285 matches
-
unor timpuri de mult apuse și în resuscitarea modelelor istorice, prin evocarea figurilor lui Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Matei Basarab. Inserând tabloul epocii contemporane în rama idilică a trecutului istoric, jurnalistul operează o analiză contrastivă a condițiilor social-istorice ale țării, într-un permanent traseu trecut-prezent-viitor. "Aflându-se deplin în tradiția gândirii conservatoare, Eminescu face să renască în scrierile sale trecutul ca un paradis, un trecut în fața căruia prezentul intră într-o epocă a umilinței naționale, a fatalității și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românească din secolul al XIX-lea este configurat, pe de o parte, de caracterul istoric al limbii, într-o epocă în care normele limbii literare rămân doar un deziderat, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile mesajului publicistic. Începând cu cea de-a doua decadă a veacului, remarcăm specializarea tematică a publicațiilor, care semnalează în cadrul articolelor program direcțiile tematice și principiile de elaborare a materialelor. Definirea politicii editoriale are ca premisă conștientizarea rolului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un rol determinant în dezvoltarea așezărilor din zona Șipote, aceste soluri reprezentând, de altfel, resursa naturală cea mai valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile naturale, raportate la condițiile social-istorice. Astfel, condițiile geomorfologice complexe, nivelul apei freatice, prezența solurilor de bună calitate, vegetația predominant de pajiște și fânețe naturale au jucat un rol determinant în apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cel lexical. Realitate supraindividuală, limba se impune obiectiv vorbitorilor unei comunități, ca un produs înregistrat pasiv, și se constituie ca un ansamblu de convenții necesare care reprezintă modele după care se realizează comunicarea. Proces complex de comunicare, limba este generată social-istoric, rezultând din practica socială și înregistrând o evoluție continuă, lentă, dar amplă, în dependență de procesualitatea și legile istoriei. Rolul fundamental al limbii este acela de conservare și transmitere a culturii de la societate către indivizi și de la o epocă istorică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
spre un stadiu anterior. De asemenea, spre deosebire de Freud, Erikson a accentuat într-o mai mare măsură rolul Ego-ului decât al Sine-lui, ca parte a personalității independentă de Sine, care se dezvoltă și după vârsta copilăriei, influențat fiind de mediul familial, social-istoric, cultural. Teoria lui Erikson este o teorie a dezvoltării psihosociale a personalității de-a lungul întregii vieți, căutarea identității fiind tema ei centrală. Problematica identității constituie cheia explicativă a dezvoltării individuale. Stadiul adolescenței este considerat esențial pentru definirea identității Eu-lui
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansa să refuze sau să aleagă dintre mai multe alternative. Mă refer la un context social-global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional care construiesc împreună o anumită realitate social-istorică, în care-l "învelesc" pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un context dat, individul, ca și grupul, vor
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
faptul că jucători buni de dublu sunt și jucători buni de mixt. Capitolul 5. CĂI DE MAXIMIZARE A CAPACITĂȚII DE PERFORMANȚĂ „Capacitatea de performanță rezultă în urma interacțiunii unor sisteme biopsihoeducogene, manifestată prin valori recunoscute și clasificate pe baza unor criterii social-istorice. Ea reprezintă o manifestare complexă a disponibilităților individului materializată în diferite valori” (Dragnea, 1996). „Performanța unui individ este dependentă de capacitatea totală a acestuia, capacitatea de performanță, de corelare a sistemelor bio-psiho-social, de perfecționarea funcțiilor executorii reglatorii ale subsistemelor morfologic
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
ceea ce reclamă recalibrarea lui zoon pe o axă a politicului bioactiv și, pe filiera inaugurată de Stagirit, cu acceptarea omului modern drept o variantă adaptată a lui zoon politikon, sintagmă în a cărei "textură politică" este inclusă "viața" ca bioacumulare social-istorică a guvernării". O sursă aflată parcă mai tot timpul în background-ul comentariilor din Repere teoretice în biopolitică este, cum sugeram deja, opera lui Michel Foucault (se face un tur elevat al modului în care poate funcționa binomul atașare\detașare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
