360 matches
-
1990; Gheorghe I. Drăgulin, Identitatea lui Dionisie Pseudo Areopagitul cu ieromonahul Dionisie Smeritul (Exiguul), Craiova, 1991; Mazilu, Recitind, I, 11-14; Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete, tr. și introd. Dumitru Stăniloae, îngr. Constanța Costea, București, 1996; Gheorghe I. Drăgulin, Areopagitica. Dionisie Smeritul (Exiguul) și alți teologi străromâni în context european (secolele V-VI), București, 1998; Mihail Diaconescu, Istoria literaturii dacoromâne, București, 1999. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
emigrate la studii în Apus ori să repertorieze aparițiile esențiale de carte, dacă nu străină, atunci măcar românească. Într-un chip aproape neverosimil, trec astăzi necomentate în publicistica creștină nenumărate isprăvi din lumea bibliotecilor, a galeriilor de artă sau a smeritului spațiu civic. În ce măsură, te poți întreba, a fost absorbită și dezbătută în mediile intelectuale creștine opera de traducere și intermediere culturală inițiată acum mai bine de un deceniu de către editurile Deisis și Anastasia? Dacă am avea un alt suflu publicistic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
relația ortodocșilor cu tradiția (care înseamnă predare, cu lecții de dictare și traducere) este motivul „limbii sacre” care circulă în unele medii bisericești. Încăpățânarea cu care foarte mulți episcopi și presbiteri doresc să mențină în slujirea Vieții limbi moarte, necunoscute smeritului popor creștin, contrazice flagrant minunea de la Cincizecime și dorința arzătoare a apostolului de a grăi în Biserică „cinci cuvinte cu mintea” - ca să învețe și pe alții - „decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină” (I Corinteni 14, 19
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
moșteni Ierusalimul cel de sus, care este scris în ceruri. Căci credincios este cel ce a făgăduit. Și pentru ce să nu cred? Iubitor de străini ca Avraam m-am facut, blând ca Moise, sfânt ca Aaron, răbdator ca Iov, smerit cugetător ca David, pustnic ca Ioan, jalnic ca Ieremia, învățător ca Pavel, credincios ca Petru, înțelept ca Solomon. Și cred ca tâlharul că Cel ce mi-a dăruit acestea pentru a Sa bunătate, și Împărăția mi-o va da!”. Străin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care o lasă pustiită, smerită în "umila neființă". Ce se poate vedea, ce se arată pe pragul cel mai de jos al drumului care apleacă vederea, al unui peisaj care pleacă din vedere? Nimic decât bucuria aspră care inundă ochiul smerit 69, nimicul ascezei care golește umplând: Nu mai văd nimic de bucurie", "Doar înghețăm pe drum de bucurie./ Cad scorburi mari de aur peste noi", "Izvorul pururi însă pur/ Și neîncepută pururi bucurie/ Acestea ochiul meu vedea"70. Ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care le-a arătat-o oamenilor Învățătorul dumnezeiesc, a cărei desăvîrșire după cum ne-a dovedit El nu este mărginită de slăbiciuni omenești, mergînd pînă la a-și da și viața, fie și prin martiraj. 10. Astfel se întîmplă că smeritul creștin plin de zel cel care nu poate decît să-și aleagă o viață ferită de privirile celorlalți, departe de primejdii și de oameni, o viață întru totul petrecută în permanentă contemplare, care se împarte între o îndelungată rugăciune și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai nefericiți aceia, care ar putea să înțeleagă și rămân surzi la dumnezeiasca Ta chemare. Vom fi fericiți, ca niște adevărați fii ai Mariei, de a auzi clopotul sfânt, din turla înaltă sau mică și de a spune salutarea îngerească, smeritul răspuns al Fecioarei Maria și în sfârșit voința Fiului de a se face trup și a locui între noi. Spunându-ne cu evlavie Angelus, dimineața, ne vom sfinți întreaga zi sub protecția Mariei, la amiază, ne vom reînviora puterile de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tău ales Te-au prigonit: Pe-o cruce mare te-au urcat Si de băut atunci ți-au dat Oțet. Si spre necinste-n jur ți-au pus Pe doi tâlhari : Și unul te batjocorea, Iar altul milă îți cerea Smerit. Ai stat trei ceasuri spânzurat În chinuri mari; Și-o mamă-n cer ne-ai dăruit Prin ucenicu-ți mult iubit: Ioan. Când ceasul însă a venit Ai expirat Pământul s-a cutremurat, Văzduhul s-a întunecat Complet. Cu-o lance
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
