912 matches
-
de vârstă, atâta vreme cât puterile fizice îi îngăduiau să o facă sau până când nu decădea din situația de om liber.”", iar datoria de a merge la oaste decurgea "„din faptul folosirii gliei”", într-o țară predominant agrară, cu țărani în majoritate slobozi (moșneni). Aceasta constituia așa numita „oaste cea mare”. „Oastea cea mică” era formată din familiile boierești și cneziale, slujitorii lor personali și „curtea” domnului, însă aceste elemente aveau o pondere foarte mică. Oastea cea mare era împărțită între cavalerie, formată
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
moment în care situația materială a micii comunități s-a mai întremat, Mahomed îsi îndreaptă atenția spre adversarii săi politici de la Medinaa, începând astfel o serie de asasinate motivate politic. Prima victimă este poetul evreu Kaab ibn Așraf, gură prea slobodă care luase prea des în rîs revelațiile lui Mahomed. Odată ce și-a văzut consolidată poziția în Medina, Mahomed căută motive, și desigur a găsit, pentru a-i expulza pe evrei din oraș, evident deposedându-i de bunuri cu această ocazie
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
tranșant. Există planuri separate după care funcționează în planul politicii externe un ministru de Externe față de un șef al satului? Adică, șeful statului își permite să fie, haideți să spunem ceva mai - nu știu dacă este expresia cea mai potrivită - slobod de gură? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Planuri diferite, în nici un caz, pentru că nu numai că există comunicare între șeful statului și ministrul de Externe, așa cum există comunicare între ceilalți membri ai executivului și ministrul de Externe, există, până la urmă, niște principii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
trăirii, directă, emergentă etic la începuturi, implicită, filtrată livresc, abia sesizabilă în epoca maturității. Poetul este acum în căutarea unor arhipelaguri spirituale noi, fiind atras de culorile stinse, de lumina difuză din ochii peștilor, de zăpezile imaculate. El pendulează între „sloboda interpretare” a realității și încifrarea versului, fără a obtura complet canalele comunicării. Accesibilitatea poeziei sale, altfel constant intelectualistă, poate fi explicată prin reperele esențiale ale lirismului, prin multitudinea sentimentelor pe care le etalează, când cu discreție și rafinament, când cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
ignorând importanța principiilor care pot fi și echivalente cu temeiurile. Internetul aduce mereu noutăți din aproape toate subiectele imaginate de intelectuali curioși. Dacă nu ești prudent, ți se poate virusa programul ori poți pierde din cont, riști să dai peste slobozi la limbă, poți ajunge la informații securizate etc. Rețelele de socializare au amplificat rubricile de odinioară ale ziarelor, revistelor și radiourilor pentru închegarea de legături interumane. Totodată, au lărgit și gama surogatelor de prietenie, a farselor de prost-gust și a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al tradiției, pigmentează fraza, dându-i vibrație. Aspirațiile călătorului pot fi aflate din propria-i mărturisire, făcută pe tonul unui Creangă mai patetic: „Nu știu cum vor fi alții, cât despre mine, știu atâta, că pierd măsura timpului de îndată ce rămân pe voia slobodă a pornirilor mele de sălbatic, când adică, biruit de dragostea neînfrântă a singurătății, îmi șterg urma dintre oameni și mă mistui, sub imboldurile ei, în necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor” (Spre Nichit). Fiindcă vechile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
mod de a focaliza privirile asupra modelului: „O singură dată în viața mea am simțit părerea de rău că nu sunt pictor!...” Când Floricica se ivește, decorativ, în cerdacul casei de țară, „în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam; mâinile cele întinse cu vitejie pe Cruce pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom; mâinile cele ținute cu piroane pentru mâna cea slobodă; mâinile cele ce apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe Cruce a lui Hristos pentru căderea lui Adam; adăparea cu fiere pentru gustarea lui Adam; cununa de spini pentru
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
interesul pe care îl provoacă e invers proporțional cu lungimea. E vorba despre Adunarea femeilor a lui Aristofan, unul dintre "bărboșii Antichității care ne scrutează parcă de dincolo de timp". Proiectul comunizării femeii este înfățișat cu o imaginație satirică atât de slobodă și o limbă atât de ascuțită, încât cititorul din anul de grație 2007 râde cu lacrimi citindu-l pe Aristofan interpretat de Faifer. "Nu doar că, mai june sau mai cărunt, oricine se va putea bucura pe daiboj de nurii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
același timp un dram de umor. Acțiunea povestirii are loc în Anglia, în apropiere de malurile Tamisei, într-o noapte de octombrie din timpul domniei regelui Eduard al III-lea (1327-1377). Doi marinari de pe corabia „Free and Easy” (în traducere „Slobod și sprinten”), o goeletă comercială, beau de sting în taverna insalubră „La veselul lup de mare” din Londra. Primul dintre ei, poreclit Prăjină, este înalt și slab și are un aer serios, în timp ce colegul său Hugh Prelată este mic și
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
irosiți doar pentru a ne arăta ce frumos și deștept prezident avem ar putea să meargă în sănătate sau în cultură nu pare să frământe pe nimeni. Important e ca „Șeful” să fie fericit, indiferent dacă gura lui mare și slobodă nu ne aduce decât ponoase. De pildă, după excursia pariziană, se pare că pe lângă ce-am plătit fără să știm pentru sejur, vom scoate din buzunarele găurite și o sută de milioane de euro pentru cele patru avioane Airbus ca
