906 matches
-
iartă că nu știu să-ascult Citind frânturi printre cuvinte, n-am înțeles chiar rostul Și vorba mea ce greu apasă, provoacă doar tumult Ce se înșiră-n suflet scump, ce nu-i cunosc eu costul. Fără de vrere am jignit, cu sloboda mea gură Iscând mărgăritare-n ochi și ofuri nestemate, Dar oare omul nu-i și el greșeala lumii pură Și n-are strânse nevoit boccele de păcate? Suntem ființe ce greșim, suntem doar praf de rouă E omenesc a fi
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
pentru tot, mă iartă că nu știu să-ascultCitind frânturi printre cuvinte, n-am înțeles chiar rostulși vorba mea ce greu apasă, provoacă doar tumultCe se înșiră-n suflet scump, ce nu-i cunosc eu costul.Fără de vrere am jignit, cu sloboda mea gurăIscând mărgăritare-n ochi și ofuri nestemate,Dar oare omul nu-i și el greșeala lumii purăși n-are strânse nevoit boccele de păcate? Suntem ființe ce greșim, suntem doar praf de rouăE omenesc a fi căiți și-a-ngenunchea-n iertare
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
să te muște dansând. Te slobod uitare în hrisoave de ceață cerneala să-ți curgă bâjbâind oarbă cerul luceferi să-ți coasă pe sub aripi verdeață prin Raiul de umbre să-ți adie doar gerul. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TE SLOBOD UITARE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
ori, nu ajungeai la rând, după o coadă de sute de metri ... Am fost și eu „mic negustor”, „traficant” la sticla de benzină. Alții făceau „embargoul” cu cisterna, chiar zice-se, era conductă, cu tancuri de combustibil, dar ăștia aveau „slobod” de sus. „Bolnav de călătorii” am văzut dincolo afișe cu itinerarii de vis. Italia, Franța, Anglia, Grecia, Egipt, Elveția (destinații știute din cărțile de acasă). Prețul unui sejur era de speriat pentru „micul traficant” și accesibil celor care aveau un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleata Schimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta; Se rotește
ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383267_a_384596]
-
fel de sentimente de iubire aduce zeița În rândurile voastre... Era uluit, acum când surescitarea se stingea și redevenea stăpân pe propria minte. O curvă, acela era numele tutelar al viitoarei Universitas a cetății sale! O târfă triumfătoare, care umbla slobodă prin cârciumi, fără veșmintele și semnele infamiei sale. Cineva avea să plătească, la Comună, pentru această evidentă corupție. Ce minunată alegorie a timpurilor, Își zise, Înghițindu-și zâmbetul batjocoritor care Îi urcase pe buze. O prostituată Înălțată la cerul zeiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Însă, după numai câțiva pași, se pomeni Înconjurat de lăncile gărzii, În timp ce un număr de brațe robuste Îl Înșfăcau. Încercă să reacționeze, eliberându-se și strigându-și numele. Auzi un glas ordonând gărzii să se oprească și să Îl lase slobod. Bargello apăruse ca prin farmec În mijlocul oamenilor săi. — Și domnia ta tot În recunoaștere nocturnă, messer Alighieri? Îl Întrebă când fură aproape unul de altul. E o recunoaștere dulce, dacă e să judecăm după locul de unde vii, adăugă el cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ședeai, azi umbli. — Oi, oi, oi, spătare Vulture! - se văită cel gras, trăgându-se de barbă. Măcar dacă apucam să-mi iau cărțile! Episodul 9 DUPĂ CĂDERE — Acuma nu-ți fie cu supărare, mărite Doamne, că-mi las gura mai slobodă, da’ parcă și mneata prea stăteai toată ziua cu nasu-n cărți! - grăi spătarul Vulture către cel gras cu căciula de jder. Mneata citeai și noi strângeam dările. Dreptate era asta? Veneau leșii, mneata citeai. Pârjoleau tătarii, mneata citeai. Prăpădeau cazacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zvâcnind din aripi. Ia uită-te cum i-ai mai speriat! — Taci, Alfred! - spuse la fel de domol Sima-Vodă. Nu-l luați în seamă, cuvioșiile voastre: e un papagal fără minte. M-a scăpat o dată de la moarte și de atunci e cam slobod la gură. Sculați-vă. Fără să-și poată lua ochii de la papagal, cei doi călugări se așezară din nou în jilțuri. La fel făcură Sima-Vodă și Ximachi. De pe brațul domnului, papagalul sări pe umărul dânsului. — Ce-i? - făcu Sima-Vodă. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
