369 matches
-
nu-i vis: Amoru-și are alfabetul, Ce deocamdată nu e scris. Dragostea-i o forță mare Dragostea-i o forță mare, Ambii sunt cu handicap; El îi cade la picioare, Iar ea i se urcă-n cap. G Sfat bărbătesc Soața, dacă o iubești, Iar ea-i plină de amor, Nu-i bine s-o pedepsești, Însă e folositor. Femeia Femeia-i dulce și amar, Fiind străpunsă de amor, Ea-i răul nostru necesar Și binele întâmplător. Soaței I-aș aduce
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
G Sfat bărbătesc Soața, dacă o iubești, Iar ea-i plină de amor, Nu-i bine s-o pedepsești, Însă e folositor. Femeia Femeia-i dulce și amar, Fiind străpunsă de amor, Ea-i răul nostru necesar Și binele întâmplător. Soaței I-aș aduce-n dar flori multe Și-aș iubi-o chiar orbește Dacă ar putea s-asculte Nu mai rău decât vorbește. Perfecțiune E bărbat din cei distinși, Treburile nu-i merg prost, Face sex cu ochii-nchiși, Semn
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
doresc. Apreciere Fiind ființe drăgăstoase, Ne plac femeile model, Că au picioarele frumoase, Dar și o limbă tot la fel. Credință Astfel lumea e creată, Căci constat fără uimire: Cei cu mintea-ntunecată Cred orbește în iubire.- Odă soției Despre soață spun atât, N-o mai scot din „puișor” Și de-mi sare seara-n gât Parcă-un pic mi-i mai ușor. Prevedere Jumătatea mi-o iubesc, Mă consider soț cu tact, Dar s-o laud nu-ndrăznesc Ca să nu
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
Wuldetrada nu contenea să-i bage-n cap: „Dacă soțul tău are îndoieli în privința fidelității tale, te va omorî pe loc“. Și, din păcate, au atârnat mult în defavoarea lui Rodoald faima lui proastă și pizma multor nobili longobarzi ale căror soațe sau fiice fuseseră cu adevărat seduse de el. Încât Eribert a fost absolvit de învinuirea de regicid, prin faptul că pur și simplu și-a apărat onoarea. Între timp, vicleana Gundeperga a cumpărat cu aur cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a) .............................. învinuit pentru faptul de a fi frecventat și absolvit, din culpă, acum 25 de ani, Facultatea de Fizică a celei mai vechi universități din țară. Întru întregirea capacității juridice a împricinatului, musai este să se prezinte și soțul sau soața, care va da girul și va depune mărturie despre purtarea acestuia în cei 5 ani care au trecut de la ultima înfățișare. Obșteasca Adunare este împuternicită să hotărască dacă împricinatul este demn de a primi investitura de „sfetnic 473”, numai în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sătui 775 De Rîs și Bucurie: Urthona, de la căderea-i șchiopătînd, se sprijini de Tharmas, Ciocanu-n mîna-i dreapta. Tharmas își ținea cată de cioban Cu aur smăltuita, din aur erau podoabele-ntocmite de fiii lui Urizen. Apoi Enion, Ahania, Vala și soața-ntunecatului Urthona De la ospăț se ridicară, urcînd cu bucurie la ale lor Războaie de Țesut de Aur. 780 Acolo cîntă suveica-naripată, fusul și furca și Vîrtelnița Dulce făcut-au să răsune a hărniciei laudă. Prin toate încăperile de aur Răsunắ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
raportul palierului social pe care se aflau partenerii. S-ar putea spune că, dându-i-o pe Elena de nevastă, Matei Basarab îi găsise celui ce cobora din „viță împărătească” și va face carieră în timpul domniei sale (ajunge mare postelnic) o soață pe potrivă. Pretențiile Cantacuzinilor de a fi considerați descendenți ai trecuților bazilei nu erau necunoscute românilor. Dar această „nobilitate”, vagă oricum și defectuos circumscrisă, în stare - poate - să impresioneze în Fanar, nu era capabilă, cred, să stârnească mari emoții în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a însușit-o (ea apare în Sintagma lui Matei Vlastaris, iar traducătorii îndreptării legii afirmă că „aceasta de multe ori să află la dumnezăeștile canoane”) și a extins-o și asupra bărbatului, și el obligat să-și plângă un an soața dispărută 108 (lucru ce nu se întâmpla mereu, fiindcă, după ce Doamna Maria din Mangop a murit la 19 decembrie 1477, Ștefan cel Mare - din ordinul căruia a fost copiat codul de legi al lui Vlastaris - s-a însurat „în cursul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