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Eminescu etc., iar lista poate fi consultată, pentru amănunte, în cartea de istorie rezervată ciclului gimnazial. Singura structură, și ea cvasimilitarizată, care nu face statui pentru că nu-i stă în dogmă și în caracter, este biserica. Însă chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie fiindcă tocmai se ocupă intensiv cu veșnicia întreagă, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrala Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea biserica
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
acuzator care venise la mine în Dublin? Dar înainte să apuc să-mi adun gândurile confuze, George a luat-o din nou la trap. Avea chef de vorbă. Plictiseala de vineri după-amiază și trei beri la prânz îl făcuseră destul de slobod la gură. —Ei, Claire, a zis el mai în glumă, mai în serios. Sper că ai fost fată deșteaptă și nu l-ai iertat din prima. Sper că i-ai ținut piept preț de cel puțin două bijuterii zdravene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
se întărea, aproape instantaneu, până când ajungea la duritatea cimentului. Și nici nu fuseseră martorele urletelor pe care le scotea Theo atunci când taică-său voia să-l lege în scaunul lui cel înalt. Din milă, Hugo i-a lăsat chingile mai slobode, numai ca să se întoarcă peste câteva secunde și să-și vadă copilul, tencuit cu mâncare, privind peste marginea scaunului cu intenția evidentă de a sări. De multă vreme, Hugo renunțase să mai aștepte ajutor de la Amanda. Nevastă-sa se trezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi slobod să nu se ție de scrisorile pe care le avem de la dânsul sub pecetea crăiască atârnată”. (subl. ns.- M. N.) Suntem evident, în fața unui act de alianță, în care cele două părți pot denunța, prin neîndeplinirea sarcinilor contractate, actul încheiat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prinț a domnului domn Vladislav”. În tratat sunt menționați și marele cneaz al Litvei și Jigmont, fratele lui Albert. Între amândouă părțile urma să fie liniște și pace veșnică, iar domnul și urmașii săi aveau să fie „în veacurile viitoare slobozi și fără grije și fără nici o primejdie din partea sus numiților” principi, ceea ce însemna recunoașterea deplinei independențe a Moldovei. Domnul se angaja să-l ajute pe rege cu sfatul și cu fapta împotriva tuturor vrăjmașilor. Regele și frații săi se angajau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au primit-o, să fie alungați. Se stipula ca domnul să se poată refugia în regat, cu familia, cu boierii și cu toată oastea lui, în cazul în care era silit de o putere mai mare. Domnul urma să fie slobod să se întoarcă în țară, iar regele trebuia să-l ajute să-și recapete tronul. În cazul în care regele Ungariei și al Boemiei și regele Poloniei vor merge împotriva turcilor, atunci Ioan Albert și frații săi „au să treacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste care. La 7
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească, iar nimeni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și să nu îl poată lua”. La 12 aprilie 1458, Ștefan cel Mare întărește Episcopiei Romanului satele Leucușani, mai sus de târg, și Dragomirești, cu pod umblător
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastră, iar de robie să fie iertat, el însuși și copiii lui, în vecii vecilor, și să nu îl aducem din nou în robie, și nici pe copiii lui, ci să se așeze în țara noastră, el și copiii lui, slobod și în bună voie și fără nici o nevoie, așa cum stau și trăiesc în țara noastră toți românii după legea lor românească, și să fie și să trăiască după această lege și după acest obicei...” Nu am întâlnit până acum nici un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem nici un amestec. Iarăși dacă îl va ierta, unde va trăi el în țara noastră, să trăiască acolo slobod, după legea românească, iar nimni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și nu-l poată lua.” Libertățile din punct de vedere religios, respectarea legii, așa cum era ea, legea românească, ne explică rostul informației transmisă tot de Reichesdorffer în legătură cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau iepe, sau fiare (animale sălbatice), sau jderi, sau helgii”. Nu aveau să plătească vamă nici în târguri, la Nistru, la Cetatea Albă sau la Chilia, sau la Dunăre, “sau oriunde în țara noastră, peste tot să le fie lor slobod și fără vamă, fie la vămile vândute, fie la cele nevândute.” Dându-i mânăstirii Humor ca obroc anual două care cu pește, se preciza că ele vor fi scutite de vamă la trecerea peste ape sau unde vor încărca pește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i nici un lup... E vaca voastră, pe care bădița Costache și mătușa Mălina au luat-o astă dimineață s-o vândă la târg... Și se vede treaba, că n-au primit prețul cerut și i-au dat drumul, lăsând-o slobodă din dealul târgului... Și vine și ea, tot o fugă, spre casă... ... Și-am ajuns eu acasă teafăr, odată cu "lupul" care a intrat în grajd, unde-i era locul... Și-am zăcut trei săptămâni la pat... Și bunica m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
eu, n-aveți încă nici caș la gură cum se zice pe la noi și vă cam zburdă prea de timpuriu gândul după fuste... Se vede treaba că nici părinții voștri nu v-au ținut în hățuri și că, lăsându-vă slobozi, ați pornit-o buiestrași pe imaș; însă, măi dragii moșului, flăcăul care n-are încă armata făcută, nu-i nici de zeama ouălor; și până atunci n-are să vă aștepte, în nici o casă, ușa deschisă și cu felurite bunătățuri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
norocu-i cum vrea Domnul, nu cum gândește omul Însă discuțiile nu s-au oprit când au dorit cuscrii și nuntașii. Pe la colțuri, între vecini și-ntre cunoscuți s-a mai șușotit încă multă vreme. Că vorba ceea: "gura lumii e slobodă. Numai pământul o astupă". Săracu domnu'șef. L-a cam îmbrobodit coana Zitta, zicea câte-o salariată mai guralivă. Calic să fii, noroc să ai, adăuga cu o vădită răutate, alta... Numai că, vezi tu, calicul dacă nu-i și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]