603 matches
-
să-și bată joc de ĂȘTIA și ĂȘTIA sunt atât de proști încât nu sesizează contafacerea și au primit-o printre ei. Și marea problemă ar fi dacă nu cumva toți oamenii ĂȘTIA nu se recunosc în impostura și în snobismul ei, dacă nu cumva le e simpatică pentru că se văd pe ei înșiși. Și ei ar fi vrut să-și asume cu aceeași nonșalanță impostura. Sau ceva de genul ăsta. Chiar nu pot să vă explic mai bine de-atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se impune și... trece. Snobismul este mereu un cerc în care nu există centru. Sau există dar nu e de găsit! Îmi vine acum în gînd și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se impune și... trece. Snobismul este mereu un cerc în care nu există centru. Sau există dar nu e de găsit! Îmi vine acum în gînd și o vorbă veche: "Șade pe măgar și caută măgarul". Am o grămadă de gînduri ce mă numesc intolerant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
extravaganță nedisimulată, au stimulat manierisme, stiluri care mai de care mai ciudate, cu înțelesuri cifrate sau fără nici un înțeles. Moda curiozităților, a absurdităților, a determinat în istoria literaturii mici revoluții, salturi spre stiluri care, fie din reală atractivitate, fie din snobism, au apărut și reapărut încă din evul mediu. * Ocupat cu treburile de rutină și cu notarea acestor sumare idei, constat că, aici, la munte, primăvara se manifestă ca în "Anotimpurile" lui Vivaldi, "sonor", apele devin zgomotoase, chiar munții mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de hipocratism, medicina se comportă întocmai organismului anemiat, lipsit de vlagă și tot mai "apersonal". Știu cât de gravă este afirmația mea; dar ea reflectă o observație curentă, cu care este greu să nu fii de acord atunci când, trecând peste snobismul actual al mecanizării excesive a actului medical, descoperi șubrezenia și primitivismul generate de lipsa unui rudiment de gândire biologică și medico-socială. Hipocratismul asigură actului de practică medicală tocmai această optică intelectuală, globală, integratoare în bio și sociosferă. Explicit, medicina este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este corespunzător acestei distinse apartenențe. Chiar numele lui sugerează că nu-i un câine oarecare; s-ar putea chema Azor sau Grivei; dar ar suna cam prea comun, prea autohton. Dic este altceva..., deși nu-i "Dick", adică nu-i snobism, Dic se "distinge", nu-i un oricine, un boschetar canin. Are locul lui în apartament, este politicos..., se simte cât de colo că-i educat; ba, dacă ești un observator bun, distingi la drăguțul de Dic acel spirit inefabil caracteristic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prin disimetria lor sau un automobil, înduioșător de ridicol, sau un baston elegant, cu încrustații de argint, fildeș și mâner zvelt, de chihlimbar), mi se par de o frumusețe înduioșătoare. Acest punct de vedere sentimental nu are nici un strop de snobism; un strop de nostalgie, da, asta tot are, dar nostalgia nu mi se pare deloc nepotrivită... Obiectele vechi care mă tulbură cel mai mult sunt cărțile cu frumoasele legături solide, aurite, evidențiind simbolul importanței lor și, mai mult încă, scrisorile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
s-au subțiat de vechime și par o sfoară, o sârmă; abia se mai văd firele care țin tălpile femeii. Statueta pare retrasă, pare să ascundă ceva de rușine, fapta unui Mare Misogin. Sașa Dacă îmi este ceva nesuferit, apoi snobismul îmi este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-o văgăună obscură, între două dealuri de prin Vaslui, poate fi mai umană și mai încărcată de viață decât nu știu ce aventură extraordinară petrecută, să zicem, în Labrador. Tot așa, o poveste de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