al balamalelor. Așteaptă, sunt în rugăciune, șoptește bătrânul fără să ridice capul. În obscuritatea chiliei, abia se deslușește omul rezemat cu spatele de ușă, tăcut, respectându-i ruga... Șuierul vântului, ploaia și tusea seacă a străinului. Bătrânul își face cruce, smerit, se ridică greoi, bătrânește: e un călugăr înalt, uscat, gârbovit, cu barbă albă, într-o rasă neagră, ponosită, peticită, legată cu o funie. Fii bine venit străine! spune cu blândețe bătrânul, privindu-l cu doi ochi vioi ce ard ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
moșie în Grădina Raiului. Un chilipir, zău așa! Haideți! Curaj, boieri dumneavoastră! Care mai dați?! Care?! Eu, strigă Tăutu. Și eu! exclamă Șendrea. Dau! ridică mâna Duma. Dăm! spun într-un glas Vlaicu, Stanciu, Bodea. Ștefan, cu palma pe inimă, smerit: Domnul din inimă vă mulțămește! Haide! Hai!... Care mai dați?! Care mai dați?! Mihail, fâstâcit, rușinat, îngână: Eu ... eu... și eu aș da... dar... dar n-am... N-ai?! Cum așa?! se minunează Ștefan. N-ai?! O sfoară, o sforicică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-mă fierbinte la Sfântul Apostul Petru să mă păzească de primejdie, eu nefiind În stare să țin o sabie În mână. După ce n-am mai auzit nici un zgomot, m-am Întors să văd ce se Întâmplase, fiindcă eram curios. Mărturisesc smerit că, pe lângă multe alte păcate, Îl am și pe cel al curiozității. Cine e fără păcate? Totuși, de data aceasta am fost bine sfătuit În netreb nicia mea, pentru că am văzut leșuri, cai răpuși, sânge curgând, mă rog, bătălie pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fostul ei egumen, arhimandritul Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelii așa cum se vede. Lângă portretul ctitorului se găsește inscripția: „Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Teu celui Sfânt s-a zidit din temelie această sfântă biserică, de smeritul și păcătosul robul Teu Arhimandritul Ioasaf Voinescu, și s-au înfrumusețat în lăuntru și afară precum se vede astăzi, și din nou s-au înzestrat cu toate argintăriile și vestmintele și alte odoare, pe care păzește-o Tu Doamne și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voi aseminea să aflați milă înaintea Domnului. S-a început zidirea bisericii la anul 1836 și s-a sfârșit la anul 1841, Octombrie 30.” Pe frontornul turnului clopotniță scrie: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine, smeritul Arhimandritul Ioasaf Moldovan, proistosul Mănăstirii Frumoasa, și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit la anul 1833.” - Mărite Spirit. Eu cred că acele „rele întâmplări” au fost de fapt cea de a șasea ocupație rusească, adică cea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Buciumului. - Doamne-ajută! Te aștept la mănăstirea de călugărițe a Socolei. Eu n-am apucat să spun nimic. Am rămas cu vorbele pe buze și cu privirea spre clopotniță de unde pluteau către mine ultimele vorbe ale Spiritului domnesc. M-am închinat smerit către biserică și am ieșit dintre zidurile Cetățuii. Prin minte defilau imagini ale avionului lui Aurel Vlaicu, care în 1911a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților străini și a mulțimii poporului.” Este vorba de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fost așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan pro stosul mănăstirii Frumoasa și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în anul 1833”. Cu toate acestea, după boltirea intrării, corpul edificiului pare a fi mai vechi. Numele de Frumoasa a fost găsit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Golitzin, Louth, pe care o califică drept „holistică” (concordanța dintre corpus și Tradiție). Trece repede peste teoria anacronică a lui Stăniloae. Art. „Pseudo-Denis l’Aréopagite”, În DECA, tom I, pp. 652-659. Gh. Drăgulin, Identitatea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul cu Ieromonahul Dionisie Smeritul (Exiguul), Craiova, 1991. Ibid. Ortodoxie și românism, introducere și note de C. Schifirneț, București, 1998 (ediția a doua), pp. 161-162. „Introducerea traducătorului”, În Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, București, 1983, pp. 5-42. J.-Cl. Larchet, Introducere la volumul Saint Maxime le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