caracter sincronic obligatoriu" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50), în timp ce "terminologia descriptivă, preponderent lingvistică sub aspectul obiectivelor și a metodei folosite admite, implicit, perspectiva diacronică atunci când își propune stabilirea originii și a modului de formare a termenilor (...) sau când se introduc detalii social-istorice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt aspect teoretizat de Angela Bidu-Vrănceau, relevant pentru "interdependența aspectelor lingvistice de care trebuie să țină seama terminologia descriptivă (idem)". Pentru interpretarea noului sens "sunt necesare atât criteriile lingvistice, cât și cele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un contextul social global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional, ambele construind Împreună o anumită realitate social-istorică, În care Îl „Învelesc” pe individ, silindu-l să-și Însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Ce rezultă din cele spuse până aici? Individul Își construiește reprezentarea socială prelucrând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
actorul social? Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care ajunge să o considere a sa, mai ales În limbajul actorului social, În cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, Încurajând anumite expresii, sintagme, cuvinte, corelate cu gesturi și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Doamna tatiana Slama Cazacu invocă „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă, care-și propune să schimbe sau să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
altă Academie”, din care să fie eliminați unii indezirabili ( Între care Sextil Pușcariu și Brătescu-Voinești), Iorgu Iordan Îl denunță pe Ion Petrovici și acesta este arestat. În această atmosferă de criză morală, profesorul Popa constată că „omul este un produs social-istoric”, că acesta „se fabrică” el Însuși, că numai știința Îl poate transforma. Dar știința În România este „transplantată” și „repetitivă”, n-are originalitate, nici dotare, nici principii călăuzitoare, lipsește „coordonarea și colaborarea”. Scopul principal este publicarea de lucrări, crearea de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cărui nume Îl poartă cel mai important festival de muzică din România. A dovedit talent muzical Încă din fragedă copilărie, cunoscând chiar de atunci folclorul, prin intermediul tarafurilor populare din zonă. Valea Jijiei a fost și este Încă considerată un spațiu social-istoric și demografic caracterizat prin izolare (sau numai depărtare de Centru!?), sărăcie, Înapoiere. Aceste locuri n-au cunoscut efervescența economică a unor zone de dezvoltare rapidă, deși linia ferată Iași-Dorohoi a unit localitățile de pe Jijia din 1896. Câmpia Moldovei, cum e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
n 67:220-221] ����ntr-un cuv�nt, ceea ce se poate numi analiz? sociologic? clasic? este, dup? p?rerea mea, un ansamblu de tradi?îi pe care le-am putea defini ?i utiliza. Ea se distinge esen?ialmente prin gustul pentru structurile social-istorice, prin problemele ce privesc direct mizele colective cele mai presante ?i �ncerc?rile omene?ți dureroase. Cred, de asemenea, c? aceast? tradi?ie se izbe?te, �n prezent, de obstacole considerabile at�ț �n interiorul ?tiin?elor sociale, c�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vrei să faci dintr-o țară ca Venezuela una socialistă în urma experiențelor de care am amintit este cel puțin un gest riscant, dacă nu un anacronism istoric. Faptul este cu atât mai curios cu cât exemplul cubanez o adevărată fosilă social-istorică se află la o aruncătură de băț de Venezuela. De aceea, eu mă gândesc că înfrângerea lui Chavez, la limită e drept, se datorează mai mult acestei intenții anacronice decât poftelor lui dictatoriale care, în America Latină așa cum spuneam nu prea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
specializările cu profil pedagogic și psihopedagogic, celor din urmă putându-li-se constitui într-un suport de curs. Autorii CÂTEVA CONSIDERAȚII ASUPRA OBIECTULUI ȘI PROBLEMATICII ISTORIEI PEDAGOGIEI Studiind fenomenul educației în dinamica și devenirea sa continuă, istoria pedagogiei abordează condițiile social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diversele sisteme de educație, variatele instituții sociale implicate mai mult sau mai puțin în acest fenomen (familie, școală, biserică, instituții de protecție socială etc.). Cristalizată drept o disciplină științifică autonomă înlăuntrul științelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și cultura orală legată de cutume și norme morale (proverbe, pilde sau învățăminte), dar și numeroasele urme materiale arheologice care oferă cercetătorilor informații utile în studiul procesului educativ desfășurat de-a lungul istoriei omenirii. Cunoașterea cât mai precisă a condițiilor social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diferitele teorii pedagogice sau sisteme