483 matches
-
liderilor Bisericii Ortodoxe și - de altfel - ai celorlalte religii recepte din România comunistă? Dacă opera internă de ecarisaj în spațiul eclezial, politic, academic și cultural a eșuat lamentabil, care mai sunt atunci vocile inatacabile ale discernământului moral? Toamna smintelilortc "Toamna smintelilor" Guvernul la DNA și sinodalii BOR la CNSAS. În toamna anului 2007, aceste vești au constituit smogul depresiv al dezbaterii publice românești. Atât instituția chemată la administrarea binelui comun, cât și oamenii chemați la slujirea Binelui suprem escamotează confruntarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
partid și de stat”, au uitat cuvintele lui Hristos: „nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască”. În mod tradițional, Biserica a judecat cu asprime păcatele publice care dau „pricină de sminteală”, fiind însă mai iertătoare cu greșelile comise în domeniul privat. Odinioară, ierarhii și preoții trădători puteau fi recunoscuți la intrarea în sediile Securității. Tot în văzul lumii s-ar cuveni să urce și astăzi treptele CNSAS, printr-o asumare tăcută
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
planurile. Unul dintre artificiile silogistice cel mai frecvent invocate de acuzați este apelul la efectele vindecătoare ale sacramentului „spovedaniei”. Se uită desigur faptul că Biserica timpurie a cunoscut mărturisirea publică („în adunare”, Didahia 4, 14) și că, dintotdeauna, „pricinile de sminteală” au fost mai aspru cântărite decât păcatele comise în sfera strict privată. Datorită dimensiunii publice de care se bucură episcopii ortodocși în România - prin statutul obiectiv, dar și prin forța împrejurărilor personale -, actul de pocăință ar trebui să asume, ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tradiției - sunt afectate de morbul corupției planificate. Un lucru este neputința omenească, resimțită personal de către fiecare credincios, și altceva se petrece atunci când anii de transformare lăuntrică sunt ratați în beneficiul prosperității lumești. Mirenii îmbunătățiți privesc cu durere aceste „pricini de sminteală”, ocrotite de slujbașii unei instituții care s-ar dori definită ca umanitate îndumnezeită. Redescoperirea sensului apartenenței la comunitatea luminată de Evanghelie este urgentă pentru cei confruntați doar cu frivolitatea goală a vameșilor îmbrăcați în haine de farisei. Arta orientală a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sufletești ale omului, cunoașterea istorică situată la nivel orizontal trebuie dublată, când nu suspendată vertical, de continua strădanie de a dobândi „mintea lui Hristos”. Așa cum fără o perspectivă christologică lectura Scripturilor vechi este dificilă, dacă nu cumva o pricină de sminteală, peregrinarea prin jungla istoriei nu este scutită de riscul vătămării lăuntrice. Pregătiți, precum Tertulian Romanul (160-235) sau Tațian Asirianul (†185), să râdă de toți și de toate, creștinii radicali pot aborda istoria cu o libertate de conștiință neîngrădită. Urâțenia oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reflectă chemarea evanghelică la simplitate, fiind de mare ajutor în efortul monahului de a îmbrățișa, în carne și oase, soarta umanității pentru care Hristos a murit pe cruce. Fără sărăcie, viața monahală își pierde statutul respectabil și devine pricină de sminteală pentru poporul credincios și necredincios. Sărăcia este pandantul chenozei și premisa acestei mărturisiri din timpul jertfei liturgice: „ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate”. Ascultarea, fecioria și sărăcia sunt voturi care rămân deschise experienței
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și discipol 83 Profesoratul și programa 85 Noutatea 86 Metoda predării 88 Concluzii 91 Cateheza liturgică și canoanele memoriei 93 Prioritatea gestului 93 Mitul neutralității 94 Dilema educației seculare 96 Despărțirea apelor: Biserica și Securitatea 99 Tabloul confuziei 99 Toamna smintelilor 100 Prologul căderii 101 Refuzul fatalității 103 Presiunea externă 104 Riscul ipocriziei 105 Păcatul turnătoriei 106 Mărturisirea publică 107 Epistola unui păstor 108 Capitolul II Eseuri critice Predania uitată 113 Momentul oportun 113 Critica din interior 115 Nunc pro tunc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Literar îi arătau multă prețuire pentru calitățile sale culturale, dar nu prea înțelegeau mare lucru din preocupările sale științifice. Anghel și Iosif, în cartea lor de portrete, consideră insistența lui Gruber în studiul sinesteziei poetului Neculai Beldiceanu un fel de "sminteală donchuijotescă" ce se întâlnește frecvent la persoanele cu profil de personalitate schizoid. Chiar și Titu Maiorescu a dovedit prin reacțiile sale surprinzătoare față de realizările tânărului universitar ieșean că nu a înțeles mare lucru din importanța studiului sinesteziei. Proiectul laboratorului indică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