decât să muncească în meseria în care era pregătit și mai ales să-și țină gura. Nimeni nu trebuia să afle de descoperirea lui. Nici nevestei acasă nu-i va spune nimic, mai ales ei. Știa el bine cât de slobodă este gura femeilor. Nu, acesta urma să rămână secretul lui, ea va vedea numai că aduce din nou bani acasă. Treaba asta îi va face plăcere, o va mulțumi și îi va mai și lua apa de la moară în ceea ce privește reproșurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe după umeri. Mai știi? Poate chiar o fi! Dar, nu cred. Oi fi avut eu o viață lungă dar n-am ajuns niciodată prin Moldova. Te rog să nu te superi pe un bătrân care s-a apucat să vorbească slobod, dragul meu, mai glumesc și eu. Nici nu știi ce tare mă bucur că am reușit să ne întoar cem nevătămați amândoi. Moșul se cam pilise și își dăduse drumul la vorbă. Cristian nu-l văzuse niciodată atât de vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să discutăm concret: ce trebuie să faci tu? Să mă asigur că întotdeauna există un paznic. Inspectorul o privi lung, pe sub sprâncene. Un paznic care să vegheze asupra vâlvei. El trebuie să țină vâlva închisă, să o împiedice să umble slobodă printre noi. Asta vor ei? Ileana îl privi câteva clipe: Zeii n-au nimic de a face cu vâlva. Nu înțeleg. Cum să-ți spun? Zeilor nu le pasă. Ești obișnuit să îi vezi pe zei ca pe Dumnezeu, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din fân era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu, când cerealele au fost cerute pe piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă parte locuitorii satelor numite „slobozii”, fie că sunt oameni străini de țară sau pământeni în căutare de condiții mai bune de trai. Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Atei. Nu e nici o nenorocire. O să te părăsesc foarte curând. Nu cumva au să te ia de aici? strigă ea. Pe vremea aceea nu erau pe insulă dispoziții stricte cu privire la carantină și, deci, dacă aveau chef, leproșii puteau să umble slobozi. Am să mă duc sus pe munte, spuse Strickland. Atunci Ata se ridică în picioare și îl privi drept în ochi: — N-au decât să se ducă alții dacă așa vor, dar pe tine n-am să te las. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
În pragul eliberării. - De ce nu s-a gândit nimeni să oprească moara? strigă Dante spre unul dintre străjeri, care, cu mâinile Încrucișate, urmărea scena. - Morarul Încearcă s-o facă: a desprins legătura de la piatră, dar roata continuă să se Învârtă slobodă. Tot Încearcă s-o oprească dinăuntru, cu un par, ca s-o ancoreze mai apoi cu frânghiile. Într-adevăr, de câteva clipe, colosala roată de mai bine de zece coți diametru Începuse să Încetinească, iar reînvierile mortului deveniseră mai sporadice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acum cu gândul la acea după-amiază fantastică, aud și acum râsul acela sănătos, văd și acum zâmbetul larg și plin, ochii mari și luminoși, năucitor de plini de viață, în spatele cărora plutea mitocanca, ce va fi fost una poate mai slobodă la gură, dar îngăduitoare și iertătoare, sunt sigur. Ceva mă leagă de el, ceva ce nu pot desluși, dar care are, iată, forța să mă facă să-mi amintesc, de parcă privesc o fotografie, chipul celui care a fost unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur! Și vine iarăși, ziua, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Când, mai citesc iar cartea - Zilelor poeme... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! Ne e atât de bine! E ziua-sărbătoare! Elena ARMENESCU GÂND DE PRIMĂVARĂ 1 Martie 2011, București Soarele-și aruncă și azi strălucirile Albind ferestrele spre