de învățământ, investigarea acestor izvoare în multitudinea fațetelor sunt legate parțial și de metodele de cercetare utilizate de teoreticienii istoriei pedagogiei. În acest sens, putem lua în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au însoțit fiecare epocă istorică în parte. Metoda monografică se fundamentează pe o analiză totalizatoare a multiplelor aspecte pe care le evidențiază un anumit curent pedagogic, activitatea și opera realizată de un teoretician sau practician al educației și a condițiilor social-istorice în care acestea au fost elaborate, a unei instituții de învățământ care a funcționat de-a lungul unei epoci istorice etc. Cercetarea istorico-pedagogică rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
incidența nefastă, pe care ignoranța călugărilor o are asupra oamenilor obișnuiți, în special asupra nevoilor lor reale de cunoaștere, Rabelais încearcă să descrie, prin opoziție, principiile și metodele potrivit cărora noua educație trebuia să-și croiască drum în acele condiții social-istorice. El dezvăluie consecințele negative ale practicii educative de tip scolastic și se străduiește să surprindă beneficiile pe care le-ar aduce, în formarea tinerilor, utilizarea unor procedee și tehnici educaționale noi, specifice transformărilor din zorii lumii moderne. În direcția susținerii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o anume incapacitate a Cuvântului de a mai spune ceva, de a mai comunica lucruri deosebite, de unde și ideea de criză a poeziei. Mai credeți în viitorul poeziei? Această problemă implică analiza unor aspecte multiple: de la cele de ordin general (social-istoric) la cele de ordin particular (structura genetică și psihică, formația culturală etc.) și terminând cu planul strict-estetic. De observat că despre criza poeziei (și chiar despre "moartea" artei) se vorbește oriunde, însă rareori sunt expuse argumentele definitorii ale creatorilor. Inutil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice concrete; a influențat teologia (P. Tillich, R. Bultmann, M. Buber); e. creștin se oprește asupra persoanei umane și a dorinței acesteia de a-l căuta pe Dumnezeu (N. Berdiaev, G. Marcel) sau asupra depărtării dintre omul vinovat și Dumnezeul atotputernic
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pedagogie apare în 1931, în patru „caete” anual, ca organ al Institutului și Seminarului Pedagogic Universitar, Cernăuți, iar din 1939, ca organ al Institutului și Seminarului de Pedagogie al Universității din Cernăuți și al Serviciului social, Regionala Suceava. Datorită împrejurărilor social-istorice, dar și de conjunctură, numerele 34/1939 și numerele din 1940 ale revistei apar la București, ca organ al Seminarului de Pedagogie de la Facultatea de Litere și Filozofie din București,unde mai apare încă 3 ani. În cei 13 ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sănătoase) și ale pieirii, dezvoltarea organică și mediul "mlăștinos și bolnav"". Cazul acestor firi catilinare surprinde forța lui Eminescu de a impune atenției "oprobiul" față de "o dimensiune a umanului captivă interesului imediat politic". Eminescu surprinde "demonia unor personaje pe fundalul social-istoric, ori pehlivănia și viclenia, parvenitismul, vanitatea și adaptarea unor temperatori caragialieni". Nu ne vom opri asupra tipologiei temperatorilor caragialieni, despre care va trebui să vorbim atunci când vom avea în vedere abordarea operei caragialiene de către Ion Derșidan. În capitolul Repere ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lor, din motivele și subiectele ce o populează, din imagini poetice și situații similare, din particularitățile compoziției, genului și stilului artistic, adică din asemănări și deosebiri în planul general al artei literare, determinate de asemănări și deosebiri pe planul dezvoltării social-istorice, al tradiției literare naționale, al fizionomiei scriitorilor în discuție". Sunt cercetate și demascate falsurile pe care Octav Minar le introduce în discuție prin prezentarea unor scrisori în care Eminescu ar vorbi tocmai despre strădaniile de a cunoaște și traduce operele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pun astfel bazele unui sistem pedagogic echilibrat, care îndeamnă la echilibru. Principiul fundamental formulat de G. G. Antonescu este expresia unei pedagogii individualiste care, prețuind particularitățile fiecărei ființe umane, face abstracție de faptul că aceasta se dezvoltă în anumite condiții social-istorice care îi determină profilul spiritual. Continuînd procesul de constituire a sistemului său, pedagogul român stabilește tezele opuse asupra problemelor de educație intelectuală, le analizează și formulează un concept nou, prin care depășește unilateralitatea a două poziții extreme. Care sînt acestea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]