isteți, ale câror lucrări se compun din o pătrime studiu și trei pătrimi exagerări histerice, potrivite după gustul numeroșilor decadenți neurastenici ai vremurilor noastre". După cum lesne se observă, mentorul junimiștilor consideră preocuparea științifică a lui Gruber ca un fel de "sminteală donquijotescă", lipsită de seriozitate și de fundament. Este totalal deplasat să afirmi că doctorandul lui Wundt, care a făcut psihofizică sub coordonarea lui Qswald Kűlpe, este insuficient pregătit psihofizic. Leipzig-ul acelor vremuri era centrul de excelență al lumii în privința acestui
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
să lumineze Hristos în lume după păcatul strămoșesc. Această viață ca „înviere” era „Lumina oamenilor” (Ioan 1, 4),care erau „vii” „nu numai cu pâine” pentru trup, „ci și cu tot Cu vântul ce ieșea din gura lui Dumnezeu” (Deuteronom 8, 3). Sminteala din starea primordială i-a făcut pe oameni să piardă „CuvântulVieții” ca stare de „înviere”, lucru considerat de Mântuitorul ca o „că-dere între tâlhari”, „jefuire”, „rănire” și lăsare „abia vii” (Luca 10, 30). Mărturisind credința adevărată prin Jertfa Mântuitorului și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să-L caute. Ispita a fost dorința de a fiasemenea cu Dumnezeu, de a fi luați la cer și tocmai aceasta a fostcalea pierderii lui Dumnezeu din inima lor, sau „jefuirea” de averide către tâlharii care i-au dus la sminteală cu dibăcie demonică(Luca 10, 30). Chiar dacă după sminteală erau îmbrăcați, oameniierau „goi” de Dumnezeu pe dinăuntru. Dar, tocmai această „lipsă”a însemnat răutatea și viclenia, în locul bunătății și adevărului:„Dumnezeu i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fiasemenea cu Dumnezeu, de a fi luați la cer și tocmai aceasta a fostcalea pierderii lui Dumnezeu din inima lor, sau „jefuirea” de averide către tâlharii care i-au dus la sminteală cu dibăcie demonică(Luca 10, 30). Chiar dacă după sminteală erau îmbrăcați, oameniierau „goi” de Dumnezeu pe dinăuntru. Dar, tocmai această „lipsă”a însemnat răutatea și viclenia, în locul bunătății și adevărului:„Dumnezeu i-a zidit pe oamenii fără prihană, dar ei umblă cumulte vicleșuguri” (Ecclesiast 7, 29); „Șarpele era cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Isaia 9, 6; 37, 32);„Legea s-a dat prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin IisusHristos” (Ioan 1, 17). De aceea și slava Cuvântului Vieții (Ioan 1, 4)este mult mai mare decât cea a atotputerniciei. După sminteala călcării Cuvântului, Adam nu mai era smerit, altfel nu se înfricoșa de„atotputernicia” lui Dumnezeu cu ignorarea totală a „Cuvântuluiatotțiitor” în viața lui simțită până atunci. Dacă pe parcursul Sfintei Liturghii, rugăciunea de pregătire pen-tru credință și îndreptare este hotărâtoare pentru
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfânta Sfintelor” (Evrei 9, 12), arătată Maicii Sale ca„cele ale Tatălui” (Luca 2, 49). Era arătarea prin Înviere a vieții Saleca o „comoară ascunsă în țarină”, ca averea părintească de care omula fost jefuit când a fost dus la sminteala de a se rupe de Dumnezeu,cerându-și „partea de avere”, de ființă (Luca 15, 12). Învierea a în-semnat, de asemenea, deschiderea ochilor pentru a vedea viața Luica „Lumina vieții” fără de moarte a „Părintelui Luminilor” (Iacob 1,17) și a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înfiere” , către „Pomul Vieții” (Facere 2, 9). Ca trecere pascală prin adâncul deschis în Hristos spre „scăpare”, Jertfa era trecerea spre înviere și calea către ieșirea la „pășunea” Duhului Sfânt,ca înfiere mângâietoare a Tatălui. Șovăirea pe această cale din sminteala ereziei face necesară mărturisirea credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).„Crezul” mărturisește slava Lui ca putere de înviere. Defăimarea„slavei” Cuvântului a fost poarta de intrare a smintelii odinioară
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din sminteala ereziei face necesară mărturisirea credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui” (Matei 16, 18).„Crezul” mărturisește slava Lui ca putere de înviere. Defăimarea„slavei” Cuvântului a fost poarta de intrare a smintelii odinioară lapăcatul strămoșesc; „Voi bate păstorul și se vor risipi oile turmei”(Zaharia 13, 7). Prin mărturisirea slavei Lui, Hristos adună oile „cubrațul Său” (Isaia 40, 11). În sensul acestei mărturisiri era îndemnul Mântuitorului: „Să fie mijloacele voastre încinse (cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
