747 matches
-
încaiere albinele. Când ajungeam în pădure, deja eram într-o altă lume... era răcoare, umbră și triluri de păsări... mirosea a proaspăt, a tămâie și smirnă (de la tataie știam de smirnă, fiind țârcovnic la biserică, îmi povestea despre tămâie și smirnă, ce înseamnă fiecare... despre smirnă îmi spusese că este „jertfa naturii, adusă lui Dumnezeu prin omul dreptcredincios” sau că este “simbolul cumințeniei și înțelepciunii”, de aici și expresiile: „să stai cuminte smirnă” sau „a tăcut smirnă”). Traversam pădurea cu ceva
Duzina de cuvinte – Dor () [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
îmi stau de straja, să nu-l spargă rază lunii. Ce mai liniște în suflet mi-l învăluie ușor, obosit de-atâta umblet printre gânduri care dor. Iar cand liniști grele-atârnă din flori de salcâm gâtițe, în parfumul cel de smirna gândurile tac smerite. Și când gândurile tac, n-am melancolii năuce, nu mă cert și nu mă-mpac, iar regretele-s caduce. Ce mai liniște pustie mă-nconjoară cu duiumul. Gândul tău de-ar fi să vie, n-ar găsi
IT S, OH, SO QUIET! de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340111_a_341440]
-
al vieții, dă-mi plâns de alăută,/ În fiecare zi cu soare, o rugă-mi împrumută!/” Rugăciunea către mama sa e pentru că, pentru poet, chipul mamei sale este sacru. /„E chipul mamei mele o ploaie vis, bogată, / Aroma cea de smirnă, icoană preacurată./” Pentru poet, mama este: „Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele,/ „Ești inima cea vie ce-mi bate cu putere!/” Prezentă în viață, încă de la începuturi, mama este: „Mâna ce trece peste frunte-mi,/ Lacrimă în
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
odoare ce din porți în porți va bate să ne ierte de păcate. CRAINIC 2 : Să vedem acuma, hai cum din Răsărit Trei Crai merg călăuziți de-a Stea să-l afle pe Mesia. Aducându-l, să-l mângâie Aur, smirnă și tămâie. CRAINIC 1 : Toate acestea zise-fiind să începem un colind. pentru Pruncul cel divin. care din Înaltul Cin adumbrit de Duhul Sfânt coborât-a pe pământ. CRAINIC 2 : Cânt de leagăn să-ți cântăm noi venim să te-adorăm
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Și în mândra tremurare Cu pumni de frezii aromind fiorul Zălog să-l ții în brațele avare. Iar dacă tâmpla-ți sângeră, bolnavă, Și-n vatră ard răzoare de petunii Să crezi și să rămâi fidela sclavă A liniștii din smirna rugăciunii. SĂ-MI FURI SĂRUTUL Să-mi furi sărutul prefirat în doruri În noaptea rece-n care stai de veghe Cu gândul tras printr-un inel de zeghe Încarcerat în tristele decoruri - Bolnavele parfume din priveghe. Eu n-am să
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
ce’așteaptă primenită Prin lacrima Golgotei ce a îngenunchiat Și patima și fapta neămplinită. La temelia cuvăntului zidesc Pe Ana, ca el Manole să înalțe, Un sactuar în care să pașesc În lumea cerului senin, neprihănită ! Vor arde jertfe de smirnă și de flori Atăta pace și senin ne’așteaptă Am răstignit păcatul prin zidiri Și-am îmbracat o haină albă și curată ! foto: sursa Internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Zorii Anului / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1112
ZORII ANULUI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342080_a_343409]
-
trec ... ” Spațiul liric distinct, Evanghelia inimii - Anotimpuri - Jurnal de poet este ofranda adusă credinței sale, nu întâmplător așezată pe pilonii trainici ai unor simboluri în care identificarea Poetului cu frumusețea, cu plenitudinea realului, cu puritatea înaltului, este absolută: „La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfânta, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt. Nu am murit! Nu am murit?” Rostirea lui rotunjește cu prisosință crezul: „Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului,/ în pleava uitării
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
se prelucrează în cuptor. Tot în acel moment, am simțit o mireasmă plăcută, ca un miros de tămâie sau de alte miresme prețioase". După cum se poate observa, biograful vieții Sfântului sublinia cu toată evidența caracterul liturgic al acestei morți. Episcopul Smirnei aduce înaintea lui Dumnezeu o ultimă euharistie, el fiind de data aceasta, pâinea care se asează pe altarul de jertfă. Moartea sa, ca a tuturor mucenicilor, este un sacrificiu euharistic adus lui Dumnezeu în Biserica lui Iisus Hristos. Totodată, trebuie
