1,004 matches
-
din 2001, s-a datorat, în parte, cadrului idilic al unui plăcut melanj convivial care combină mediile sociale, vîrstele și originile în cartierul Abbesses, de la poalele Colinei Montmartre. Argumentele în favoarea melanjului nu sînt lipsite de ambiguitate. Este vorba despre favorizarea sociabilității și contactelor între mediile sociale. Or, în practică, inegalitățile fac această relație asimetrică. Cercetările sociologice au arătat că apropierea spațială poate chiar, în loc să favorizeze schimbul și înțelegerea reciprocă, să exacerbeze distanțele și tensiunile într-o viață cotidiană care nu cîștigă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
care reprezintă veritabilul templu al unei arte de a trăi a marii burghezii. Cartierele selecte înseamnă apartamente vaste și somptuoase, reședințe particulare și magazine de lux. Domiciliile ascund opere și obiecte de artă care fac din ele veritabile muzee private. Sociabilitatea tuturor ocaziilor, cocktailuri, dineuri, conferă într-un fel un caracter reciproc patrimoniilor fiecăruia și permite unora și celorlalți să trăiască în permanență în sînul unei acumulări de bogății deopotrivă materiale și culturale. Casele-muzeu din jurul parcului Monceau Cu mobilierul lor vechi
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lui Saturn este mare (arată o personalitate cu dispoziție mohorâtă); dacă muntele lui Saturn este ușor rotunjit (arată o personalitate cu talent muzical); MUNTELE LUI APOLO muntele lui Apolo (se află sub inelar): dacă muntele lui Apolo este mare (veselie, sociabilitate, emotivitate, frumos), dacă muntele lui Apolo este obișnuit (persoana are succes și fericire); MUNTELE LUI MERCUR muntele lui Mercur (e plasat sub degetul mic): dacă muntele lui Mercur e mare (persoana posedă intuiție, șiretenie); dacă muntele lui Mercur e bine
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
aceste comportamente vor fi considerate patologice? întrebă cineva. — Orice comportament compulsiv este patologic, răspunse profesorul. — Dar comportamentul pozitiv? Marșurile de protest? — Noi suntem de părere că ne aflăm aproape de punctul în care vom identifica o serie de boli legate de sociabilitate, spuse profesorul. Aceste anomalii genetice care implicau gena confortului nu fuseseră încă stabilite clar, dar Universitatea Columbia ceruse un brevet asupra genei în sine, ceea ce însemna că gena urma să aibă o valoare din ce în ce mai mare, pe măsură ce bolile care o implicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ceruse un brevet asupra genei în sine, ceea ce însemna că gena urma să aibă o valoare din ce în ce mai mare, pe măsură ce bolile care o implicau erau identificate cu certitudine. Gode își drese glasul. — Am făcut o greșeală. Toate acestea sunt boli ale sociabilității. Aceasta trebuie să fie gena sociabilității. Și așa a rămas. Savanții descoperă gena sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
sine, ceea ce însemna că gena urma să aibă o valoare din ce în ce mai mare, pe măsură ce bolile care o implicau erau identificate cu certitudine. Gode își drese glasul. — Am făcut o greșeală. Toate acestea sunt boli ale sociabilității. Aceasta trebuie să fie gena sociabilității. Și așa a rămas. Savanții descoperă gena sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o valoare din ce în ce mai mare, pe măsură ce bolile care o implicau erau identificate cu certitudine. Gode își drese glasul. — Am făcut o greșeală. Toate acestea sunt boli ale sociabilității. Aceasta trebuie să fie gena sociabilității. Și așa a rămas. Savanții descoperă gena sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei ... Comentariul din New York Times: O „GENĂ A SOCIABILITĂȚII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mare, pe măsură ce bolile care o implicau erau identificate cu certitudine. Gode își drese glasul. — Am făcut o greșeală. Toate acestea sunt boli ale sociabilității. Aceasta trebuie să fie gena sociabilității. Și așa a rămas. Savanții descoperă gena sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei ... Comentariul din New York Times: O „GENĂ A SOCIABILITĂȚII“? CÂND SE VA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei ... Comentariul din New York Times: O „GENĂ A SOCIABILITĂȚII“? CÂND SE VA TERMINA CU PROSTIILE ASTEA? Cercetătorii de la Universitatea Columbia pretind acum că au descoperit o genă a sociabilității. Ce urmează? Gena timidității? Gena izolării? Gena monastică? Ce-ați zice de gena „lasă-mă-n pace“? De fapt, cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei ... Comentariul din New York Times: O „GENĂ A SOCIABILITĂȚII“? CÂND SE VA TERMINA CU PROSTIILE ASTEA? Cercetătorii de la Universitatea Columbia pretind acum că au descoperit o genă a sociabilității. Ce urmează? Gena timidității? Gena izolării? Gena monastică? Ce-ați zice de gena „lasă-mă-n pace“? De fapt, cercetătorii profită de lipsa de cunoștințe a publicului, referitor la modul cum acționează efectiv genele. Nu există nici o genă care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
