18,744 matches
-
în deșertul de cenușă”), iar Restul lumii e absentă, pentru că acceptăm doar ca niște păpușari codoși, globaliști și globalizați, lipsiți de viziune, să ne jefuiesc băncile și popoarele, să ne “spele” și ne “cip-uiască” - “creierele bicamerale” - înseamnă că ne merităm soarta. Am stat puțin de vorbă cu el și mi-a spus că nu mai este interesat de niciun fel de politică și că nici măcar nu mai votează. Mă îngrijorează acest fapt nu atât pentru el (ca inginer horticultor, sunt convins
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (2) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391798656.html [Corola-blog/BlogPost/360386_a_361715]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLȚARE! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă întorc acasă de Înălțare! Îmi fuge soarta, îmi fuge talpa, Le însoțesc și eu prin lume Și uit de mama și de tata Și de miresmele nebune! Trăiesc din gânduri ce îndeamnă La răscoliri de taină-aleasă, Profundul nu mă ia în seamă, Îmi lasă sufletul acasă! Mă
MĂ ÎNTORC ACASĂ DE ÎNĂLŢARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1442037591.html [Corola-blog/BlogPost/378229_a_379558]
-
mea. - Ce să se întâmple, d-le?! A înebunit lumea asta! Am vrut să-i dau 5 lei de pomană ăstuia și, uite, m-a refuzat! Eu sunt femeie credincioasă, când văd un om, într-adevăr, chinuit și bătut de soartă, nu mă lasă sufletul să nu-i dau și eu, acolo, cât pot, mai mult nu pot, că am și eu greutățile mele... - Nu primesc de pomană, a zis omulețul cu o voce pe care i-am ghicit-o că
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
-ai prin ferești, Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești! Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac... Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr, Altul caută în lume și în
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?... Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
lumânării... Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate, Și pe toți ce-n astă lume sunt supuși puterii sorții Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții! Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
ei strânsoare Gândul tău să fie, din nou, plin de soare Ai lacrimi înghețate de răsuflul rece Voi aștepta ca răul, ploaia, să-l înece Să dispară umbra, ce-ți stătea în suflet Ușori să-ți fie pașii prin a sorții umblet... M-am întrebat, ades, ce-am fi fără Soare, Făr' de mângâiere, un gând care doare? Floare-aș mai iubi, fără de culori? Cerul, l-aș privi, de-ar fi plin de nori? Fug după răspunsuri, în gând adâncită Și
ATÂT NE MAI RĂMÂNE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1416659415.html [Corola-blog/BlogPost/372042_a_373371]
-
-n dar, plin de dor, un gând Să știi că-i de la mine; eu ți-am trimis cu zor Pe-a vântului aripă, Iubirea mea în zbor! Atât ne mai rămâne, din Viața noastră toată Gândul de iubire ce traverseaz-o soartă O ultimă dorință spulberată-n vânt... O lacrimă de-adio și un vers plângând. copyright by D. Theiss Referință Bibliografică: Atât ne mai rămâne... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1422, Anul IV, 22 noiembrie 2014. Drepturi de
ATÂT NE MAI RĂMÂNE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1416659415.html [Corola-blog/BlogPost/372042_a_373371]
-
în vreme adevăr”; ființă umană, sub a cărei frunte „viitorul și trecutul se încheagă”. Realist și vizionar, în același timp, Eminescu pune, incredibil de corect în ecuație, elementele ce alcătuiesc destinul acestor „Lumini pe Pânza Timpului”: „Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc? ... Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l .../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?/ Nemurire, se va zice.” Apoi, cu admirație și compătimire pentru soarta lor, Eminescu dezvăluie taina acelor înfăptuiri, care
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
pe Pânza Timpului”: „Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc? ... Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l .../ Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?/ Nemurire, se va zice.” Apoi, cu admirație și compătimire pentru soarta lor, Eminescu dezvăluie taina acelor înfăptuiri, care-i fac, cu adevărat, nemuritori: „Este drept că viața-ntreagă,/ Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă.” (M. Eminescu, Scrisoarea I) Titlul acestei cărți mă trimite cu gândul
