8,467 matches
-
rugăciunile cu inimile înfricoșate. De afară răzbatu un vuiet, ferestrele plesniră în cioburi, ușa cea nouă se făcu țăndări, acoperișul se zgâlțâi puternic, iar țiglele săreau prin aer și pocneau în ogradă ca niște artificii. Într-o criză nervoasă, Pătru smulse pușca din cui. Instantaneu Elena se năpusti asupra-i: - Nu, Pătrule! Nu trage! - Am să-i ucid! - Potolește-te! - țipă încercând să-i smulgă arma. Nu poți împușca un duh! - Trage, Pătrule! Trage! - auzi o voce răgușită de afară. Din
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
țiglele săreau prin aer și pocneau în ogradă ca niște artificii. Într-o criză nervoasă, Pătru smulse pușca din cui. Instantaneu Elena se năpusti asupra-i: - Nu, Pătrule! Nu trage! - Am să-i ucid! - Potolește-te! - țipă încercând să-i smulgă arma. Nu poți împușca un duh! - Trage, Pătrule! Trage! - auzi o voce răgușită de afară. Din încrâncenare arma se descărcă. Glontele țâșnei prin tavan, iar prin gaura făcută apăru capul unui șarpe cu limba scoasă. Îngroziți, cei doi se retraseră
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
către înger. Se reped furioși în calea sa și-l aruncă în brațele lui satan. Începe un joc amuzant pentru împielițați. Sufletul este aruncat dintr-o parte în alta și lovit cu copitele ca o minge. Îngerul încearcă să-l smulgă din ghearele necuraților și să-l salveze, dar dracii suflă flăcări mistuitoare asupra-i. În cele din urmă, după numeroase încercări, îngerul nu reușește să salveze sufletul păcătoasei din ghearele satanei, se lasă păgubaș și se înălță întristat la cer
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Mara e altfel! -- Altfel decât cine? -- Știi bine ce vreau să spun! Și zău că a avut dreptate! După tatonările inițiale, firești, care ar fi fost suficiente să-mi exprime intenția, am scos „armele”. Florile, mesajele, bomboanele de ciocolată, au smuls un mic zâmbet de pe buzele numai bune de smotocit, dar atât! Hello-o!? Eu sunt Cezar! Numai numele și ar trebui să vă spună ceva! Am hotărât să o aștept la ieșirea instituției în care lucra. Cine nu s-ar fi
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
parte într-o alianță militară fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoșești de hulpavii sovietici. Inițiatorul și coordonatorul cărții, același dr. V. Șoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre instituțiile
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
șubred a-ncetat să treacă. Mă tot scufund ca-n dune de nisip, Cuarțul mă înțeapă prin unghere, Îmi intra în priviri și-ncep să tip, În jurul meu se-nvârt în cerc, himere. Mă prind de mâini, din carnea mea mă smulg Chirurgii neștiuți din alte spații Și mă transform din plumbul greu, în fulg În sala nevăzutei operații... Mă vărs în alte lumi, în alt decor, Să umplu vidul dintre cer și lume, N-aș vrea să-ntorc secundă mea de
SOMNUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1485680254.html [Corola-blog/BlogPost/373489_a_374818]
-
cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://www.cuvantul-ortodox.ro/.../moartea-iisus-hristos.../ țip în mine ca o pasăre care și-a răscolit aripile în van atâtea vise tăiate atâtea nopți albe smulse din inima pământului pentru dimineți banale cu răsărituri apetisante țip înlăuntrul meu ca un abecedar fără coperți calm mă înșir literă cu literă sub talpa ta păcălindu-mi inima că pot iubi pământ fără ca din el să răsară alte și
ŞI MĂRĂCINII SUNT FRUMOŞI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473964178.html [Corola-blog/BlogPost/375166_a_376495]
-
de la sine...] AG - Dragă Nicolae, am avut datorită ție, discuții exceptionale aici in Israel, legate de Tzara, Iancu și Vinea, dar și de Gherasim Luca. Mă gândesc că dacă am vorbi, de data aceasta, strict despre tine, ți-aș putea smulge, fară îndoială, mărturisiri, cel puțin interesante. Îți propun, de aceea, fie și în fugă, un alt fel de interviu... NT- Propune. Sarea din Marea Moartă are, cu siguranță, auzul foarte fin. Sunt convins că și înțelege, cuvînt lângă cuvânt, fiecare
