1,987 matches
-
este organizat în unități administrativ-teritoriale: județul, orașul și comuna. Articolul 2 Capitala Republicii Socialiste România este municipiul București. Articolul 3 Județul este alcătuit din orașe și comune - unități de bază ale organizării administrativ-teritoriale a țării - în funcție de condițiile geografice, economice și social-politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. Articolul 4 Orașul este centrul de populație mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc. Orașele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viața
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106242_a_107571]
-
și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. Articolul 4 Orașul este centrul de populație mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc. Orașele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viața economică, social-politică și cultural-științifică a țarii sau care au condiții de dezvoltare în aceste direcții pot fi organizate că municipii. Orașele în care își au sediul organele de conducere ale județului sînt orașe-reședința. Articolul 5 Comună este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populația
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106242_a_107571]
-
uităm contextul: începând din 1974, de la bicentenarul răscoalei, aceasta a suferit un proces continuu de deformare ideologică, din partea istoricilor regimului. La aniversarea celor 200 de ani, s-a afirmat că nu a fost doar o răscoală (ca și cum o asemenea mișcare social-politică ar fi fost ceva rușinos!), ci o adevărată revoluție, nu numai națională, ci și socială. Adică un fel de precursoare a ceea ce comuniștii numeau „revoluția” lor: schimbarea de regim produsă între 1944-1948, sub presiunea armatei sovietice de ocupație. După cum ne
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
Este vorba de proiectul cunoscut ca «Lista Națională», demarat de un grup de intelectuali patrioți, din care fac parte", a explicat Alexandru Gheorghe. Susținând că actuala stare a României este o consecință a faptului că elita militară lipsește din viața social-politică, fostul locotenent a declarat că a luat hotărârea de a candida deoarece „aceasta este singura modalitate de a schimba ceva în țara asta". „Cel mai mult a contat credința mea că în România, dacă s-a ajuns la starea de
Locotenentul protestatar Alexandru Gheorghe vrea la Primăria Sibiu () [Corola-journal/Journalistic/45333_a_46658]
-
de a schimba ceva în țara asta". „Cel mai mult a contat credința mea că în România, dacă s-a ajuns la starea de dezastru cunoscută de toată lumea, una din cauze este absența structurilor militare, a elitei militare din viața social-politică. Prin definiție, ofițerii sunt dedicați trup și suflet ideii naționale, Patriei. Noi, militarii, trăim clipă de clipă acest sentiment, spre deosebire de politicienii de carieră care descoperă importanța ideii naționale numai în campania electorală!", a mai spus Alexandru Gheorghe. Acesta a declarat
Locotenentul protestatar Alexandru Gheorghe vrea la Primăria Sibiu () [Corola-journal/Journalistic/45333_a_46658]
-
poate interveni în interiorul grupului izolat ori din afara lui. La Gh.S., avem de-a face cu 36 de asemenea spații experimentale în seama cărora se instrumentează dosarul civilizației urbane. În plus, ținta nu e aceea a urmăririi comportamentului uman în situații social-politice de criză, ci o meditație repetată, în arhitecturi textuale perfect armate, asupra (im)posibilității orașului perfect. Compoziția respectă ritmurile gândirii creatoare, nu ale corpului social (chiar dacă, inevitabil, e informată de acesta). De aceea, funcționează ca un perpetuum, deloc incomodată de
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
Noi revelații despre publicistica lui Slavici Răzvan Voncu Ioan Slavici - Opere. X. Publicistică social-politică. Problema națională. Memorandumul, ediție critică de Dimitrie Vatamaniuc, cuvânt înainte de Eugen Simion, colecția „Opere fundamentale”, București, Academia Română/ FNSA, 2012, 1301 pag. Dimitrie Vatamaniuc continuă ediția critică Ioan Slavici, care a ajuns la volumul al X-lea. Acesta conține exclusiv publicistică
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
nimic și, mai ales, proiectându-ș i articolele pe un fundal istoric, nu îi scapă nici o semnificație. Chiar și istoricii maghiari, dacă acceptă că există și alte puncte de vedere, pot întrebuința articolele lui ca pe o excelentă cronică a curentelor social-politice care au structurat viața politică maghiară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Pentru noi, românii, tradițional ignoranți în materie de viață spirituală a vecinilor noștri, ele sunt inestimabile. Ediția, efectuată după textul original din publicațiile epocii
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
îi provoacă, într-adevăr, lehamite personajului- narator, dar nu acesta determină întorsătura intimă (ca în cazul cuplului Mia-Barbu), ci divorțul de soție, traumatic, naște donjuanismul și deficitul afectiv al bărbatului care descoperă, totodată, și amenințarea semnelor de îmbătrânire. Chiar dacă entropia social-politică rezonează cu viața „neașezată“ a protagonistului, ele nu se dezvăluie în raport de cauză-efect. Teacher (profesorul său și al Adei, un maestru socratic cu alură de Nae Ionescu) și Alain (seducătorul cinic cu suflet ascuns de copil), chiar și Roland
