720 matches
-
psihopat (1975, 1987Ă: 1. Psihopatul primar (P - impulsiv, agresiv, ostil, extrovertit, încrezător în sine, cu nivel scăzut de anxietateă; 2. Psihopatul secundar (S - ostil, impulsiv, agresiv, anxios social, retras, cu scăzută stimă de sineă; 3. Psihopatul controlat (C - defensiv, controlat, sociabil, ne-anxiosă; 4. Psihopatul inhibat (I - retras, controlat, rușinos, moderat anxios, cu stimă de sine scăzutăă (BLACKBURN, 1975, 1987Ă. Aceste grupe de indivizi cu tulburare de personalitate ce au comis grave și uneori repetate acte antisociale cuprind diverse tipuri categoriale de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe alții și îi umilește, îi escrochează, îi disprețuiește. Este abil în influențarea socială a altora, este captativ în vorbă, poate fi fermecător și afișează o mască de inocență. Psihopatul nesincer („disingenous”Ă. Se aseamănă cu TP histrionică. Este aparent sociabil, căutând să atragă atenția altora, având nevoie mereu de excitație, cu comportamente seductive, dar relațiile sunt superficiale și trecătoare, manifestându-se impulsiv și cu resentimente. Este nestatornic, necinstit, incorect, nesincer și calculat. Inventează ușor, încercând să convingă pe alții de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și trecătoare, manifestându-se impulsiv și cu resentimente. Este nestatornic, necinstit, incorect, nesincer și calculat. Inventează ușor, încercând să convingă pe alții de lucruri ireale. E indulgent cu sine. Nu admite responsabilitatea personală și îi blamează pe alții. Dincolo de aparența sociabilă și plăcută, pot avea izbucniri de furie dacă ceva îi nemulțumește. Psihopatul impulsiv („risk-taking”Ă. Aceasta se angajează impulsiv în acțiuni cu risc pentru sine, nu pentru câștiguri materiale sau reputație, ci pentru a se excita și a resimți sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și anormal. Acestea se pot corela în primul rând cu psihoticismul, unul din cei trei superfactori ce se caracterizează prin faptul de a fi: antisocial, rece afectiv, egocentric, impersonal, impulsiv, și parțial cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul așa-numitului model Big Five, iar diferitele trăsături valorificate în cercetările anterioare au fost reduse la cinci dimensiuni majore ale personalității: extraversiune (sociabil/nesociabil, deschidere/ închidere spre experiență, optimism/ pesimism), agreabilitate (amabilitate, generozitate, înțelegere), conștiiciozitate (responsabil/iresponsabil, ordonat/dezordonat, cu scrupule/fără scrupule), stabilitate emoțională sau neuroticism (tensionat/relaxat, încordat/destins, calm/anxios), cultură sau deschiderea spre experiențe (sensibil/insensibil, reflexiv/nonreflexiv, educat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nostru doar dacă trăim în societate, în grupuri care se ajută reciproc. Iar de aici, Pufendorf derivă prima lege naturală fundamentală: "Orice om, pe măsura puterilor sale, ar trebui să-și cultive și să-și mențină față de ceilalți o atitudine sociabilă, care se dovedește a fi oricând pașnică și în concordanță cu natura și menirea speciei umane"95. Pentru Pufendorf "legea naturală fundamentală vine, ca și la Grotius, ca o contrapondere la inadecvarea noastră naturală, la existența socială de care avem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
concordanță cu natura și menirea speciei umane"95. Pentru Pufendorf "legea naturală fundamentală vine, ca și la Grotius, ca o contrapondere la inadecvarea noastră naturală, la existența socială de care avem nevoie în mod natural. (...) Descoperirea lucrurilor determinante pentru atitudinea sociabilă presupune o investigație empirică. Deprinderea de a ne abține de a-i răni pe ceilalți este în mod evident o condiție necesară a unei atitudini sociabile. Însă aceasta nu este de ajuns. Atitudinea sociabilă este întărită atunci când ne oferim unul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
existența socială de care avem nevoie în mod natural. (...) Descoperirea lucrurilor determinante pentru atitudinea sociabilă presupune o investigație empirică. Deprinderea de a ne abține de a-i răni pe ceilalți este în mod evident o condiție necesară a unei atitudini sociabile. Însă aceasta nu este de ajuns. Atitudinea sociabilă este întărită atunci când ne oferim unul altuia avantaje pozitive, aceasta fiind chiar o lege naturală"96. Și filosoful englez John Locke (1632-1704) face o descriere a stării naturale apropiată celei a lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
