1,620 matches
-
să ne ajute, la covrigi și la nuci multe”. De sub basmaua lui Titi apar niște covrigi fabricați din pâine, marmeladă, cuișoare și câteva miezuri de nucă. Confecționarea lor a rămas o taină... De sus de la etaj, de unde venea miros de slănină, auzim: „Dar la mine nu veniți?” Am înhățat urgent câte-o traistă pe care am agățat-o de gât și ne-am cocoțat la „casa” gospodinei. În dimineața aceea, ca prin minune, se întârzia scoaterea la atelier. Așa încât se răspândise
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
de miliție era alb ca varul, cu ochii adânciți în orbite sclipind de bucurie și cu bocancii fără șireturi neștiind cum să iasă mai repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat celui ce păzea poarta o bucată întreagă de slănină (vă dați seama ce foamete era în acea perioadă și care era moneda de schimb). Fabrica era ocupată și păzită de securiști care nu le permiteau nici măcar să se apropie de ea. Pentru bunici începuse urmărirea, o altfel de urmărire
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
secretul tranșării cărnii pe anumite sortimente - mușcheți, șoldeți, spetii, costițe, iepurele, carnea trandafirilor, bărbiile pentru mațe, șunca, etc.. Pentru Crăciun, din porc, gospodinele pregătesc mațele și trandafirii. Mațele se umplu cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. Între Crăciun
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. Între Crăciun și Anul nou, gospodinele se ocupă de conservarea cărnii porcului. Slăninile sunt tăiate bucăți, fripte și apoi puse la trușie. Aici alternează jumările cu bucățile de mușcheți, trandafir și oasele tocate. Acestea sunt acoperite cu untură și vor constituii alimentul de bază pentru anul viitor. Familiile care au copii de ridicat
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
Gazdele ne poftesc să ne așezăm la masă! Scoatem merindele noastre, iar ei pe ale lor. Le punem la comun! Noi avem mâncăruri mai orășenești, șnițele, chiftele, roșii, castraveti, pâine albă. Ei ne servesc cu merinde tradiționale: caș de oaie, slănină, ceapă și desigur cu o gură de „pălincă de prune". „Poftiț, serviț” ne îmbie Saveta... și în scurt timp încep să ni se dezlege limbile, de parcă ne-am cunoaște de-o vecie. Poate de la pălincă, poate de la ambient... Liniștea se
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
Normal că DA!. Ambele. Doar că joaca se face întotdeauna cu plăcere, nesilit de nimeni. Conceptul de muncă la dorința altuia, cu sila deci este, de regulă, refulată. De patru mii de ani copilul ar vrea să ungă școala cu slănină să o mănânce câinii spre a scăpa de ea. Unul dintre olimpicii noștri de aur s-a exprimat că ar fi obținut succesele deoarece „învață cu plăcere”. Este corect, dar sincer mă așteptam la mai mult de la un olimpic. Nu
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
al cărui nume nu merită aducere aminte, a început să-i explice cât pierde dacă nu vine la lucru și i-a cerut să-i plătească 200 lei, 2 litri de țuică bună și 5 (cinci) kilograme de carne fără slănină. În ziua sorocită pentru sacrificare Ilie s-a prezentat la muncă. Maistrul oarecum surprins l-a întrebat de ce nu a rămas acasă? Ilie i-a explicat cum a plătit un om cu 100 (una sută) lei ca să-i taie porcul
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
țineam și făceam eforturi supra...acariene să mă ridic acolo, între sâni. Sigur veți spune dumneavoastră, domnilor care mă invidiați, că este un deliciu să urci pe corpul frumoasei doamne, să aluneci pe pulpe, să mângâi șoldul fără urme de slănină, să alergi în extaz pe circumferința taliei și să te culci în văgăuna aia parfumată, numită buric.Apoi, beat de fericire, să te urci pe sâni și să te dai pe tobogan până în valea adâncă dintre...Nu mai salivați degeaba
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
sebeșenilor. Multe vorbe înțelepte care susțineau obiceiurile locurilor îmi spunea Dumitru Sinu și le rostea trăindu-le, asemeni celor ce le dăruiseră spre învățare și luare-aminte: „Nu te duce cu mâna goală la stână, pune-n desagă o bucată de slănină, o ceapă, o roșie, două-trei mere, un morman de prune și du-le la oameni! Ține minte: Dumnezeul cu care pleci din Avrig spre Negoiu, cu același Dumnezeu ajungi Sus; iar cu Dumnezeul cu care pleci de la noi, din Sebeșul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