odinioară. Ca o văpaie, gândul acesta îi determină întreaga conduită, mistuind tot ce îi stă în cale, în afară, ca și înăuntru. Voievodul are o „țiitoare” săsoaică, Ermina, care i-a dăruit un copil; o sacrifică spre a-și lua soață legiuită potrivit datinii. Pe uneltitori îi stârpește fără cruțare. Știind că nu se poate împotrivi sultanului decât sprijinindu-se pe popor, dă porunci prin care relațiile țăranilor cu boierii sunt precizate cu strictețe. Spre a-și întări autoritatea, consolidând prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
bun din toate”. XXIII. Atunci cântă cocoșul. În vestminte, Din cuverturi, țâșni copila iute. Găsindu-se la cele dinainte, Își pleacă ochii de ce neștiut e, Dispare-apoi; lui îi rămâne-n minte Năluca frumuseții ei trecute. Răsună-un corn, poștalionu-așteaptă, Spre soața-i dragă împăcat se-ndreaptă. XXIV. Și fiindcă în poeme o morală Mai bine știe-a spune rostul cum e, Voi folosi și eu această cale Spre-a lămuri ce versu-mi vrea să-ndrume: În viață-s poticniri, mai pleci
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
etnic amestecat. Manoil, eroul împrumutat din romanul lui Bolintineanu, vrea să urnească zavera împotriva domnitorului hulpav, asociindu-se, pentru acest nobil deziderat, cu "sorioara" lui Zenaida, cu Iaurta chiorul, spaima apelor, și flăcăul lui, Zotalis, apoi cu Leonidas, "renumitu-Ampotrofag" și soața lui Zoe (figuri caragialiene), în fine, cu cosmopolitul Languedoc Brillant. Ceata e una întreită: "palicarii fistichii", "hoții strâmbi ai lui Iaurta" și "faraonii lui Zotalis", greci, valahi, aromâni, țigani care trec dintr-un cânt în altul pe jos ori în
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri (2001), îl lăsa pe autor proaspăt transbordat la București (se dovedește în în jurnalul de acum a fi închiderea unui cerc familial - tatăl încercase la rîndu-i o mutare în Capitală, neîmplinită din refuzul soaței de a-și abandona casa de la părinți, aceeași vîndută de fiu vreo 50 de ani mai tîrziu), cu umoruri negre cauzate de murdărie, zgomot, mitocănie (deși, într-un sfîrșit, găsise și vînzătoare care să răspundă la bună-dimineața), Livius Ciocârlie se
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
cu brațele albe dezgolite, cu sînii abia întrezărindu-se. Și nu cere niciodată nimic. Agafia este femeia din visul lui Oblomov cel tolănit pe divan. Nu Olga, poate mai superficială, mai capricioasă. Oblomov a visat femeia în primul rînd ca soțe. Și uneori ca amantă. Nu obligatoriu. Ilia Ilici nu vrea să se implice în nimic. Asta duce discuța dincolo de lenea personajului. El își ucide sentimentele față de toț - Zahar, Olga, Stolz - își taie punțle cu lumea, se sinucide, încet dar sigur
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
Annei cerebrează o ipostază a iubirii ce presupune contopirea într-o singură entitate a femeii și bărbatului ca în versurile de acum, aș spune, populare, rostite fiind frecvent la nunți: „Vreodată doi dac-au fost unu, noi./ Vreodată om de soață de-i iubit, tu;/ Vreodată ferice femeie de-a fost,/ Egale mie surate, nu e rost!/ Nu-i aurul cât e iubirea ta/ Bogatul Est n-are cum se-asemă na./ Iubirea-mi marea n-o poate potoli,/ Iubirea-ți doar
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
ar putea privi față către față; el însuși pe vremuri orînduise lucrurile în acest fel și se și grozăvise cu asta. "Să vină slujitorii!" Slujitori? Avusese cîndva, dar îi concediase socotindu-i nedemni de el. Ce nevoie avea de ei? Soață? Cît se mîniase cînd auzise că unii îl socoteau însurat! Fusese mîndru de burlăcia lui fără sfîrșit. "Smintiții!" Smintiți, da, dar dacă i-ar fi ascultat, azi ar fi avut o mîngîiere, sau măcar ar fi fost cine să-l
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
dl. Radu Cosașu atinge o chestiune eternamente nevralgică: bătutul pe burtă la români. Sigur că după o jumătate de secol de crispare a relațiilor dintre indivizi (am cunoscut destui românași care mureau de admirație auzind că Pingelică Ceaușescu îi spunea soaței chiar și în momentele de intimitate "Tovarășa"!) orice detabuizare e normală, ba chiar binevenită. Dar de aici la pertu-ul cvasi-generalizat, la înrudirea cu forța prin apelative gen "nea Mitică", "nea Nelu", și la diminutivarea care o fi dând bine în
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
creează, exact în temeiul acestei virtualități, un univers, prin frustrarea realului. E la mijloc, aș spune, o curiozitate cu croșete: "L-am așteptat pe tata, până la ceasul trei/ din noapte, să se întoarcă, pe bicicleta-i Stayer,/ de-acolo unde soața dresorului de lei,/ căzând la pat, aceasta-l chemase, cu un aer,// la telefon, că totu-i pierdut, iar tatăl meu,/ rugându-l să-i expună simptomele,-i, zisese/ că nu e mare lucru...ca să nu plec și eu/ la