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NU POT SĂ CRED Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Umbra nu m-a acoperit de tot între timp lumina își îndeplinește menirea, mă smulge cu rădăcini din întunericul moștenit. Clipa norocoasă își face loc în mine, se multiplică continuu, mă trece prin furcile caudine, mă salvează, îmi dă curajul necesar. Drumul pe care merg cu întâmplări din care ies mai puternic, mai șubrezit, mă
NU POT SĂ CRED de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1436382230.html [Corola-blog/BlogPost/372535_a_373864]
-
desfășurat cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, pentru a marca cei 84 de ani pe care i-ar fi împlinit poetul ploieștean de talie internațională Nichita Stănescu, dacă Parcele nu l-ar fi smuls prematur vieții pământene pentru a-l conduce pe drumul fără întoarcere al eternității. La realizarea Festivalului și-au dat concursul instituții de prestigiu din orașul Ploiești și din județul Prahova: Consiliul Județean Prahova, Primăria Ploiești, Centrul de Cultură Prahova, Biblioteca
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei note alba petală lăsată să alunece printre degete pe dâra melodioasă... Sparge tonurile, își apropie o clipă mângâierea dulcei armonii, ca apoi să fremete codrul... Modulațiile aduc ecoul pădurilor... Doinitoarea are colnice, vâlcele și soare în glas. (ibid. p.
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în ghergheful trăirilor sacre, străbune. Fervoarea simțirii ei românește era puritate și provocare a sentimentului ce se îmbrățișează cu armonia. Spiritul ei smulgea zâmbetul senin de pe cer plămădind cântecul într-o prietenie divină, într-o frumusețe-canon. Maria nu s-a despărțit nicicând de o persoană cu care vorbise, subliniez pentru prima oară, fără s-o sărute. Dărnicia excesivă și această firească apropiere sufletească
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pericolul disocierii sentimentului religios de cultura poporului român. „Cultura reprezintă doar sufletul unei națiuni, și acest suflet nu se poate nici înlătura, nici schimba. Noi suntem de la origine tributari ai concepțiilor și valorilor creștine pe care nu ni le putem smulge din suflet nici ca inși și nici ca națiune. Aceasta, cu atât mai mult cu cât prin aceste valori culturale ale Ortodoxiei noi am creat și ne-am afirmat nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru universalitatea creștină, urcând
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
și alți poeți. Dar profunzime, mai puțini : “Și poate părțile din pom, / Și ram, și frunză, și tulpină, / La fel ca părțile din om - / Au inimă în rădăcină. Acel ce cade din tulpină, / Sau de se rupe de la ea, / Se smulge și din rădăcină / Și se preface în nuia. Nuia, cu care răul-vântul, / Lovește pomu-n vârful blând, / Un vreasc ce biciue cuvântul, / Să-i sfarme mugurii din gând. “ Pentru mine, poezia medicului-poet Ion Chiriac, este poezia unui vizionar, fiindcă punctual de
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/_stiu_si_vad_de_ion_chiriac_constanta_abalasei_donosa_1340858591.html [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
triumfator, isi poartă clopotul, el strigă din cele patru zări - Poetul!... Se bucură Pământul de sămânță să cea roditoare, cea cuvântătoare, cea înaripata și străvezie! Bărbații se străduie, se străduie să se prelingă șovăitori și tăcuți în măruntaiele Pământului, ei smulg sămânță cea cu aripi - e Îngerul poetului - stă de pază la casele noastre... casa mea are numărul 13 și zilnic, chiar zilnic, Îngerul îi aduce fulgerele fulgerătoare ale celor patru zări! 33 - iul STELAR Iisus avea 33 ani când a
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
răzvrătit... Trasând cercuri de flăcări, dau viață nemuririi... Și-l fac să urle mândru, de dor nestăvilit... O altă smucitura-ti frange-al tău spate-ndata Lovind rebel de-o masă cu pieptul chinuit, Că părul tău ce urlă când, smuls de min' deodată, Coloana-ti arcuiește si-asteapta pregătit... Și te lovesc lăuntric, ca un nebun ce simte, Turbarea însetata, ca de-un cumplit măcel, Căci simt, apocaliptic, cum arzi frângând comete, Cănd cerul ne blesteama cu mingi de foc
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/octavian_ghergheli_1475772062.html [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