există nici o genă care să controleze vreo trăsătură de caracter. Din nefericire, publicul nu știe asta. Oamenii cred că, din moment ce există o genă pentru culoarea ochilor, pentru înălțime și pentru părul creț, de ce să nu existe și o genă pentru sociabilitate? Geneticienii nu vor spune adevărul. Ei sunt cu toții în consiliile unor companii particulare și au intrat într-o cursă de identificare de gene pe care să le poată breveta pentru propriul lor profit. Se va termina vreodată cu asta? Evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
va termina vreodată cu asta? Evident că nu. De pe site-ul Grist: TE SIMȚI SOCIABIL? S-A BREVETAT ȘI ASTA Biroul de cercetare al Universității Columbia a solicitat un brevet pentru o genă despre care se spune că ar controla sociabilitatea. Asta înseamnă că, într-o zi, oricine ia antidepresive sau medicamente pentru boala deficitului de atenție sau contra anxietății, va trebui să plătească o taxă Columbiei? Se spune că giganții farmaceutici din Elveția licitează frenetic pentru licența asupra acestei gene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
reconstruită. Picioarele, șoldurile, fesele, mîinile, renovate chirurgical! Își Îndreaptă atenția către creier: — Sentimentele de vinovăție - reduse la zero prin intermediul drogurilor de clasă P. Centrele memoriei - reprogramate prin intermediul drogurilor de clasă M, pentru a-și aminti doar momentele plăcute. Conectivitatea și sociabilitatea - controlate prin procesoare electroneurale. Dorințele sexuale - deconectate de nevoia de a procrea, ca rezultat al multiplelor schimbări biologice. Aspirațiile religioase transcendente - Înlocuite de extazuri artificiale disponibile grație unei largi varietăți de medicamente psihotropice. Scheletul moral - atrofiat aproape complet, dar Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
conducerea lui D. Gusti. El socotea monografiile sociologice "ca mijloace perfec(ionate de observa(ie" (i (n care se acord( prioritate observa(iei directe 4. Că activitate de teren, observă(ia solicit( din partea cercet(torului o mare suple(e (i sociabilitate, pentru a intra (n interac(iune cu ceilal(i (i a face fă(( celor mai diverse situa(îi. (n sens restrîns, observă(ia mai poate fi utilizat( atunci cînd se impune (nregistrarea unor date. Este (i cazul observa(iei, (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
demersuri prea obi(nuite, banale: ele constau (n a interogă persoanele pentru a cunoa(te tr(s(turile lor socio-demografice vîrst(, diplom(, profesie etc. -, atitudinea lor (n ceea ce prive(te valorile (i comportamentele obi(nuite consumul, activitatea profesional(, timpul liber, sociabilitatea etc. Folosim termenul de "observa(ie" pentru a numi o alt( metod( de documentare. Experien(a arăt( c( sub acest termen stau ordonate metode foarte diferite (i c( utilizarea lor nu este foarte clar(. Sînt curente patru utiliz(ri ale
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lua rapid (i clar notițele (i, (n fine, o cultur( general( (i sociologic( apt( de interpretare a datelor culese (i de reprezentare a lor (ntr-un raport final. Observa(ia este deci o situa(ie care reclam( simultan capacit((i de sociabilitate, aten(ie, memorie (i interpretare. Obiectivul s(u final este de a oferi unui public universitar sau unui public mai larg un text n(scut din redactarea unor note (i care să prezinte, prin intermediul acestora principalele rezultate ale acestei investiga
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
te lauzi c-o ai, și a căror unică petrecere în viață era de a vizita azi pe unul, mâine pe altul. Sohațchi ar fi socotit cunoștință și pe acela cu care s-ar fi bătut, după terminarea conflictului, atâta sociabilitate era în el. Odată, călcat pe picior, înjurase pe drum pe un individ, care răspunsese și el cu multă culoare argotică. Sohațchi uită incidentul, dar ținu minte figura, și într-o zi apucă pe individ de braț, vorbi cu el
