411 matches
-
din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale , filologice, acele despre folositoare aflări, și mai ales se vor împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sine, notațiile autoironice fiind frecvente în epistolar. Iată un remarcabil autoportret caricatural: "Ai fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără sistemă și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Politics, No.45/2004. Santai, Ioan, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998. Sartori, Giovanni, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003. Sartori, Giovanni, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, traducere de Cristina Dan și Irina Mihaela Stoica, Editura Mediterana 2000/Ars Docendi, București, 2006. Sartori, Giovanni, Ingineria constituțională comparată, ediția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. 34 Bogdan Dima, "Semiprezidențialismul românesc postdecembrist", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 14-28. 35 Raluca Mariana Negulescu, "Reflecții semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primare, cu litere, slove și buchii cuprinzând învățături morale și instructive. „Gândindu-și cartea, se vede clar că autorul era profund pătruns de ideea potrivit căreia vocația
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mai cosmopolită capitală a vremii; studiase În grecește, dar Învățase totodată turca, araba și persana. A scris și un tratat despre muzica turcească. Nici un european nu s-a apropiat atât de mult ca el de cultura Orientului islamic. Sub titlul Sistema religiei mahomedane (carte publicată În rusește În 1722), a schițat o sinteză a acestui tip de civilizație. Celebritatea europeană și-a dobândit-o Însă ca istoric al Imperiului Otoman. Manuscrisul latin al lucrării sale Incrementa atque decrementa Aulæ Othomanicæ, rămas
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o cifră nențeleasă Și-n zădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi vizionare, Să citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gândirile-s fantome, și viața este vis." (La moartea lui Neamțu) Din datele publicate de Ilarie Chendi, cel care a publicat poezia, aflăm că Ioane Nemțiu a fost un student năsăudean, "un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lucrarea “Espana y mundo arabe: Imagenes cruzadas” (1993). Emilio Gonzalez Ferrin, profesor la Universitatea din Sevilla, a analizat fundamentele raporturilor euroarabe și a identificat posibilele construcții instituționale ale cooperării comune, în tratatul “El Dialogo euro-arabe: La Union Europea frente al sistema regional arabe” (1997). Antonio Teodoro Reguera Rodriguez, profesor de geografie umană la Universitatea din Leon, a prezentat în articolele sale istoricul dezvoltării gândirii geopolitice spaniole cu privire la arealul maghrebian, putând fi considerat un istoriograf al școlii de geografie politică din țara
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu totul principiul gra tuității justiției și lovesc mai mult în acele stări ale societății, cari, fiind mai lipsite de instrucțiune, sunt mai lesne împilate. Ea va stărui încă pentru desființarea legii băuturilor spirtoase. În fine, presa va cere revizuirea sistemei existente de dări, din punctul de vedere al justiției, al echității și al egalității. XII Presa va apăra naționalitatea și autocefalia bisericii noastre contra în cercărilor d-a o subordona supremației patriarhului de la Constantinopole. Ea va cere îmbunătățirea pozițiunii materiale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
știe ceti și scrie, să voteze direct“. Programul cerea descentralizarea administrativă și autonomia comunală. Este foarte semnificativ că pentru populația rurală programul cerea nu mai: răspândirea instrucțiunii, ușurarea dărilor și stârpirea abuzurilor, măsuri igienice pentru stăvilirea marei mortalități și o sistemă completă de ajutare, protejare și încurajare prin toate mijloacele. Nici un cuvânt despre starea economică a țăranului, nici un cuvânt despre împroprietărire. Programul cere desființarea arestului preventiv în materie de presă. La impozite se cere impozitul proporțional și pe venit și desființarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mînă către preursirea lor." Cele trei părți de care vorbește aici sînt: trupul, duhul și inima, de unde și o "educație întreită": fizică, realizată prin practicarea meșteșugurilor, intelectuală, ce se face prin intermediul științelor, și morală, realizată cu ajutorul religiei. "Pe această sistemă sau doctrină de Treism, pășind cu înaintarea Omului după natura lui vom cere și creșterea sau educația lui după natura și facultățile lui, adică după scopul cu care l-a creat și l-a lăsat Dumnezeu aici jos; pe această
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sau doctrină de Treism, pășind cu înaintarea Omului după natura lui vom cere și creșterea sau educația lui după natura și facultățile lui, adică după scopul cu care l-a creat și l-a lăsat Dumnezeu aici jos; pe această sistemă perfecționînd în parte pe Omul individual și întreit, se va perfecționa în general și Omul soțial, și prin urmare și instituțiile."284 Aici, Heliade se apropie foarte mult de concepția lui Rousseau care considera că toți cei educați asemenea lui
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a frecventat căutătorul lânii de aur în caierul de el însuși încâlcit prin re-babelizarea comunicării eseistice. *** Anul crucial al diferențierii pare a fi 1987, când lui Luca Pițu i se publică prima parte a încercării despre alteritate. Ideea centrală a sistemei sale eseistice (naveta dintre pleonasm și oximoron a oricărei gândiri care se respectă) îl conduce spre postularea a patru ispite în relația cu Celălalt. Schema s-ar fi aplicat pe om, text, cultură, civilizație iar fundamentarea praxiteoretică pe heterologia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
paradisul selenar. Materia cu indice entropic tot mai mare este descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând începutul îmblânzirii păienjenișului. Drumul către altă sistemă este marcat de câte un punct luminos roșu sau roș. Balizele colorate cu roș se dovedesc esențiale pentru calea spre paradisul din lună. (S3g) Privi din nou la paijinișul (s.n.) de linii roșii și liniile începură a se mișca.El
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