țiganii și nașu’sunt proverbiale, se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh. Îi scria Florian lui nea Mitică: Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’», știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță, ce numai țiganii o au - la nașu’! Sunt o mulțime de colinde specifice
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
și ele au o căsuță unde au un pat și o masă, sobă cu plită, deci iarna nu prinde nici o furnicuță nepregătită. Cămara e plină, vă spun, cu de toate, boabe de grâu, fructe confiate, au mălai, făină, cârnați și slănină, lapte la pet și ciocolată au berechet. Și-n mușuroi, pentru cei îndemânatici, sunt fabrici unde mămicuțele lucrează să-și îmbrace furnicuțele, fac căciulițe, bluzițe, plovărașe ciorăpei și ghetuțe pufoase. Au grădinițe, școli, teatre, cinematografe, mănâncă popcorn și înghețată din
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]
-
pe sub paturi și pe după dulapuri, a luat rufele spălate din cadă, le-a stors voinicește și le-a pus pe sîrmă, afară, la zvîntat, apoi a așezat masa pe terasă, a pus de mămăligă, a adus din beci brînză și slănină, a scos apă proaspătă din fîntînă și a invitat-o pe femeie la masă. În tot acest timp ea stătuse pe terasă pe un scăunel și se gîndise la ea însăși și la soartă și la copiii ei și gîndurilor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Băsescu. E de bine? E de rău? Nimeni nu poate face profeții. Cel mult, poate să zică, am o dambla. Între timp, curge mustuletul. S-a dus coadă de la prune. La cazan iese “fruntea”. Cand o să ne trezim, o să fie slănina mâncata, făină luată și noi cu fundul gol. Poalele ni le-am pus demult în cap. Referință Bibliografica: CU POALELE-N CAP ... Dona Tudor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 625, Anul ÎI, 16 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CU POALELE-N CAP ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358785_a_360114]
-
case, copii, neveste. - Vai, domnișoară, parcă mănânci cu gura altuia! Râseră cu toții la vorbele crețului. Îi făcură semn să li se alăture. Ar fi refuzat bucuroasă, dar nu voia să îi jignească. Curând, în față, îi apăru o bucată de slănină, o jumătate de ceapă roșie, câteva bucățele de cârnaț și un colț gros de pâine. - Ia acolo și mănâncă cu suflet! La câmp nu ciugulești ca păsărica! Aici muncim împreună, mâncăm împreună și ne distrăm împreună! Așa rămase din acea
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
belește Vasile, să-l țâi o zi în vin amestecat cu ceapă, morcovi, cimbru și busuioc, toate opărite și răcite. Carnea se dostoiește și o să fie mai gustoasă când îl frigi. Îl împeni cu cățăi de usturoi și fărâmături de slănină afumată și după ce-l coci în sobă o să vezi cât îi de bun, că nu te mai saturi mâncând. Iar tu, Vasile, când iei pielea de pe el, începi s-o tragi de la picioarele dinapoi către labele din față și o
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
familiilor ei, Primăria orașului Ulmeni a acordat diplome tuturor familiilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Bucătăria tradițională, ardelenească nu putea să rămână mai prejos și așa că timp de două zile localnicii și-au îmbiat vizitatorii cu pălincă, slănină și sarmale de cea mai bună calitate. Demnă de remarcat este și compoziția simetrică a sărbătorii care a început cu un tradițional foc de tabără și s-a terminat cu un modern foc de artificii, impresionant prin lumină și culoare
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
funcție 1434-Secundar 1406-Principal 2392. Sinescu Anca-Andreea În funcție 349-Principal 2393. Sîrbu Carmen Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la cerere formulată în scris) - 2394. Sivu Roxana-Maria Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. h) la cerere formulată în scris) - 2395. Slănină Nicoleta-Mariana În funcție 772-Principal 2396. Soane Laura-Mihaela În funcție 1418-Principal 2397. Soare Anca Suspendat (Art. 42 alin 1 lit. f) concediu creștere și îngrijire copil) - 2398. Soare Denisa Mihaela În funcție 438-Principal 2399. Socaciu George În funcție 266-Principal 2400