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o, a rămas cheală... Orice fes are un înțeles Și dacă întorci fesul pe dos, Adevărul nu e mai frumos. Referință Bibliografică: Orice fes are un înțeles / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364590_a_365919]
-
de ce nu se află la îndemână oricărui scriitor? Ce formulă specială au „Tabletele contra disperării” ale Melaniei Cuc, încât devin „un tip singular de tablete”? - Cred ca tablete mele sunt ,,speciale,, prin formă și conținut în ideea că sunt lăsate slobode săiasă în lume. Fapte cotidine sunt trecute printr-un filtru poetic, printr-o geana de meditație și tehnică literară proprie, pentru a deveni un soi de poeme. Poate curajul de-a veni cu ceva nou,șocant pe alocuri, face ca
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
nostru-i necuprins prin parcuri, beciuri și canale, unde doar lipsa preamărim ca demni supuși ai vrerii sale. Avem mândria s-aparținem unei fraterne obști unite, ca-n creștinismul de-nceputuri, în care ferm erau țintite supreme-nfăptuiri umane, precum iubirea slobodă, egală, ori preafrumosul ajutor dat neputinței fără fală. Așa și noi ne ducem traiul cu contribuții voluntare în jeg, păduchi și toate cele ce-s părți din viețile amare... Desigur, nu-s doar bucurii în lumea asta prost făcută, chiar dacă
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
avea și atât de multe lucruri de făcut. Nu a mai avut timp să-i gătească ceva de mâncare lui Vasile, să aibă ce îmbuca când va veni de la pădure sau de pe unde o mai hălădui el ca tot omul slobod, învățat să nu dea socoteală nimănui. Știa că pentru el, ea reprezenta doar o umbră care se plimba prin casa lui. În cel mai bun caz, era mama celor două fiice nedorite și neiubite vreodată de el. Erau o povară
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
maidanez în afara celor scoși în lesă la plimbare. Am văzut câteva pisici de rasă dar în curtea casei, nu libere pe stradă. Oricât de mic și blând ar fi fost câinele, nu aveau voie să-l plimbe în spațiu public slobod, ci doar în lesă. Amenzile erau destul de mari ca să nu fii tentat să-i dai drumul liber. Pe străzile laterale, în afara celor principale unde viteza era de 50 kilometri la ora, era interzis a se depăși viteza de 30 km
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
la un sec: “nu este actrița și nu provine din mediul artistic; este doar o blondă frumoasă care poate pune oricând în umbră o actriță și-atât. Nu se găsea, domnilor, un regizor?” Păreri și păreri. O gură a lumii, sloboda și îndreptățită să emită certitudini cu privire la tot ce este particulă în univers, la o diversitate de aspecte existențiale, incepand cu Grădinile suspendate ale ... Citește mai mult Chinta la damă, sau cum să intri în teatru cu “ Zaruri și Cărți” Afirmăm
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
la un sec: “nu este actrița și nu provine din mediul artistic; este doar o blondă frumoasă care poate pune oricând în umbră o actriță și-atât. Nu se găsea, domnilor, un regizor?”Păreri și păreri. O gură a lumii, sloboda și îndreptățită să emită certitudini cu privire la tot ce este particulă în univers, la o diversitate de aspecte existențiale, incepand cu Grădinile suspendate ale ... VII. “ACȚIUNE!” LA TEATRUL MUNICIPAL TÂRGOVIȘTE, de Criști Iordache , publicat în Ediția nr. 393 din 28 ianuarie
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]