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lumini_pe_panza_timpului_al_florin_tene_1356717278.html [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
evaluare a proiectului, semnarea contractului de finanțare și organizarea unei licitații pentru desemnarea constructorului care va realiza lucrările de reabilitare. Viceprimarul estimează că dacă lucrurile vor decurge conform planului în primăvara anului viitor ar putea începe reabilitarea cazinoului. Dezbaterea privind soarta cazinoului a început în luna mai 2011, după ce a încetat contractul cu firma care concesionase acest obiectiv, iar primarul Radu Mazăre a anunțat că vrea să-l vândă. În 2007, Primăria Constanța a încheiat un contract cu firma Queen Investments
Cazinoul Constanţa, în continuare ruină după ce a fost pasat între autorităţi pentru refacere by http://uzp.org.ro/cazinoul-constanta-in-continuare-ruina-dupa-ce-a-fost-pasat-intre-autoritati-pentru-refacere/ [Corola-blog/BlogPost/94126_a_95418]
-
nășteam povești în doi Înlănțuiți în doruri ce ascundeau plecări Furtuni amețitoare pe la răscruci, în zări Mai complotau demonic, fără priviri'napoi... Mi te-ai desprins din vise,și-n mările pustii Un pas uitat de vreme plutea în voia sorții În cercul fără raze ascuns în umbra morții Inel pierdut în toamna regretelor târzii... Referință Bibliografică: Un pas uitat de vreme / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
UN PAS UITAT DE VREME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_pas_uitat_de_vreme.html [Corola-blog/BlogPost/351386_a_352715]
-
a sa, proorocea ridicarea unui profet-voievod-eliberator, scriind între răniții și martirii tranșeelor războiului ucigător la 10 Iulie 1917, pe dealurile însângerate ale Mărășeștilor: „Să știți: de nu veți ridica/ Din sânul vostru un prooroc,/ În voi viața va seca./ Zadarnic soarta veți ruga,/ Căci scoși veți fi atunci din joc,/ Și-ți rămânea făr’ de noroc.” Un an mai târziu, respectiv la 10 Martie 1918, părintele A. Murafa a creat imnul Unității tuturor românilor, numit România, din care reproducem câteva texte
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
dangăt de rugă și lacrimi de clopot, Neamul dacoromânesc s-a ridicat încă odată, din nesfârșitele sale ridicări spre gloria care i-a definit neîntrerupt destinul său măreț și biruitor. Din Octombrie 1917, Basarabia creștină entuziasmată și-a croit singură soarta ei firească, ortodoxă, alergând spre îmbrățișarea caldă la sânul Mamei sfinte, aducând regelui Ferdinand și iubitoarei Regine Maria, Buna Vestire a reînvierii Țării lui Mihai Vodă Viteazul. Laurii gloriei Basarabiei legendare s-au întrupat în aurele Eroilor, Mucenicilor și Sfinților
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
slava dumnezeirii, care simte sărutarea pistei ca un liman de liniște și fericire. El, omul acesta care se prinde în horă cu norii care-l însoțesc, care stă la masa rotundă a cavalerilor aerului și soarbe din pocalul nemuririi când soarta îi întinde paharul, care simte și trăiește clipele veșniciei, nu-și cunoaște măreția. În istoria Aviației Militare și a Aeronauticii românești, există tradiția conform căreia toți eroii aerului sunt încorporați în Ceruri într-o Escadrilă. Aici ei nu fac altceva
DORU DAVIDOVICI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400585290.html [Corola-blog/BlogPost/344705_a_346034]
-
este selecționat pentru fabrica de mobilă a închisorii. Se dovedește iscusit și devine tâmplar calificat, prilej de a scrie acasă și a primi pachet. Una din scrisori a scris-o fratele său Ion, pentru a se afla acasă și despre soarta lui. Pachetul a sosit împreună cu vestea cea bună că Viorica are 4 ani,este cuminte, frumoasă și deșteaptă. După 1963 penitenciarele țării s-au supra-aglomarat cu dârzii țărani care s-au opus colectivizării forțate. Vasile Bucelea a fost trimis cu
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
izvor, peste 30 de ani vânzătorul Iuda în persoana profesorului-director al liceului din Victoria, Grovu, conducea alături de soție și contabilul liceului, autoturismul personal. Era iarnă, polei... Mașina a derapat. A murit pe loc doar trădătorul. „Cel ce cârmuiește lumea și soarta muritorilor a pedepsit aici pe pământ, vânzarea de frați de atunci.” (Ion Gavrilă Ogoranu,op. cit. p. 188) Peste tot pe unde a trecut Vasile Bucelea a rămas același: demn, cu frică de Dumnezeu, cu dor în piept pentru Neam, cu
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