resura câte 5 parale de leu și vor mai da un șfert pentru ploconul baeramlâcului și două șferturi pentru ajutorință și un șfert la mucareriu." ... și s-au mântuit această cinstită jivină omul ... "au făcut paretesis" "paretesis" = demisie "cu acest smerit harzuhal, în chip de magzar, cad la pragul prea înălțatului scaun al prea puternicei împărății, pe unde se revarsă izvoarele tuturor milelor..." "vechi obiceiu și pronomion al pământului nostru" "nesăvârșita cătră noi milostivire a strămoșilor împărăției tale, ocrotindu-ne subt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tot sufletul, din toate puterile sale; și iubește pe aproapele tău ca însuți pe tine. Dumnezeu ți-a spus, omule, ce-i bun și ce se cere dela tine, anume: să lucrezi cu dreptate, să iubești binele, și să umbli smerit cu Dumnezeul tău." La șapte ani Evreii eliberau pe sclavi și servi și datoriile le anulau, și lăsau pământul să se odihnească. La patruzeci și nouă de ani se proclama libertatea tuturor locuitorilor și toți se puteau întoarce la locurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
judecător Augustus Pavlovici-Bubulak (spre uluirea asistenței) dacă și domnia sa ar fi în stare să omoare pe cineva. Judecătorul l-a amenințat că-l dă afară din sală pentru o asemenea lipsă de respect față de instanță. Ludovic L. și-a cerut smerit scuze și a primit acceptul de a continua. Și cum a continuat Ludovic L.? L-a întrebat și pe procuror dacă ar fi în stare să omoare pe cineva. După care s-a grăbit să spună, înainte de a fi dat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
judecător Augustus Pavlovici-Bubulak (spre uluirea asistenței) dacă și domnia sa ar fi în stare de acte de pedofilie. Judecătorul l-a amenințat că-l dă afară din sală pentru o asemenea lipsă de respect față de instanță. Ludovic L. și-a cerut smerit scuze și a primit acceptul de a continua. Și cum a continuat Ludovic L.? L-a întrebat și pe domnul procuror dacă ar fi în stare de acte de pedofilie. După care s-a grăbit să spună, înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
așezarea lumii pe temeliile păcii și ale ordinei, sperăm că intervenția noastră, va fi găsită dreaptă și se vor căuta soluții urgente pentru a se curma cu o clipă mai devreme jalea de la Nistru. Facem acest apel în numele umanitarismului universal. Smeritul Gurie Dr. Elena Alistar Romanescu Mitropolitul Basarabiei preș. Grupării femeilor române Henrieta V. Gavrilescu Florica Nitză Doctor în Drept. Avocată preș. Crucei Roșii Iulia Siminel Natalia Dicescu Preș. Soc. Ortodoxe preș. Consiliul Național Rozina Bușilă Eleonora Halipa Preș. Clubului Cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cu gard alb de fier forjat. Este o lespede de piatră pe care a stat Domnul când îl judecau. Iar deasupra pietrei, pe un suport, este o icoană care înfățișează pe Domnul cum stă să fie judecat. E atat de smerit și parcă transmite lumină în inimile celor care privesc. Se produce o transformare în inimile privitorilor. Și arde o candela tot timpul. Curtea este pavata cu pietre. Se află acolo și locul unde a stat Pilat. Ne gândim la curtea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
e viața pe pamant Cine-o are-i lucru mare Poate-ajunge chiar un sfânt. Dacă-ajută pe oricare Frânt, nenorocit în drum Turnând dragoste și milă Peste rănile ce-l dor Și apoi nu-l părăsește Iubitor și rugător. Lui Iisus, smerit, se roaga Să-l primească-n a Lui turmă Iar Iisus atunci deschide Cu drag brațele-amândouă Și în turmă îl primește Bucuros de-o oaie nouă. Iisuse bun, o cât aș vrea S-ajung și eu în turmă Ta! 10
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ziarul? Soțul meu l-a lăsat pe masă." Tăcere uimită, și apoi brusc: "Azi nu are rubrică de film!" Ea nu înțelege, dar nu-i înțelege în general pe tinerii ăștia care nu visează decât la imagini și filmări. Surâde smerit pentru a-și atrage bunăvoința micii scorpii: "Nu-i nimic, sunt și altele de citit într-un ziar." Admiratoarea lui Heidegger tocmai freca o tigaie. Se repede în sufragerie, ia ziarul și începe să șteargă furioasă cu el fundul unsuros
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu gard alb de fier forjat. Este o lespede de piatră pe care a stat Domnul când Îl judecau. Iar deasupra pietrei, pe un suport, este o icoană care Înfățișează pe Domnul cum stă să fie judecat. E atât de smerit și parcă transmite lumină În inimile celor care privesc. Se produce o transformare În inimile privitorilor. Și arde o candelă tot timpul. Curtea este pavată cu pietre. Se află acolo și locul unde a stat Pilat. Ne gândim la curtea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]