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
memoria și toate ale lor au devenit un tezaur de mare preț al ei. Mucenicul este și din acest punct de vedere nedespărțit de Mântuitorul nostru Iisus Hristos și cinstit cu multă venerație de credincioși. În martiriul Sfântului Policarp al Smirnei se subliniază acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe ucenicii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăratul și învățătorul lor... Noi am dobândit apoi
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
determină în mod cert să se îndrepte spre frații lor din suferințe pentru a-i ajuta. Biserica în drum spre împărația cerurilor cheamă pe mucenici în ajutor, așa cum se arată în Martiriul Sfântului Arhidiacon și întâimucenic Ștefan și Policarp al Smirnei, care ne spune că creștinii se adunau la locurile unde au fost martirizați sau îngropați mucenicii și, cu bucurie și veselie, sărbătoreau ziua martiriului lor, "ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
n-au brad sau casă, nici pâine, haine, bucurie, Pe Domnul l-aș ruga fierbinte să-i scape-n veci de sărăcie. Cu suflet larg aș împărți, în lacrimi, plin de umilință, Un ceai de cer și cozonac, cernut cu smirna și credința. În inimi temple-aș înaltă și-aș pune soarele pe-obraz, Poveri și neputințe-aș frânge, să piară orișice necaz. Cel care ai prin hâr divin, mai mult decât ai merită, Pe cel sărac, lipsit și singur, fii
DE-AȘ FI MOȘ CRĂCIUN de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342450_a_343779]
-
spațiu de meditare în ele. O anume senzualitate și chiar voluptate nu lipsește din versuri, dar ele sunt înnăbușite de simțământul de penitență și de o aspirație către înalt, spre miresmele tari ale sfințeniei, unde se simte miros de mir, smirnă și rășină: “Doar frunza când o văd, / îmi plec ochii cu vină, / dar mușc avid din măr, / deși parc-aș simți / venind din alte veacuri, / mir, smirnă și rășină” (Zidirea ta căzută eu sunt). Nu e mai puțin adevărat că
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
către înalt, spre miresmele tari ale sfințeniei, unde se simte miros de mir, smirnă și rășină: “Doar frunza când o văd, / îmi plec ochii cu vină, / dar mușc avid din măr, / deși parc-aș simți / venind din alte veacuri, / mir, smirnă și rășină” (Zidirea ta căzută eu sunt). Nu e mai puțin adevărat că, oameni fiind, tot ce-i omenesc ne atrage cu putere, uitând adeseori să privim la cer, spre cele divine. Și după ce ne-am înfruptat cu voluptate din
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
spre biruință, iar din jertfa sa curată, punte spre înălțimile serafice. Ființa lui luminată de har, cu chipul răsfrânt ca într-o Icoană de Zamfira a marelui Nicolae Grigorescu, ce risipește reflexe de topaz, suie armonios într-o adiere de smirnă împrăștiind celest manifestarea de o desăvârșită subtilitate a genialității sale. Toată chemarea lui, toată lupta, toată credința și toată dăruirea lui ne străbat ca un cutremur lăuntric de o intensitate capabilă să se prelungească transcedental într-un urcuș mistic al
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Peste fața-i pală, cârnă ... Cerul alb prinde-n pahare Abur dulce și-l tot strânge Și pe semne de mirare Se cutremură și plânge. O decolorează timpul!... Amețită și infirmă Vremea-și schimbă anotimpul Înecând-o-n fum de smirnă... Iubite, vino aici! Mâna-ti atingându-mi clipa M-ar ninge iar cu lumină, Amândoi trăind risipa Toamna iar va fi divină ... Referință Bibliografică: SFÂRȘIT DE VARĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie
SFÂRŞIT DE VARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341075_a_342404]
-
POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt!Nu am murit! Nu am murit?". Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii"vă
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
furat de către ucenicii săi după ce străjerii adormiseră. Erau arătate însă și unele nedumeriri în legătură cu modul de acțiune al făptașilor, printre care lipsa oricăror urme de la intrarea în mormânt, precum și giulgiurile care nu fuseseră desfăcute, acestea fiind impregnate de amestecul de smirnă și aloe, o substanță lipicioasă, greu de înlăturat de altfel, operațiune care se făcuse totuși fără nici un fel urme. Magistratul Lucius Simbinacus inserase încă o nedumerire în textul anchetei care se referea la giulgiurile celui dispărut. De ce se munciseră ucenicii