origine bizantină, bazată pe sistemul geocentrist,[...]. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare (s.n.), pe mărgini cu portretele lui Platon și Pitagora și cu sentințe grecești. [...] Constelațiuni zugrăvite cu roș, calcule geometrice zidite după o închipuită și mistică sistemă (s.n.), în urmă multe tâlcuiri de visuri, coordonate alfabetic o carte care nu lasă nimic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană (Eminescu: 2011, II, 41). În secvența propusă ca hipotext pentru această serie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
erau câteva sute de cărți, multe dintre ele grecești, pline de învățătură bizantină. Cărțile, vechi, dormeau. Masa era încrustată cu litere latine și gotice. Acum Dionis descâlcește caractere slave, în căutarea sensurilor unei astrologii mai curând de origine bizantină. Termenul "sistemă" anticipează ușor disimulat propunerea unei alte "ordini a realității"; interesant ne pare modul în care este folosit cuvântul "zidit" casele Bucureștilor de atunci sunt rău zidite, murii se năruie, în schimb, cugetările zidesc sisteme. Lumina nu este niciodată clară și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să trecem ne e scris Ca visul unei umbre și umbra unui vis? (Despărțire Eminescu: 2011, I, 168). (h1f) Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema cosmică. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui [...]; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică, simțiminte interne, cugetare, funcțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu 63. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic e în om ([Inima sistemei noastre planetare] Eminescu: 2011, X, 42). (h1g) Cum Dumnezeu cuprinde cu viața lui cerească Lumi, stele, timp și spațiu ș-atomul nezărit Cum toate-s el și dânsul în toate e cuprins Astfel tu vei fi mare ca gândul tău
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
zdravili X securitatea îngrijirii medicamentoase: libertatea asumată în cazul daunei accidentale în administrarea medicației; activități menite să evite, să prevină sau să corecteze evenimentele nedorite în urma administrării unui medicament. sistemul medicației Engleză: medication use system Franceză: circuit du médicament Spaniolă: sistema di utilización de los medicamentos Germană: Arzneimittelanwendungssystem Italiană: sistema dei utilizzo dei farmaci Slovenă: sistem ravnanja z zdravili X sistemul medicației: este o combinație de procese interdependente, ce împart scopul comun al securității, eficienței, si administrării terapiei medicale potrivite pacientului
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
daunei accidentale în administrarea medicației; activități menite să evite, să prevină sau să corecteze evenimentele nedorite în urma administrării unui medicament. sistemul medicației Engleză: medication use system Franceză: circuit du médicament Spaniolă: sistema di utilización de los medicamentos Germană: Arzneimittelanwendungssystem Italiană: sistema dei utilizzo dei farmaci Slovenă: sistem ravnanja z zdravili X sistemul medicației: este o combinație de procese interdependente, ce împart scopul comun al securității, eficienței, si administrării terapiei medicale potrivite pacientului. Procesele majore în cazul sistemului medicației sunt selectarea și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Stato, dunque, è "espressione della situazione economică". Aveva già scritto Gramsci nel primo Quaderno: "Per le classi produttive (borghesia capitalistica e proletariato moderno) lo Stato non è concepibile che come formă concretă di un determinato mondo economico, di un determinato sistema di produzione. Conquista del potere e affermazione di un nuovo mondo produttivo sono inscindibili"3. Riprendendo questa notă nel Quaderno 10, Gramsci torna sulla "concezione dello Stato secondo la funzione produttiva delle classi sociali", sottolineando come "îl rapporto di mezzo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
di classe della società. Gramsci și interessa al fenomeno, allora nuovo, delle obbligazioni statali, che fanno dello Stato un potente polmone finanziario al servizio del capitale. Siamo negli anni immediatamente seguenti al grande "crollo di Wall Street". La fiducia nel sistema capitalistico è profondamente scossa, mă îl pubblico "non rifiuta la fiducia allo Stato; vuole partecipare all'attività economică, mă attraverso lo Stato" (Q 9, 8, 1100-1). E se lo Stato raccoglie îl risparmio - sono le conclusioni lungimiranti del ragionamento gramsciano
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
îl consenso, mă anche "educa" questo consenso con le associazioni politiche e sindacali, che però sono organismi privați, lasciati all'iniziativa privată della classe dirigente"9. Per Gramsci "società civile" non è né la "struttura" marxianamente înțesa, né l'hegeliano "sistema dei bisogni", quanto piuttosto l'insieme delle associazioni sindacali, politiche, culturali, generalmente dette "private" per contraddistinguerle dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico di Gramsci, lo abbiamo già visto, impedisce però tale distinzione netta, "organică". Egli - a partire da
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
totalitarie" a lui contemporanee. Egli stă parlando în particolare del regime sovietico, come appare chiaro se și legge la notă 69 del Quaderno 9, dove - ribattendo alle critiche elitiste alla democrazia e ai suoi contenuti "numerici" - giunge a parlare del "sistema rappresentativo, anche non parlamentaristico e non foggiato secondo i canoni della democrazia astratta": intende la democrazia soviettista, affermando: "În questi altri regimi - continuă Gramsci - îl consenso [...] è supposto permanentemente attivo, fino al punto che i consenzienti potrebbero essere considerați come
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
funzionari"" Gramsci avverte tutto îl pericolo di degenerazione della situazione în cui îl regime sovietico și trova. Siamo all'inizio di quello che în seguito sarà chiamato "stalinismo", dove la "statolatria" non solo non sarà combattuta, mă verrà innalzata a sistema. La "statolatria", comprensibile dal punto di vista storico, cioè delle condizioni în cui la rivoluzione russa ha avuto luogo, non va né teorizzata né accettata senza mettere în moto controspinte che portino presto a poterne fare a meno. Un programma
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]