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
departe, ne săltăm pe scărițe de lemn în gânguritul cohortelor de porumbei ce-și au aici cuiburile, cu scopul de a ajunge să vedem cele două clopote vechi, numite după perechea imperială canonizată de catolici - Heinrich al II-lea și soața sa Kunigunde. Ajungem la primul nivel. Aici, tronează Heinrich, un clopot mare, de bronz, acordat pe sunetele mi și do diez. Unul din secretele construcției clopotelor e următorul: o bucată mare din clopot e acordată pe un sunet anume, iar
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
limba lor, înseamnă fiul mamei focă... Ajungând mare și fiind viteaz și înțelept, băiatul deveni căpetenia tribului, șeful bătrân murind. Dar, tânărul frumos, cu păr roșu și atât de viteaz și cu pielea albă ca laptele, trebuia să aibă o soață. Mama sa, buna și mult iubitoarea Ka, porni să caute fata ce i s-ar fi cuvenit lui Ugu. Zis și făcut. Pețitorii merseră câteva sute de zile, în sania lor trasă de șase perechi de reni falnici, până ajunseră
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
capul și-mi puneai altul la loc). Sperăm că "poetus captivus" se va elibera și va redeveni "poeta vates". Poetus captivus, un poem dat de la Dumnezeu cu mâna lui Mihail Gălătanu și ochiul lui Felix Lupu care se dedică Nicoletei, soața, Galați, Ed. Dominus, 1999. 68 pag. Visuri într-o cameră de bloc Diana Manole a reușit, în numai câțiva ani, să devină un nume în poezia românească actuala. Volumul sau de debut - Bărbați și femei. 29 în ordine alfabetică, apărut
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
fi modificat. Într-o predică susținută, duminică, într-o comună sibiană, Streza a vorbit în termeni duri la adresa homosexualilor. Familia este compusă din bărbat, femeie și copii, nu dintre soți, pentru că soții pot să fie și doi soți și două soațe. Să știți că este o pedeapsă a lui Dumnezeu care vine asupra noastră. Dacă noi vom pierde lucrul acesta, am pierdut totul. Ne ajunge că trebuie să le spunem tinerilor că nu-i o joacă dacă le dă voie statul
Mitropolitul Ardealului spune de ce BOR respinge noua Constituție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77816_a_79141]
-
cea pustie Al speranței cântec răgușit. I s-a spus sentința. Se mai ține. Și deodată urlă tremurând, Cum i-ar smulge inima un câine, Cum ar biciui-o un oricine. Dar se duce... Singură... Căzând... Unde-mi sunt azi soațele cu care Am trăit doi ani de iad tocmit? Unde zac? Prin ce Siberii oare? Discul lunii cum li se năzare? Lor acest adio îl trimit... Martie, 1940 INTRODUCERE Când a fost? Când zâmbea numai iadul Spre-ale morții cumplite splendori
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
păpuși-copii, cu păpuși-femei, mame-iubite, amestecate în echivocul, vechi de cînd lumea (și literatura), al dragostei de băiat. Așa că o moștenire tot există. Ce intră în ea? O femeie cu draci (cîte unul pe fiecare umăr, Mormocea și Țaporea, mototolii), ca soața lui Ipate, care se pricepe să se facă, dintr-o joacă, mică-mică, așa de mică de-o încape o boabă de salivă de cotoi. Tănase motanul, care înghite diverse lucruri, șoareci citiți care scriu, pînă și pe stăpînă-sa, Minodora. În
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
de protecția oricărei legături comunitare, de orice siguranță, de orice orizont, ele se cufundă tot mai adînc în singurătatea omorului. Omorul, trebuie să o spunem, nu mai vizează, ca la Medeea, un partener care și-a încălcat legămîntul, sortindu-și soața regală la sclavie, nu, aici, nu mai există nici un Iason... omorul se adresează lumii care a abandonat femeia și a aruncat-o într-o situație fără ieșire. Uciderea propriului copil - act al ființei fără scăpare! Dar, în același timp, act
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
semnate de România cu vecinii imediați garanții privind integritatea țării. Pentru bizonul picat la patima naționalistă argumente nu contează. El se comportă asemeni acelui scriitor (binecunoscut pentru plimbările incognito prin textele altora) despre care se zice că surprins fiind de soața-i în pat cu o jună actriță, ar fi rostit faimoasele vorbe: "Maricico, nu e ceea ce crezi tu!" Istoria, cinica de ea, nu ne spune însă ce credea respectiva Măricică! Există - cum spuneam - o logică a naționalistului (așa cum există o
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]