natural. (...) Descoperirea lucrurilor determinante pentru atitudinea sociabilă presupune o investigație empirică. Deprinderea de a ne abține de a-i răni pe ceilalți este în mod evident o condiție necesară a unei atitudini sociabile. Însă aceasta nu este de ajuns. Atitudinea sociabilă este întărită atunci când ne oferim unul altuia avantaje pozitive, aceasta fiind chiar o lege naturală"96. Și filosoful englez John Locke (1632-1704) face o descriere a stării naturale apropiată celei a lui Grotius, descriere care se opune concepției pesimiste a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
eșecul căsătoriei cu prințul Ferdinand, răzbate o atitudine morală fără fisură și se conturează o inteligență sufletească exemplară. De altfel, talentul memorialistei este superior chiar aceluia de poetă, care în decursul timpului a suferit o oarecare temperare. Era o natură sociabilă, veselă, optimistă. Cucerea îndată simpatia oamenilor prin felul ei deschis, prin scânteierea spiritului ei ingenios, dar toate devotamentele pe care le câștiga pentru sine le îndrepta îndată către țara ei de obârșie, niciodată uitată, mereu prezentă în inima ei caldă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
ei, o invitație ar trebui să fie de nerefuzat, căci splendoarea comandă irezistibil. Alianța cu ea beneficiază de un aport masiv de autoritate; cu cât estetica formulării e mai rafinată, cu atât puterea de coerciție a invitației crește. Desigur, firea sociabilă, deschisă a arhitecților părea incompatibilă cu coerciția. Dar, pentru o ureche îndeajuns de versată, sau poate de temătoare, chiar și într-o banală formulă de politețe răzbate suficient de puternic ecoul rigorilor caracteristice lumii ce o vehiculează: preocuparea extremă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
incinta centrală, fu izbit de tabloul înfățișat dinaintea ochilor. Zidarii stăteau risipiți pe sub ziduri cu ochii în gol, departe unul de altul și ciufuți din cale afară. Se priveau doar pieziș, cu suspiciune. Nici pe el nu-l întâmpinară mai sociabil, ci abia îngăimând, absenți, bâlbâieli stereotipice ca răspuns la presiunile lui. Grămada de merinde din mijloc nu dispăruse, ci se împrăștiase în mici movilițe private, vegheate fiecare avar de proprietarul ei. Deși Dedal nu avea cum să înțeleagă imediat - și
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
antologia Goethe, Versuri în românește (1932). Natura (și mulțimea) rosturilor publice ale scriitorului ar trimite la un personaj extravertit, necomplicat sufletește, egal cu sine însuși în orice împrejurare. Dar omul are o fire ciudată, este când aspru, închis, taciturn, cănd sociabil, candid, locvace. De obicei își ascunde prea via și vulnerabila sensibilitate sub o platoșă de om ironic, malițios. Își destăinuie felul de a fi doar trecut prin distileria cuvântului generos și plin de fervoare, în care se întrevăd însă luciri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
ο este inactiv, pasiv, plictisit, apatic • Conduita elevului în afara clasei (în pauze) ο are conduită normală, fără abateri ο are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă ο prezintă devianță comportamentală • Conduita în grup ο este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiționat la viața grupului, bun organizator ο se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de inițiativă, este un bun executant dacă este solicitat ο este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
sunt vlahi”, din Europa, că odinioară erau creștini, dar fiind în legătură cu beduinii mahomedani din Sinai, cu timpul și-au uitat credința și limba, devenind și ei mahomedani. Spre deosebire de beduinii arabi care sunt mai violenți, aceștia sunt mai temperați, sociabili și religioși. Și continuă: „probabil au fost aduși în secolul al IVlea după ce arabii vlemizi au asediat mănăstirea și muntele Rait, ucigând sute de cuvioși călugări și pustnici cum citim în Viețile Sfinților și în Sinaxare, pe ziua de 14
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și deriziunea față de ideologia și liderii comuniști 9, prin lucrări de literatură cultă ale unor scriitori mai mult sau mai puțin disidenți, În piese de teatru cu o semantică eufemist anticomunistă. În cazul de față este vorba despre o implicare sociabilă În contextul acțiunilor anticomuniste. Această valență sociabilă se construiește, așa cum am arătat mai sus, la nivelul comunicării și vorbirii publice, ceea ce presupune o diseminare a acestei forme de rezistență Într-un spațiu social al proximității ce mizează pe similitudinea de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