învățători buni a avea să se grijească, a prepărui... Mai departe să cere de la așa director și învățătura limbilor, să știe sârbește, nemțește și latinește și cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință europeană? L-am numit din nou pe Constantin Diaconovici Loga. În
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înregistrat, cel puțin în planul răspunderii cadrelor medicale, un blocaj îndelungat. Premise pentru dezvoltare în acest sens au existat. Astfel, încă în jurisprudența țărilor Române este prezentă preocuparea pentru tragerea la răspundere a medicilor, în sensul „pierderii meseriei“ în cazul „smintelii bolnavului prin nemeșteșug“; aceste aspecte, alături de precizări privind considerația de care se bucurau medicii vremii, apreciindu-se părerile lor ca precumpănitoare față de alte mărturii 1 apar în Pravilele împărătești ale lui Vasile Lupu, la 1646, și Matei Basarab, la 1652
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
mărturii 1 apar în Pravilele împărătești ale lui Vasile Lupu, la 1646, și Matei Basarab, la 1652. De asemenea, este înlăturată răspunderea medicului dacă bolnavul refuză să-l asculte și să urmeze sfaturile medicale, precum și dacă rănitul refuză îngrijirile medicale („sminteala morții va fi spre cel rănit“). Importante sunt și prevederile care fac diferențierea între răspunderea penală și răspunderea civilă, precum și cele care stabilesc cuantificarea despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de care, dacă scapi, viața ți se pare acceptabil de frumoasă. Așa era ziua de miercuri, 17 noiembrie anul curent. Zi grea, împărțită pe ore și chiar minute. Tot ce era scris în agendă era foarte important și o mică sminteală ar fi produs o adevărată degringoladă. Mă scol devreme. Sculatul de dimineață... Fredonez o melodie, mai mult forțat decît firesc. Mă uit în oglindă. Cam moșnegit la față. Dar dantura? Casc gura. Hm, merge. Încă sînt toți acolo, mai plombați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
el, Cantemir îi sugerează acestuia posibilitățile interpretative și, pentru atingerea acestui scop, nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea, prin “scara numelor tâlcuitoare”, Istoria ieroglifică lasă să intre în spațiul ei fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
șters cu palmele nădușeala de pe față și au mușamalizat cazul. Tovarășul Fanache, ca șef al Securității, s-a-ngrijit să-și țină toți gura, să nu comenteze nimeni și mai ales să nu respire dincolo de hotarele orășelului nostru povestea despre sminteala pantofarului. Drept care domnul Tomiță și-a continuat traiul în urbea noastră fără ca gestul său de nesupunere să aibă vreo urmare negativă pentru el. A executat ireproșabil comanda de la Moscova, iar în perioada care a urmat chiar a lăsat tuturor impresia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
se vedea și articolul lui Fleury intitulat: Rebeliunea Clericilor concubinari, Lib. LXII, XII. Toți Episcopii care erau de partea împăratului și nu se lăsau înduplecați de avertizările Papei, erau deja excomunicați pentru simonie, pentru erezie, pentru nerespectarea obiceiurilor, pentru alte sminteli manifestate în orice chip: ei erau cei cărora Henric însuși le vînduse beneficiile ecleziastice. Ce inimă trebuia să aibă un Papă care avea de guvernat o Biserică al cărei Cler era astfel și cît de trebuincioasă era reforma! Dat fiind
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să pătrundă în nava Fericitului Petru și intrarea în Biserică pînă ce nu se va fi pocăit, nu va fi abandonat postul pe care l-a primit printr-un delict atît de grav al ambiției și al neascultării, cauzat de sminteala idolatră. Asemenea hotărîm și pentru gradele inferioare și demnitățile Bisericii. Dacă vreun împărat, rege, duce, principe, conte, sau orice altă putere seculară va vrea să acorde cuiva un episcopat sau altă demnitate ecleziastică, să știe că i se va impune
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
noastre. Nu mai sunteți decât o umbră... Singurătate Toată viața m-am jucat de-a viața... și, în nebunia mea, am vrut să-i fac și pe ceilalți să mi se joace în preajmă. Uneori - oamenii se lăsau furați de sminteala visurilor mele și mergeau alături. Până oboseau... Ori își dădeau seama de inutilitatea mitului și jocurile rămâneau neterminate... Dacă vrei să joci, trebuie să joci singur! Marea lecție a tinereții mele: credința profundă, aproape înnăscută, proprie firii mele, credința într-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]