2,989 matches
-
nostru, ba chiar nu-i mai "vedem" argumentele, deoarece asta ar însemna ca noi să nu avem dreptate, faptul de a ne înșela dând seama de un raport al nostru deficitar cu dreptatea (ce corespunde în planul imaginii de sine situării în vecinătatea nedreptății). Și astfel, pe nevăzute, ne cantonăm în eroare, ceea ce dă seama de însăși definiția prostiei. O altă culme: să scrii poezie în limbaj științific. Inautenticitatea capătă în domeniul vorbirii o formă ce caracterizează modul contemporan de producție
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și a construi pe el și în continuarea lui, sau a încerca să orientezi interogația și construcțiile pornind de la fundamentele gândirii. Cred că această reorientare radicală reprezintă sensul tare al filosofiei. Numai că ei îi scapă dependența de dat, continua situare în contextul lingvistic (care înseamnă și mental) al epocii. Admite o teorie corectări parțiale? Ori ea, prin definiție, trebuie să surprindă totul, orice corecție însemnând de fapt invalidarea ei? Bătrânețea (și, la limită, moartea) înseamnă o diminuare (până la anulare) a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceea ce a născut, de educația pe care a dat-o, dar chiar și de ceea ce ea este). Nevoia de sens a propriei existențe este un transcendental ori ea se naște odată cu vehicularea sensurilor de către conștiința noastră, decurgând mai curând din situarea într-o perspectivă metafizică (una ce vizează Totul)? Faptul că sugerez "cum nu trebuie făcute anumite lucruri" nu înseamnă că știu cum trebuie făcute, că doresc să prescriu rețete existențiale. Dorința mea este doar de a deschide posibilitatea căutărilor proprii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
încă foarte puternică, în sensul unei degajări a discursului liric de aparatul cosmic vizionar sau rațiocinant ermetic ce-l susținea. Formula pe care o prezenta, vădind o aspirație spre repunerea în drepturi a unei ordini a lumii imediate și a situării ființei într-o atare lume în care aparențele insignifiante sînt chemate să provoace, nu fără concursul ironiei și al ingeniozităților fragile aplicate fragilităților existențiale, a făcut carieră. E o perspectivă nici pe departe epuizată. În rînd cu avangarda periodic resuscitată
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
de ordin politic, dar sesizant. Adăugate la articolele teoretice semnate de Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag și reunite în antologii (Momentul oniric, realizată de Corin Braga, ori recenta Onirismul estetic îngrijită de Marian Victor Buciu), toate aceste fragmente contribuie la situarea exactă a grupării în epocă și, totodată, la mai buna înțelegere a gradului său de inovare. Într-un alt fragment, tot critic și reprodus pe coperta a IV-a, Eugen Simion îi reproșează autorului doar faptul că își transcrie notele
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
Anca Măniuțiu Există un cuvînt-cheie în scrierile lui George Banu, de fapt o expresie, greu de tradus ca atare în română, care revine adesea: dans l'entre-deux. În vocabularul său analitic, aria ei de semnificație acoperă ideea unei situări (fizice, dar și metafizice, conceptuale, dar și existențiale) într-o zonă a indeterminării fertile, a ambivalenței care reunește proximitatea și distanța, legătura și ruptura, definitivul și provizoriul, echivocul și claritatea. Deschizînd ultima sa carte, intitulată Scena supravegheată - apărută, în această
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
la el capricioase meandre conjuncturale și nici nu se confundă cu răbufniri umorale sau cu voluptatea verdictului irevocabil. Cu alte cuvinte, mărturia se găsește legitimată de o știință și de o conștință a actului critic. Cred că, din perspectiva cititorului, situarea "interstițială", dans l'entre-deux a lui George Banu, departe de a evoca o falie, aduce cu sine plenitudinea lecturii, tocmai pentru că, reconciliind conceptul cu trăirea, ideea cu biograficul, textele sale se citesc ca un roman. Ceea ce nu e puțin lucru
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
pe care le propune el. Întotdeauna m-am întrebat care sunt, de fapt, ingredientele incandescenței "riguros temperate" a cărților lui Banu, în ce constă, de fapt, inefabilul abordării sale, care îl singularizează printre critici. Și mi-am dat seama că situarea sa "interstițială" îi îngăduie să îmbine libertatea creatoare a scriitorului, care se mișcă nestingherit în universul fantasmelor sale, subjugat de subiectul care îl acaparează la un moment dat - deci egocentrismul subiectivității absolute - cu rigoarea obstinată și concentrarea maniacală a cercetătorului
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