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
iarbă, umbra ta am trezit azi, tristețea-mi să șteargă, nici nu știu cum rezist atârnat într-o vină, tot cioplesc și insist, lustruind o lumină, seri virgine mă-mpung cu bătăi în surdină, să te strig îndelung peste crucea-ți de smirnă. Nici nu știi câte nopți în clepsidre-am închis, câte cești fără torți m-au sorbit în abis! Vis crescut fără somn în înghețuri de humă, cât să fac de planton peste taina-ți de brumă? De iubire mi-e
SPUNE-MI TU CĂ-I NEDREPT! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378443_a_379772]
-
Dacă-nvață urechea din suflet, Să osebe tot cei duios, Cântul omului, cel ce o cerne, E esență a tot ce-i frumos. Asta-i muzica Floare-Zamfiră Ce-o doinești în frunză de dor Toți din lume cu suflet de smirnă, Și-o doresc în inimi de nor Catren de încheiere A-ncetat de mult să se numească: Fluierul lui grecul, daymon, pan. Când toată lumea îl cinstește astăzi; Ca sunetul doinit din "Naiul Zamfirian'' Photo frame was taken from portrait of master
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
de maica Teodora, într-un bordei îngropat, mic, abia am încăput trei persoane, se ostenea un tanar pustnic, până în 30 de ani, pe numele de călugărie, Teodosie, îmbrăcat cu o pelerina de culoare albastră. În bordei se găseau lumânări, tămâie, smirna, candela, cateva icoane, cateva cărți religioase, 2-3 haine. Un tanar mic de statura, blond, slab, cu o privire de vultur, un zâmbet de înger și o minte ascuțită. Vorbele sale erau dulci precum mierea de albine. Un om pâinea lui
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
Viața e un dans amețitor , vârtejul lui -un hău de disperare Mereu mi-am fixat o motivație dovedind că sunt o luptătoare Mătasea trăirilor mele e vătămată dar e de datoria mea Să îmbrac ia curcubeului și să sărut lacrima smirnei E MAI BINE AȘA! Referință Bibliografică: E MAI BINE AȘA! Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
E MAI BINE AȘA! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381941_a_383270]
-
sunt copil curios) Să merg cu bunica de mână S-ascult învățătura lui Hristos Îmbracată-n alb, de sărbătoare Spre biserică, grăbit ne îndreptăm Pentru tot ce framătă sub soare Pe Dumnezeu să-l venerăm. În Casa Domnului, mireasma rară, De smirnă și tamâie, corul slăvitor Duioșia vocilor, florile de lăcrimioară Tot și toate ne mângâie, ne înconjor! Aici îl simt aproape, pe Dumnezeu Ascult parabolele, sunt incântată Înțeleg bine spiritul neamului meu Și vorba de-nceput: a fost o dată... Referință Bibliografică
CASA DOMNULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381975_a_383304]
-
Toate Articolele Autorului Țineam în brațe toamne nesfârșite, ca pe-un hotar uscat de vânt la soare, sub coastele-i din fildeș măiestrite, amiaza-și mai făcea prin ochi izvoare. Cu ploaia-mi rătăcită pe sub plete, săpam nisipu-n agonii de smirnă, bucăți din suflet pârjoleau de sete, rupând din lut nectar soios la cină. Scurgându-și vremea de trăit sub talpă, mesteceni blânzi mă șerpuiau cu dor, strângându-mi ger din suflet ca-ntr-o harpă, pe strunele-i de moarte
DOR DIN FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381977_a_383306]
-
purtat cu Tine batjocuri și ocară, să poți să smulgi din spate a omului povară. Ai izvorât Lumina cea Sfântă și Divină, sosită dinspre aștri fără să aibă vină, ni Te-ai înfipt în suflet cu rană și durere, bând smirna și oțetul din trista zi de fiere. Ai stat supus ca Mielul trimis către Tăiere, pe drumul aspru-al Crucii, cuvinte, palme grele, Ți-au fost trimise-n ”dar ” de cei ce n-au crezut, de cei fără iertare, Celui
PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380352_a_381681]
-
prelucrează în cuptor. Tot în acel moment, am simțit o mireasmă plăcută, ca un miros de tămâ¬ie sau de alte miresme prețioase". După cum se poate observa, biograful vieții Sfântului sublinia cu toată evidența caracterul liturgic al acestei morți. Episcopul Smirnei aduce în¬aintea lui Dumnezeu o ultimă euharistie, el fiind de data aceasta, pâinea care se așează pe altarul de jertfă. Moartea sa, ca a tuturor mucenicilor, este un sacrificiu euharistic adus lui Dumnezeu în Biserica lui Iisus Hristos. Totodată
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]