaționiștii voiau să se delimiteze de condiția tradițională a exilului, percepută ca esențialmente negativă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în afara parametrilor istoriei. Paradoxal, la fel ca aceia care luptau pentru accesul evreilor la cetățenie, sioniștii împărtășeau crezul unei diaspore condamnate la pasivitate și la neputință, un crez întemeiat pe o percepție eronată asupra vieții evreiești din Evul Mediu. Și sioniștii, și emancipaționiștii voiau să se delimiteze de condiția tradițională a exilului, percepută ca esențialmente negativă. Pentru primii, întoarcerea pe pământul strămoșilor avea să le redea evreilor puterea și să-i elibereze de lanțurile pasivității lor. Pentru cei din urmă, accesul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
momente omul are în primul rând datoria de a se întoarce către Tora, care potolește durerea. Cu cât puterea răului pare să se întindă, cu cât pedeapsa este mai grea, cu atât suntem de fapt mai aproape de Izbăvire. Astfel, naziștii, sioniștii, ereticii, asimilații și evreii reformați ar fi instrumentele proiectului divin de mântuire. Nu acuzase deja același Wasserman socialismul și naționalismul că sunt două forme de idolatrie care, s-au combinat pentru a da naștere național-socialismului? De fapt, în mediile reprezentate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care le-au săvârșit împotriva poruncilor. Hitler este noul Nabucodonosor trimis de Dumnezeu ca să-și pedepsească poporul. Iar Ioel Teitelboim, supraviețuitor al genocidului, conducătorul dinastiei hasidice din Satu Mare, un curent antisionist existent și astăzi, nu ezită să-i blesteme pe sioniști pentru că au precipitat și legitimat prin acțiunea lor Soluția Finală sancționare dreaptă a unei îndrăzneli blasfematorii, aceea de a lua inițiativa întoarcerii în Sion și de a se substitui astfel așteptatului Mesia. Una dintre cele mai recentre expresii ale paradigmei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de eroism religios pasiv aparținând diasporei 2. O ambivalență subzistă totuși în legătura stabilită între cele două eroisme, o legătură care permite parcurgerea în sens invers, reconstruirea și unificarea cursului istoriei evreilor pe termen lung. Ea amintește acordurile elaborate de sioniștii laici între Israelul biblic și Israelul modern, între caracterul religios al noii patrii și secularitatea ei, revendicată în modul în care și-o reprezentau fondatorii. Cultul soldaților morți în luptă echivalează cu patriotismul, în timp ce discursul despre suferință și doliul importate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Zuckermann, încă de la început, și în toate etapele istoriei sale, inclusiv după ocupația din 1967, Israelul a refulat Holocaustul și i-a folosit imaginea ca pe o ilustrare istorică cvasi-concretă a dreptului la existență și la dezvoltare al unui stat sionist 12. Exterminarea sau, mai degrabă, imaginea ei a devenit un factor esențial în percepția pe care tinerii israelieni o au astăzi despre iudaitatea lor. Pe baza unei anchete efectuate în anii 1990 pe mai mult de cinci sute de fete
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
palestinienii, considerându-se ei înșiși victime ale sionismului, resping victimitatea inamicului. Odată cu consolidarea OEP începând din anii 1970, începe să se elaboreze o prezentare a genocidului în publicațiile subvenționate de această organizație, prezentare în care se cristalizează denunțarea colaborării între sioniști și naziști. Textul cel mai important din acest punct de vedere este lucrarea de doctorat a lui Mahmud Abbas (pe numele său de război Abu Mazen), publicată în 1984, care tinde să cauționeze această teză și care, citându-l pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sionism și nazism. Ei se sprijină în special pe acordul de transferlllll semnat de liderul sionist Haim Arlozorov și de guvernul german în 1933 pentru a facilita emigrația evreiască în Palestina. Această acuzație urmărește, bineînțeles, să contrabalanseze accentul pus de sioniști pe colaborarea între muftiul Ierusalimului Hajj Amin al-Husayni și naziști 17. În fapt, această contra-imagine anunță paralelismul construirii reprezentărilor despre Holocaust și tragedia palestiniană Nakba. Cuvântul însuși, care evocă traumatismul major al fondării statului Israel, al exproprierii și expulzării masive
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de-a zmeul și de-a arșicele; jocuri uitate sau delăsate astăzi de băieții noștri, care fac sport citind gazeta respectivă și dându-și numai cu părerea, sau ținând, În tribu nele cu jocuri scump plătite, la jocul câtorva profe sioniști dresați și aleși pe sprânceană. „Zmeul“ se chema „turcaleț“ atunci când era improvizat numai din hârtie și Într-un singur tip [de dimensiuni] și mânuit numai de cei mai mărunți dintre noi; iar zmeul adevărat era confecționat, cu mare artă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar fără procesul de colonizare cum putea să apară un nou Sion. Când ideea colonizării evreilor în Palestina prinde contur, evreii și-au îndreptat speranțele spre Marea Britanie, mare putere colonială și mai ales, receptivă la idealismul iudaic de tipul celui sionist. Elementul declanșator pentru organizarea proiectului politic sionist l-a constituit însă, „afacerea Dreyfus”. Aceasta a convulsionat Franța timp de un deceniu, în fapt, a pus capăt unei epoci de iluzii în timpul căreia evreii occidentali asimilați presupuseră cu optimism că procesul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]