romanului Amantul doamnei Chatterley. GEO VASILE, Adevărul literar și artistic, februarie 2002 „În ciuda hărniciei și a rigorii sale, doamna Ralian nu e deloc un șoarece de bibliotecă, preocupat exclusiv de cărți. E un om cald și entuziast, fără umbră de snobism sau infatuare, un interlocutor cu un nu știuce simpatic-juvenil, care îți transmite pur și simplu o stare de bine.“ ADRIANA BITTEL, România literară, mai 1999 „Antoaneta Ralian este o doamnă cu instinct de romancier și cu o stăpânire genială a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ca o expresie, dincolo de orice Închipuire, a supunerii lor oarbe În fața ascendentului de care se bucură totuși bărbatul, cu mărețele lui atribute virile? - Probabil!... Am văzut femei căzând În transe cataleptice doar la vederea phalusului În plenitudinea lui erectilă.) Din snobism, imitație sau curiozitatea lor de femeie pentru Întreaga gamă, urcătoare și coborâtoare, a tuturor senzațiilor posibile? - Plauzibil!... (C. Ră du lescu-Motru, care a introdus la noi studiul psihologiei experi mentale și căruia i am citit, la ai săi optzeci și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îi erau dragi și nu le mai văzuse demult. Stătea la o masă cu ochii larg deschiși privind-o pe cuscra sa, Vasilica, iar la prima vedere bijuteriile exagerat de multe pe care le purta îi confereau o stare de snobism și orice privitor își putea da seama că bijuteriile mai mult o incomodau decât să o avantajeze. Vasilica avea o înfățișare agreabilă și o prezență plăcută. Era o femeie distinsă, și avea multe de oferit. Carlina își spuse, așa ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
căci nu-mi amintesc să o fi vizitat acasă, ca pe Nena) versurile mele, pe care mi se părea că le apreciază și poate că le înțelegea, căci era ieșită din comun; părea chiar „competentă“, dar poate că era doar snobismul ei temerar care o făcea să pară competentă, un snobism în orice caz proaspăt, juvenil, ostentativ cu grație. Avea mult farmec pentru mine și mi-o păstrez până și azi în amintire, aureolată de mister (nici nu-mi amintesc măcar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe Nena) versurile mele, pe care mi se părea că le apreciază și poate că le înțelegea, căci era ieșită din comun; părea chiar „competentă“, dar poate că era doar snobismul ei temerar care o făcea să pară competentă, un snobism în orice caz proaspăt, juvenil, ostentativ cu grație. Avea mult farmec pentru mine și mi-o păstrez până și azi în amintire, aureolată de mister (nici nu-mi amintesc măcar numele ei: o fi avut vreunul?). Ne am întâlnit într-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din plin cu acele calități inefabile care îndreptățesc la idealizare. Bună cunoscătoare a poeziei lui Blaga (nu s-au cunoscut personal și îndrăznesc să cred că nu era genul de femeie pe gustul lui, care prefera cochetăria amestecată cu literatura, snobismul bas-bleu, la care el reacționa erotic), ea m-a învățat să-l citesc, împrumutându-mi volumele lui de versuri și comentându-l cu simplitate regală, parcă ar fi vorbit despre ploaie și despre iarbă și despre zăpadă și despre primăvară
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și abordabile. În rest, numai bârfă și colportaj, plus relatări scabroase de aventuri galante. Cinismul mărunt dar éhonté al junelui Caragiale are ceva provocator, ca și revendicarea unor genealogii și titluri faraminoase, fără cea mai mică îndreptățire, dar atestând un snobism exacerbat. Unul din cei mai fervenți „mateini”, prietenul meu N. Steinhardt, a scris în Viața Românească un articol dezgustat și adânc dezamăgit ; cel mai implacabil anti „matein”, maestrul Șerban Cioculescu, de altminteri posesorul scrisorilor, din a cărui colecție au mers
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de proastă calitate; cu aptitudini de risipire, cu o sută de popasuri inutile la toate mesele, cu cheltuiri de grații, cu pofta de a deveni centrul tuturor dorințelor. Tot criticând pe Cinci, declarându-l prea snob pentru a face sacrificiul snobismului în folosul unei realizări matrimoniale - ce va fi vrut să spună e lesne de înțeles -, mărturisia că are pentru el, și a avut mereu, o adevărată înclinare: „l’aș fi iubit“. Vorbind de Mihai, spunea: „Noi doi o să venim mereu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fiind o conversație, el poate fi deci pus la cale, antamat. Recomandîndu-mi (cu cîtă dreptate s-a văzut) „folosirea corectă a cuvintelor străine”, colegul „Observator” lasă să se înțeleagă că, adăugat altora, cazul meu confirmă mai vechea sa teză că „snobismul e boală molipsitoare”. La citirea acestei „interpretări”, prima mea reacție a fost aceea de a-i sublinia exagerarea printr-un „Aferim!”, așa cum și dv. faceți ori de cîte ori vi se pare că cineva a cam luat-o razna. Ulterior
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