intelectual comparabil cu cel dat de Convorbiri la sfârșit de secol, de Mircea Iorgulescu. Fiecare dialog este, practic, o lecție de viață. De la fiecare invitat se poate învăța câte ceva, fiecare confesiune produce revelații în planul cunoașterii propriu-zise, oferă modele de situare în istorie, propune unghiuri inedite pentru a privi și a înțelege viața, scoate în evidență pilde semnificative de morală practică. Radu Beligan, Sanda Stolojan, Ștefan Augustin Doinaș, Geo Dumitrescu, Adrian Marino, Monica Lovinescu, Octavian Paler, B. Elvin, Șerban Papacostea, Mircea
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
condiției romanului postmodern și al maturității creatoare. În fapt, trilogia este construită pe două importante personaje - Grigore Plagamat și Miru Rozeta -, care înseamnă lupta dintre Diavol și Înger. În jurul acestor personaje se țese cu migală parabola, alegoria, realismul magic și situarea scriitorului față de cititorul său. O complexitate de situații, care mai de care mai stranii, ce ne dezvăluie o ficțiune greu de stăpânit. Însă, cum orice ficțiune se leagă de realitate, Marius Tupan depune mărturie în trilogia sa asupra a ceea ce
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
cele mai adecvate unei relații terapeutice și de ajutor consideram ca sunt alături de acești autori - nivelul întâlnirii si al altruismului. Respectul reciproc Viziunea umanista (Maslow, Rogers) este cea mai generoasa pentru conturarea contextului filozofico-psihologic în care se poate manifesta consilierea. Situarea consilierului într-o poziție de superioritate sau inferioritate față de consiliat denaturează relația și afectează principiul respectului reciproc. Principiul adevărului personal „Adevărul personal” este vectorul lumii personale al consiliatului ca sinteză între structura sa de personalitate și contextul socio-uman în care
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
risipirea "partizanilor". Însă istoria, mare consumatoare de eșecuri, le face unora dintre iluzii favoarea de a le fixa într-un moment de glorie. Cum revistele literare sînt, și ele, niște utopii, în fond, ale convivialității și-ale renunțării la orgolii, situarea lor în istorie se supune acelorași legi ale (ne)șansei. Cea literară, cînd vrea să le facă un bine - mitizarea fără fisuri - le face, de fapt, cel mai mare rău. Mult mai indiscretă, la petite histoire e mai credibilă în
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
prisma reprezentării feminității. Pentru că e imposibil să intru în detalii, în limitele unei cronici, mă opresc la tehnica analizei, care își urmează, în fiecare dintre cele trei capitole mari, o logică internă perfect justificată. În preliminarii se discută probleme de situare istorică și culturală: despre Edda se dau interpretări ale numelui și clasificări ale textelor; Saga prilejuiește desfășurarea unui peisaj geografic combinat cu unul antropologic, vorbind despre islandezii epocii saga și despre războinici, pirați și poeți ca protagoniști sociali; în sfârșit
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
ce va cuprinde corespondenții cu numele situate alfabetic la literele A și B. Nici acest volum nu a apărut încă. Arhiva e imensă, dar ea deschide și redeschide teritoriul relațiilor politice, sociale, administrative, teatrale și literare ale scriitorului. Prin urmare, situarea lui în epocă va avea de câștigat în detalii, culise, dramatism și dedesubturi. Contextul politic și literar e o altă plăcută capcană întinsă documentaristului, exploratorului de ocazie, biografului sau istoricului literar de mai vaste perspective. O altă fundătură, deloc lipsită
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
un trup înfometat și avatarurile unei conștiințe de sine, pune într-o lumină nouă un alt roman al începuturilor - Interior al lui Constantin Fântâneru, republicat în 2006 la Polirom și supus unor reevaluări de natură să modifice canonul literaturii interbelice. Situarea cronologic - contextuală a permis raportarea acestui roman apărut în 1932 (când autorul avea 25 de ani) la scrierile colegilor săi de generație (Eliade, Blecher, Bonciu, Holban), ori la universul bacovian, iar pe plan universal Simona Popescu îl apropia de Salinger
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
devenit în 1891, la numai 41 de ani, membru al Academiei Franceze, unde fusese ales cu 18 voturi contra niciunul pentru principalul său concurent, "naturalistul" émile Zola. Cum Istrati în franceză scria și în franceză s-a născut ca scriitor, situarea lui ca eventual autor de proze îmbibate de exotism oriental în acest cadru trebuie făcută. Cu atît mai mult cu cît exotismul de acest tip în literatura română este - sau era în acel moment - unul de imitație, după modele occidentale
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