întâlnise o singură dată. Profesorul basarabean îi adusese la București, cu un an în urmă, un volum omagial [2], al cărui inițiator și coordonator este, dedicat românilor jertfiți la Cotul Donului în războiului care trebuia să readucă Acasă teritoriile românești, smulse din trupul țării de tiranul de la Răsărit. Generalul nonagenar a privit fapta profesorului și publicistului Vasile Șoimaru ca pe un gest de demnitate personală ce suplinea indiferența crasă a statului român, la 70 de ani de la tragedia Armatei noastre, însemnând
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1400846999.html [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
aripă a fluturelui gând care-ți șoptește că nu ai nevoie de prea mult pentru-a fi pe deplin fericit până când dând semn că-i iritat de-atâta liniște și armonie telefonul fluieră nerăbdător și-n obsedanta-i melodie îți smulgi într-o clipită halatul călduros al uitării de sine în care te-ai pierdut cu totul și vocea-n smochingul protocolar ți-mbraci nu înainte de-a împinge cu mâna spre spate agasarea ce deja s-a lipit - nechemata - de
DINCOLO de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1495994928.html [Corola-blog/BlogPost/362828_a_364157]
-
zi, singura realitate de altfel în stare să-mi spele zidurile de singurătate, și mă-nduioșează gîndul că orașele pustii cam din același motiv gustă din moarte pînă la capăt. N-are rost să-mi imaginez istoria rătăcirilor, oricum o smulg din mine în chip de mătănii și cu infinită răbdare. Undeva un cîine latră acoperit de uitare, corbii croncăne în somn, numai spicele rămîn în urmă pînă trece iarna neștiutoare, albe-n creștet și zburlite, ținînd loc de mîngîiere în
USCATUL GOL AL OASELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Uscatul_gol_al_oaselor.html [Corola-blog/BlogPost/364473_a_365802]
-
Lacul roșu din unghii rezistăîn oceanul ninsorii.Noaptea mușcă cu setedin zi micșorând-o.Admir figurile sculptate... XII. ROATA DESTINULUI..., de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. învârte cercurile înalte din care am fost smulsă. M-ai testat bine! De-un veac șterg cu lacrimi dinții ei până s-au tocit vârfurile. Am săpat în trecut până am descoperit comoara ascunsă în muntele înconjurat de ape. Rochița în alb-albastru mi-au mâncat-o moliile. Noaptea
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
alb-albastru mi-au mâncat-o moliile. Noaptea mă-mbracă în haina neagră cu stele argintii, ploaia mă spală, ziua îmi usucă buclele, smarald lins de căprioare. Cine te ocrotește.... nu știi... Citește mai mult învârte cercurile înaltedin care am fost smulsă.M-ai testat bine!De-un veac ștergcu lacrimi dinții eipână s-au tocit vârfurile.Am săpat în trecutpână am descoperit comoaraascunsă în muntele înconjurat de ape.Rochița în alb-albastrumi-au mâncat-o moliile.Noaptea mă-mbracă în hainaneagră cu stele
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
știa dacă reușea să părăsească Dobrogea până acum. Se descurca din ce în ce mai bine atât cu treburile gospodărești ale casei, cât și cu serviciul. Și totuși era greu să facă față. Grădina se umplea cu buruieni, nu mai era nimeni să le smulgă. Păsările se împuținaseră, fiind sacrificate pentru ritualurile de înmormântare. Nu știa încotro să o ia. Aștepta ca Mircea să ia vacanță și să vină lângă ea, pentru a se sfătui cum să procedeze. Fetița a fătat o vițică foarte frumoasă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
CLACA În casa bunicilor va fi clacă mare, bunica se pregătește ca de sărbătoare. Mă trezește si mă smulge din a mele vise Cu figura-i luminoasă, parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub basmaua ei. Și miroase tare bine a izmă si busuioc sau poate a iasomie că-i poartă noroc
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
de profesor niciodată nu dăduse nota zece. Îmi aduc aminte că, noi, elevii, îl porecleam “Domnu’ Lae fără coaie.” Anii trecuseră pe nesimțite și acum toată activitatea lui se reducea la postața aceea de pământ, pe care, înainte de a fi smulsă din ghearele comuniștilor, o smulsese Cosmosului, format, după cum prea bine se știe, din infinitul mic și infinitul mare. “Nu te mai frământa atâta! ” zise Pitagora, devenind dintr-o dată serios. Știi ce a zis Einstein? «La capătul tuturor descoperirilor l-am
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]