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pretinsele "nebunii" colective nu sînt de aceeași natură ca pretinsele "nebunii" individuale și nu trebuie să tratăm cu superficialitate nici unele, nici celelalte. După cum se observă din spusele de mai sus, este limpede că cele dintîi se datorează unui exces de sociabilitate, cînd indivizii se topesc în corpul social. Ultimele rezultă din incapacitatea de a fi cu ceilalți, de a găsi compromisurile necesare vieții comune. Se-nțelege de la sine că această apropiere nu e gratuită. Dintru începuturi aceiași oameni au studiat și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
apoi a televiziunii. De-a lungul unei singure generații, s-au schimbat complet atît tonul și alura discursurilor, cît și timpul alocat cuvîntului și imaginii. Tarde prevăzuse acest lucru. Fiecărui tip de comunicare, spunea el, îi corespunde un tip de sociabilitate: comunicării tradiționale din gură-n gură îi corespunde mulțimea; comunicării moderne, care începe o dată cu ziarul, publicul. Fiecare comunicare și-a creat un tip de conducător. Presa și l-a creat pe-al său: publicistul. Mulți ar putea obiecta că e
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care nu sînt nici pe departe specifice zilelor noastre. Pe scurt, cea mai mare schimbare adusă de presă (și ulterior de toate celelalte descoperiri în materie de comunicare) constă în crearea publicului în locul mulțimii, în înlocuirea unei stări dispersate a sociabilității, dar una care unește, cu o stare concentrată și cvasi-fizică. Ea a învățat rapid să masifice individul. A pornit să-l întîlnească singur, în casa lui, la muncă, pe stradă. Mai apoi radioul și televiziunea au mers și mai departe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
știu și nici nu pot primi. Această incapacitate face ca raporturile între oameni să fie foarte fragile. Totuși, altă soluție nu există. Tendința amoroasă ne obligă, într-atît întrucît sîntem oameni, să ieșim din noi înșine. Ea formează primul atom de sociabilitate: " În dezvoltarea umanității, ca și în aceea a individului, iubirea s-a dovedit a fi principalul, dacă nu chiar singurul factor de civilizație, determinînd trecerea de la egoism la altruism. Spusa e valabilă și în cazul iubirii sexuale pentru femeie, cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Dacă am dori să caracterizăm succint omul divizat al lui Marcel Mauss, am spune că el este împărțit între două forțe contrarii, iubirea și identificarea, între Eros și Mimesis. El este supus unei tensiuni între o individualitate extremă și o sociabilitate extremă, fiecare încercînd s-o domine pe cealaltă. Această tensiune ia naștere din cauză că el s-a identificat întrutotul cu o idee, cu un grup, cu un personaj ideal urmarea fiind că s-a lăsat hipnotizat de acesta, după cum ar spune
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a interacțiunii dinamice a trei structuri sintetice de bază (temperamentul, aptitudinile și caracterul)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 49. footnote>, personalitatea este definită, de obicei, prin enumerarea unor trăsături, în funcție de care consumatorul este tentat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de opinie, adică acele persoane care exercită, direct (față în față) sau indirect, o semnificativă cantitate de influență socială<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 157. footnote>. Liderii de opinie prezintă următoarele caracteristici<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 89. footnote>: o sociabilitate mai mare concretizată în contacte mai numeroase, mai frecvente și mai diversificate; un interes mai mare pentru o anumită activitate; o informare mai intensă asupra produsului considerat. Totodată, liderii de opinie trebuie să dea dovadă de<footnote Rodica Boier, op. cit
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a interacțiunii dinamice a trei structuri sintetice de bază (temperamentul, aptitudinile și caracterul)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 49. footnote>, personalitatea este definită, de obicei, prin enumerarea unor trăsături, în funcție de care consumatorul este tentat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]