fapt partea. }i se cere așadar să fii un cercetător neîngăduitor. Rezultatul este o confruntare la propriu cu noțiunile lui Heidegger și cu inadvertențele și contradicțiile ce apar în textele neamțului. Felul în care Cristian Ciocan analizează relația dintre Befindlichkeit (situare afectivă) și Stimmung (dispoziție afectivă), dintre das Selbst (sinele) și das Man (impersonalul "se") sau dintre Umwelt (lumea ambiantă), Mitwelt (lumea împărtășită cu alții) și Selbstwelt (lumea sinelui) îl așază pe exegetul român în categoria celor mai profunzi analiști ai
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
altă gamă de senzații, o refacere de forțe, o animalitate deliberată, un fel de fericire barbară care lega, inconștient desigur, spectacolul morții savurat cu delicii de recompensele generoase oferite propriei vieți cu atîta elan". Rînduri din care încă o dată rezultă situarea Anei Blandiana la antipodul turistului-standard, impersonalizat, evacuat de criterii și emoții, în postura unei personalizări ce-și asumă spațiul precum un depozitar al trecutului, iar trecutul ca o sensibilizare proprie. Exigențele estetice și etice, îngemănate, decurgînd din această sensibilizare îi
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
în jurnal apar însemnări absolut fără nici o legătură între ele despre Hitler și George Vraca. Singurul principiu de coerență ar fi criteriul cronologic. Ca o concluzie, am putea spune că apar foarte puține date despre viața ei. Jurnalul pare o situare în context. Ce se întâmplă în lume simultan cu viața Eugeniei Ionescu. Parcă pentru provocarea unor corelații, a unor cauzalități care n-au cum să nu apară din moment ce două povești se juxtapun." (pag. 85) Nu frapanta coincidență de nume dintre
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
însăși rațiunea poetică. O rațiune ardentă. LP: Ce părere aveți despre uzura, aș spune epuizarea direcțiilor critice? De unde vine, de pildă, această nevoie absolută, imperativă, a istoriei și a faptului istoric, deasupra (dacă nu chiar în locul) judecății critice? MD: Din situare: orice adevăr este deopotrivă istoric și pragmatic. Indiferent de adevărul luat în considerare: științific, factual etc. Nu există - cel puțin, așa văd eu lucrurile - Adevărul. Cunosc o formulare care nu-mi place prea mult, pe care o arăt mereu cu
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
ei avea deja vârsta de 55 de ani, ce-a de-a treia carte a lui Alexandru Paleologu, Simțul practic, este o selecție din articolele apărute în presa culturală la începutul anilor '70. Cele mai multe texte au un pronunțat caracter polemic. Situarea autorului este mereu în răspăr cu locurile comune de interpretare, de aceea, cauzele pe care le apără sunt uneori surprinzător de vulnerabile, dacă nu de-a dreptul ridicole. Luptând ca un sublim Don Quijote pentru cauze aparent pierdute, propunând pariuri care
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
invadării Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia (mai puțin România), din august, 1968? Chiar dacă, la prima vedere este o simplă culegere de articole, Simțul practic este o carte de primă importanță pentru înțelegerea gândirii lui Alexandru Paleologu. Ea definește perfect situarea sa intelectuală, în câmpul literaturii și al gândirii politice.
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
să-l părăsească de îndată ce bănuie că ar putea fi împărtășit" (p. 213). El are voința de a face "operă personală, și nu subordonată". De acord cu mai toate observațiile lui Mircea Martin, i-aș reproșa totuși absența contextualizării, a acelei situări istorice pentru care, în alte ocazii, pledează atât de convingător. Critica creatoare a lui Nicolae Manolescu și a altor comentatori din generația '60 a apărut într-o perioadă sufocată de directivele criticii "științifice", realist-socialiste. Subiectivitatea garanta îndepărtarea de schemă, fuga
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
în Lupul și Catedrala, Sîrbu îl situează pe Narator în centrul discursului, nu doar prin faptul că discursurile tuturor celorlalte personaje se raportează direct la spusele sale, ci și prin conținutul monologului său ce transcrie fidel gîndurile scriitorului. E o situare ontologică a eului auctorial în relație cu lumea narată, metodă numită de Serge Doubrovsky "autoficțiune", iar de Gerard Genette "homodiegetică". în felul acesta, caracterul de mărturie patetică al scrierii dobîndește o pondere specială, augmentînd forța persuasivă a textului. Procedeul lui
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
conjuncturale, care să ilustreze lupta de clasă, în ediția a doua romanului Groapa (1963), adaosuri la care va renunța ulterior. Deși subiectul și lumea din Groapa nu sunt rezultatul unei alegeri premeditate, opțiunea lui Eugen Barbu se constituie ca o situare polemică atât față de oficialitate, cât și față de celelalte modalități epice, mai mult sau mai puțin consacrate. Marginalitatea Cuțaridei sfidează centralitatea unor subiecte narative ideologizate. Pe de altă parte, lumea de mahala apare ca o variantă originală, diferită în mod voit
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]