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
sc. A, parter, ap. 3 E-mail: bnp.dinescu@yahoo.com, bnp.dinescu@cnpb.ro ... Localitatea Nanov 771. Birou Individual Notarial Drăghici Nicoleta Drăghici Nicoleta, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 953/2013 Adresă: Str. Dunării nr. 17 E-mail: birou_notarial_draghici@yahoo.com, birou_notarial_draghici@cnpb.ro ... 772. Birou Individual Notarial Slănină Nicoleta-Mariana Slănină Nicoleta-Mariana, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 2986/2019 Adresă: Str. Dunării nr. 8 E-mail: notar@notarulnostru.com, slanina.nicoleta@enp.ro ... Sedii Secundare Localitatea Plosca 773. Birou Individual Notarial Drăghici Nicoleta Drăghici Nicoleta, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 953/2013
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
parter, ap. 3 E-mail: bnp.dinescu@yahoo.com, bnp.dinescu@cnpb.ro ... Localitatea Nanov 771. Birou Individual Notarial Drăghici Nicoleta Drăghici Nicoleta, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 953/2013 Adresă: Str. Dunării nr. 17 E-mail: birou_notarial_draghici@yahoo.com, birou_notarial_draghici@cnpb.ro ... 772. Birou Individual Notarial Slănină Nicoleta-Mariana Slănină Nicoleta-Mariana, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 2986/2019 Adresă: Str. Dunării nr. 8 E-mail: notar@notarulnostru.com, slanina.nicoleta@enp.ro ... Sedii Secundare Localitatea Plosca 773. Birou Individual Notarial Drăghici Nicoleta Drăghici Nicoleta, notar public înregistrat în RNENP sub nr. 953/2013 Adresă: Sediul
ANEXĂ din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296518]
-
de miliție era alb ca varul, cu ochii adânciți în orbite sclipind de bucurie și cu bocancii fără șireturi neștiind cum să iasă mai repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat celui ce păzea poarta o bucată întreagă de slănină (vă dați seama ce foamete era în acea perioadă și care era moneda de schimb). Fabrica era ocupată și păzită de securiști care nu le permiteau nici măcar să se apropie de ea. Pentru bunici începuse urmărirea, o altfel de urmărire
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
mítică, tăietorul de porc este cel care aduce, pe lângă carne, cârnați, jumări, și sănătate copiilor (când le face o cruce cu sânge pe obraji, ca să fie rumeni și sănătoși tot anul) și un an mănos adulților (când zice, doar privind slănina șoldanului, dacă va fi un an ploios sau secetos). La oraș, tăiatul porcului este o tradiție care-și are originile în demolarea satelor de către Ceaușescu și în înglobarea mahalalelor în cartierele rezidențiale, după Revoluție. Fotografia are duioșia ei: opt mitíci
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
se ia, Jimmy venise într-o duminică dimineața și găsindu-i pe copii singuri, înghețați și flămânzi i-a luat pe toți în camionetă, i-a dus la McDonald's și le-a dat să mănânâce pe săturate: ouă jumări, slănină, pui pane, clătite cu sirop, lapte și prăjituri. - N-am să uit breakfast-ul ăla cât oi trăi - spunea Gail - și cred că nici frații mei. Mai cred că în hotărârea lui Jimmy de a o lua pe mama de
Lamar și neștiința de carte prin uitare () [Corola-blog/BlogPost/338743_a_340072]
-
și erau plini de zel. Nici spiritul nu le lipsea, însoțindu-i mereu și la munca de la pădure. Făcând haz de situația în care erau când munceau la pădure, Cornel Popa spunea mereu:” De-ar fi făină precum nu-i slănină! Că apa de mămăligă ne dă nașu’!”, pentru că munca nu era ușoară și rezultatele nu întotdeauna așa cum le doreau și făceau ca și țiganu’ când se trezea flămând dând fuga la nașu’...Sau mai avea o vorbă: "Numa' o țâră
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
cei bătrâni, fără familie, fără obligații. Ca baș-Vizdeicu al nostru, spre exemplu... Pe care îl vizitaserăm în drum spre cabana Gențiana, dar el ne pusese cu generozitate la dispoziție adăpostul său. Și ne făcuse parte din bucatele lui, lapte, brânză, slănină afumată și ceapă zdrobită cu pumnul într-un șervet. Numai răchia o aduseserăm noi. Gazda noastră se ștersese cu mâneca sumanului peste mustața căruntă. Zice lumea că-i frumos pe-aici, spusese, urmărindu-ne privirile răpite de pitorescul locurilor. Poate
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]