9, prin lucrări de literatură cultă ale unor scriitori mai mult sau mai puțin disidenți, În piese de teatru cu o semantică eufemist anticomunistă. În cazul de față este vorba despre o implicare sociabilă În contextul acțiunilor anticomuniste. Această valență sociabilă se construiește, așa cum am arătat mai sus, la nivelul comunicării și vorbirii publice, ceea ce presupune o diseminare a acestei forme de rezistență Într-un spațiu social al proximității ce mizează pe similitudinea de valori asumate, pe o conștiință comună și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
avem păduri. Sunt țări în UE care nu au relief atât de bun și frumos ca în România” (bărbat, aproximativ 50 de ani, salariat) -, dar care nu este „exploatată” la modul cel mai eficient. Un alt stereotip definește românii drept sociabili, drept oameni care interrelaționează ușor, care acordă o anumită importanță relației de vecinătate: „Aici oamenii se cunosc, acolo nu își cunoaște nici vecinul. Aici nu se va întâmpla nici odată să nu îți cunoști vecinul” (bărbat, aproximativ 40 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trebuie confundate cu răutatea, să fie echilibrat nervos și atașat de proprietarul curții; când dorim să-l folosim pentru Însoțirea unui orb, aspectul fizic are mai puțină importanță față de spiritul său de orientare, acuitatea mirosului și auzului, caracterul blând și sociabil, lipsit de tendințe agresive și cu capacitate de a se adapta ușor. Conformația corporală. Pentru a putea cunoaște dacă un câine corespunde nevoilor noastre se impune să determinăm tipul de conformație pe care Îl va avea la maturitate, pe baza
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care le primește. Dacă dorim să obținem un câine Însoțitor pentru nevăzători, aspectul său fizic are mai puțină importanță, dar este necesar un atașament deosebit pentru stăpânul său, simț deosebit de orientare, miros și auz de mare sensibilitate, un caracter blând, sociabil (În nici un caz un câine cu tendințe agresiveă, o remarcabilă capacitate de a se adapta la mediul și Împrejurările date (În casă, pe stradă, În prezența unor excitanți puternici de distragere precum: oameni, animale, vehicule, zgomote puternice, mirosuri extrem de variate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
specifici managerilor de succes și cei specifici managerilor din partea de jos a ierarhiei respective, ca și între profilul de personalitate al managerilor de succes și cel al non-managerilor. Astfel, managerii de succes sunt mai agresivi, mult mai stabili emoțional, mai sociabili și mai deschiși - ceea ce le asigură contacte interpersonale mai facile și premisele succesului în negocieri - sunt mai puțin depresivi, mai rezistenți la stres. Alte cercetări (A. Mihai, 2001) au urmărit identificarea celui mai frecvent tip psihologic al femeilor, respectiv, al
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mari riscuri. Își ia marja de timp de care are nevoie. El nu „cade” ca „roșul”, căci avansează metodic și cu prudență, ceea ce îl face fiabil. Prima impresie pe care o dă este de a fi rezervat, dar amabil și sociabil. Sensibilitatea și empatia îl caracterizează. Managerul „galben” are drept calități facilitatea de a comunica, tonicitatea, entuziasmul comunicativ, originalitatea, faptul de a ști să destindă o atmosferă grea și apăsătoare, de a iubi viața și de a da altora chef de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sunt în stare. Stereotipurile negative asociate vârstnicilor, precum că ar fi în declin, dependenți, bolnavi, cu dizabilități, demenți, disfuncționali și pe moarte, nu doar că impietează potențialul acestei grupe de vârstă, dar umbresc partea pozitivă a vârstnicilor activi, fericiți, sănătoși, sociabili și de succes. Strategiile adoptate cu scopul de a reduce ageism ul se pot concretiza în acțiuni limitate la nivel individual, în acțiuni extinse, organizate sau în programe susținute de organizații precum American Society of Aging, Association for Gerontology in
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
folosi întregul spectru al dimensiunilor personalității. Astfel, nu sunt, pur și simplu, introvertite, ci pot fi atât extravertite, cât și introvertite, în funcție de faza din proces în care se află într-un anumit moment. Atunci când adună idei, un savant creativ este sociabil, dornic de companie; când începe să lucreze, se poate izola săptămâni la rând. Persoanele creative sunt sensibile și distante, dominatoare și umile, masculine și feminine, după cum o cere situația (Csikszentmihaly 1996). Ceea ce le determină comportamentul nu este o structură internă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să fie determinat să părăsească „societățile greșite”. Nu se va
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]