printr-un „Aferim!”, așa cum și dv. faceți ori de cîte ori vi se pare că cineva a cam luat-o razna. Ulterior însă mi am dat seama că, din locul meu (Bacăul) și mai ales azi (cînd numai de grija snobismului nu ne doare capul), n-o pot primi cu zîmbet sau indiferență. *„Vocația mea (nerealizată) e - i-am spus lui Cojocaru - aceea de preot care ajută la înălțarea sufletelor”. Cu cîteva minute mai devreme îmi arătase diagnosticul și rețeta date
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chipul lui Hendrix. Când îl acompaniam pe Jacques Brel cu „Les bourgeoises, comme les cochons” nu înfieram Occidentul, ci un mod de viață axat pe valori materiale (nici la noi nu erau frustrătile atât de mari ca să fim ridicoli!), pe snobism, ostentație și lux. Am fost, carevasăzică, fiii lumii largi căreia credeam că îi suntem parte. 2. Exilarea 2.1. Generația cenzurată Mama nu și-a potolit niciodată mirarea că fiica ei are accese de furie și plâns când citește un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
din sală, a merge la teatru, la spectacolele "domnului Alecsandri", bunăoară, echivala cu a merge la spectacolele conferențiate ale altor domni despre care începuse a vorbi lumea; bineînțeles, nu putem exclude o doză, mai mult sau mai puțin mare, de snobism, un fel de mondenitate obligatorie în care nu conta să vezi, ci să fii văzut. Din această perspectivă, plauzibilă este interpretarea pe care o propune Sorin Alexandrescu, evocată mai sus, și rezumabilă în imaginea unei aristocrații căreia i se arunca
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și o uriașă responsabilitate. Abia acum și astfel am înțeles ce înseamnă să-ți cântărești vorbele, să-ți vizezi bine țintele, să cumpănești verdictul. Dezavantaje? Intoxicarea de lectură, dispariția jubilației presupuse de cititul dezinteresat, riscul superficialității, concesiile (inerente) făcute frivolității, snobismului și capriciilor publicului (mi se cer mereu romane de dragoste, exotism, esoterism și cărți motivaționale, când eu sunt obsedat cum să trec mai mult pe ecran filosofie, istorie, documente, religie, politologie, sociologie), pe scurt un anume grad de deprofesionalizare. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 379. footnote>. Această formă de discriminare se practică pentru o serie de servicii (juridice, bancare, diverse reparații etc.), fiind deosebit de avantajoasă în cazul în care se manifestă „efectul Veblen” sau „efectul de snobism”. Deci, dacă elasticitatea față de preț (pentru același bun) este diferită de la o piață la alta, întreprinderea își poate mări profitul, operând o discriminare prin preț. Fenomenul discriminării prin preț poate fi abordat atât analitic, dar și grafic. Analitic<footnote Gilbert
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
poate, mai mulți excluși decât aleși. Sarea pământului e mai bună când o ții sub cheie și fiecare se simte mai "ales" când face parte dintr-un comitet mai restrâns. Ești mai snob ca alții când ești credincios, iar în snobismul celor din lumea "bună", Guermantes sau ne-Guermantes, recunoaștem un fel de ecou profan al bucuriilor uitate ale cancelului, ale stranei și ale tabernacolului. Există vreun expert mai exact în probleme religioase ca Marcel Proust? 4. Mormântul Sfânt și câteva chestiuni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și se și poartă, se referă sau Îl invocă pe Cioran, scepticul, apatridul și negatorul trecutului său, „defăimătorul” originii și nației sale, ca la un argument major al scepticismului lor improvizat și grosolan, profesând un fals și Încă o dată grosolan snobism; de fapt, snobismul țoapelor, al acelor rustre sau mufle sau goujat din toate timpurile și ai tuturor națiunilor care cred că se individualizează astfel, iute și spectaculos, opunându-se radical unei colectivități istorice și vârfurilor ei spirituale! La Cioran, Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poartă, se referă sau Îl invocă pe Cioran, scepticul, apatridul și negatorul trecutului său, „defăimătorul” originii și nației sale, ca la un argument major al scepticismului lor improvizat și grosolan, profesând un fals și Încă o dată grosolan snobism; de fapt, snobismul țoapelor, al acelor rustre sau mufle sau goujat din toate timpurile și ai tuturor națiunilor care cred că se individualizează astfel, iute și spectaculos, opunându-se radical unei colectivități istorice și vârfurilor ei spirituale! La Cioran, Însă, și la „negativismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]