rămâne în picioare. Dacă acel brad ar avea conștiința existenței sale, ar fi tentat să creadă că a avut noroc, față de frații săi uciși într-o clipită. Și poate se mângâie că a supraviețuit. Nu știe că-l așteaptă o soartă mult mai tristă decât a fraților săi căzuți. Rănile formate din izbiturile celorlalți în cădere, nu se vor vindeca. Se vor umple cu lacrimi de rășină, limpezi ca roua, care apoi se vor îngălbeni, trecând prin nuanța chihlibarului, apoi se
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
Acasă > Strofe > Amintire > CRĂCIUN CU LABIȘ Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului . Crăciun cu Labiș El e plecat să caute căprioara ucisă Și să-i ceară iertare pentru râul făcut Soarta lui așa fusese scrisă Prea iute să plece deși vreme-ar fi avut. Să spună avea atâtea să spună Și fruntea-i scapără scântei Dar soarta l-a grăbit din urmă Ca grabă are vrerea ei! Stea rară fusese să
CRĂCIUN CU LABIŞ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_czu_labis.html [Corola-blog/BlogPost/361428_a_362757]
-
e plecat să caute căprioara ucisă Și să-i ceară iertare pentru râul făcut Soarta lui așa fusese scrisă Prea iute să plece deși vreme-ar fi avut. Să spună avea atâtea să spună Și fruntea-i scapără scântei Dar soarta l-a grăbit din urmă Ca grabă are vrerea ei! Stea rară fusese să fie sortit Să-alerge prin ceruri sprintară Drum începuse, spre infinit Ce-l duse spre ultima seară. Se strânseră-n jur stele surate Ce nu știau că
CRĂCIUN CU LABIŞ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_czu_labis.html [Corola-blog/BlogPost/361428_a_362757]
-
că să dea mîna cu uneltele statale de la București. A cerut și ultimile resurse naturale ale Țării pentru a contribui la creșterea bogăției unui grup de auto-aleși, a căror lăcomie este fără de sfîrșit. Acestor paraziți li se permite să decidă soarta popoarelor. Iaca democrația mult-visată! De la aurul națiunii, aflat la cheremul reptilienilor, să trecem la aurul verde. Lucia Varga, ministrul Apelor și Pădurilor, face jocurile producătorilor de mobilă (ăia care au mai rămas după „Operațiunea Cataramă”), și dă, potrivit Proiectului noului
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
singur drept. În gânduri ce n-au alinare, rămâi un vis plin de dureri, pierdută dintr-o răsuflare, ca flori de nea în reci tăceri. Pierdut mă simt prin umbră nopții, cu șoapte ce m-apasă-n piept, privind adânc în ochii sorții, eu văd doar urme de nedrept. Și luna-mi pare de prisos, când stelele cad rând pe rând, se sting destine nemilos, ștergând și zâmbete din gând. Rămas-ai dor nealintat, cuprins și șters de-un aprig vânt, pesemne zeii
PE SEMNE ZEII M-AU TRĂDAT... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1464351930.html [Corola-blog/BlogPost/375228_a_376557]
-
Tohăneanu, profesorul Evseev, Schwartz, Paul, Iulia, Dana, chiar Sandu Moș, și alții încă (în contrast semnificativ, nu aleatoriu, cu „veleitarii” Maricel Voinea și Vitalie Bădicuț). Protoganistul este editor, „intelectual dens și rasat”, cum am văzut, își cunoaște și firea, și soarta, și menirea: „Sunt atipic, Iulia, ca și Antoniade, și n-o să mă iubească prea mulți” (57); sau: „...sîntem Făpturile Domnului și sîntem de partea bună a omenirii” (59). Dorește să se situeze mereu dincoace de „...linia aceea imaginară, ce desparte
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
un cuvânt... Un fâlfâit de aripi piere-n depărtare Sub făclia nopții curg lacrimi de iertare. Iartă-mă, O, Doamne, mânie port în suflet! Mi-am învelit cu umbră, al sufletului umblet. Durerea mă apasă, suflarea mi-o oprește Nepăsătoare, Soarta, inima-mi lovește. Pragul negru-al vieții l-am pășit acum Nici stelele, nici luna și niciun parfum De trandafir albastru, nu-mi pot alina Din suflet, durerea; de ea nu pot scăpa... Noaptea-mi este albă, gându-ntunecat Nu
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1421944868.html [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
pe capete în drumul prințului animalelor. Întristat peste măsură, Pană-Împărat părăsi palatul din nori cu gândul de a-l întâlni pe fecior și de a-l întreba ce rău i-au putu face aripatele de au meritat o astfel de soartă. Nici prin gând nu i-a trecut bunului împărat că prințul Mladin atâta aștepta, să îl prindă departe de palat, departe de Vânt, departe de Soare și de oricine i-ar fi putut sări în ajutor. Nu apucă deci împăratul
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]