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
epoca modernă și cel dintâi doctrinar autorizat al programului său de luptă politică." Discursul său de pe Câmpia Libertății de la 2/14 mai 1848 "îl situează pe intransigentul revoluționar în galeria marilor figuri de oratori ai neamului. Analiza strălucită a realităților social-politice ale Transilvaniei, definirea exactă a stărilor și raporturilor juridice, argumentele istorice, filosofice și umanitare aduse, denotă admirabila pregătire teoretică a tânărului revoluționar, înzestrarea sa intelectuală cu totul excepțională. Nimic nu este lăsat pe dinafară sau minimalizat, întreaga mită de argumente
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
amintirile de întemnițat ale lui Dinu Pădureanu prelungindu-se prin cele ale unor deținuți politici din prima etapă a dictaturii comuniste (regimul concentraționar infernal de la Pitești, Aiud, Rahova se luminează sumbru, prin cruzimea detaliului naturalist). Intriga propriu-zisă a acestui roman social-politic realist este însă una aproape romantică, amintind de răzbunarea contelui de Monte Cristo: proaspăt ieșit din închisoare, nevoit să suporte bătăile periodice din beciul Miliției și Securității (pentru că refuza să-și toarne amicii de discuții de la Capșa, celebri foști deținuți
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
cum ar fi spus Cioran, în care nimeni nu se opune la nimic, toți ascultă fericiți de "marele conducător", sterilizați de vise și emoții. Ironia ne apare ca o formă de solidaritate subînțeleasă cu mulțimea oprimată, de vreme ce are o țintă social-politică. Cine poate crede că nu e mimat entuziasmul prozatorului când își deschide textul cu prezentarea vieții tihnite de după război, sub "oblăduirea Perfectului Prezidiu Permanent al Popoarelor Păcii sau cei cinci P..."? Este fals elogiul timpului "în care se lucra cu
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
prozei de ficțiune un domeniui ce părea rezervat oamenilor de știință. Ingenioasă este și "punerea în scenă" a unei atît de pretențioase problematici; textul romanului propriu-zis este dublat de jurnalul lui Simon, care îmbină studiul meticulos al caracterelor și realităților social-politice din Moldova timpului cu relatarea în regim romanesc a faptelor ce alcătuiesc intriga din Privilegiu: Maria-Luiza Cristescu intuiește perfect dinamica internă a relației dintre narațiune și comentariu astfel încît un cititor va spune că acest roman disimulează un eseu, în vreme ce
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
Imaginarului, înființat, în luna aprilie a acestui an, la Cluj, în cadrul Facultății de Litere, de Corin Braga și un grup de universitari. Acest laborator experimental și "locuitorii" săi au anunțat de la început două direcții de analiză: imaginarul cultural-artistic și cel social-politic. Activitatea de cercetare (coordonată de Corin Braga, Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican, Mircea Muthu, Vasile Voia și semnatara acestor rînduri) cuprinde un master interdisciplinar pe tema Istoria imaginilor - Istoria ideilor, o colecție de carte (Mundus Imaginalis), o revistă de studii culturale
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
Pentru a analiza dezbaterea celor doi candidați vom folosi tipologia frame-urilor propusă de Semetko & Valkenburg 30. Acestea folosesc în analiza lor cinci frame-uri devenite foarte cunoscute: - cadrul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-politice; - cadrul interesul uman atunci cand prezentarea unui eveniment sau unei probleme sociale ia "față umană" sau capătă accente emoționale; - cadrul conflictului când se insistă asupra diverselor conflicte existente între grupuri, indivizi, organizații politice; - cadrul moralității atunci cand rezolarea unei probleme publice e
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
simțit negreșit nevoia de a le retușa. E vorba de acele pagini din al căror conținut răzbate spiritul epocii în care au fost scrise: mai precis, începutul anilor '80. Altfel spus, sistemul de referință din care Zigu Ornea judecă gîndirea social-politică a lui Dobrogeanu-Gherea, un sistem căruia atunci, în perioada înăspririi ideologiei comuniste, nu i se putea prevedea cîtuși de puțin sfîrșitul, acest sistem își pune amprenta asupra perspectivei din care autorul își scrie cartea: este vorba de credința explicită în
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
ale Rețelei vor fi îndreptate tot împotriva cetățenilor de rând, chiar a săracilor, pentru a lăsa guvernele proamericane fără suport popular. Dacă se va întâmpla asta și în România, nu cred să se umple străzile cu demonstranți. Instinctul comunitar, conștiința social-politică a populației românești bat spre zero. Românii se vor mulțumi să privească fiecare la telejurnale încă un puhoi de imagini atroce, pe care, potrivit rating-urilor, le preferă oricum, vor citi cancanuri despre cei morți, în ziarele de scandal, vor
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
a fost lipit încă din primele zile ale existenței lor, 1899, nu se zicea să fie dezlipit de ei. Să mai amintim că în toată perioada, și pe când Dobrogeanu Gherea era ridicat la ceruri, cât și mai târziu, opera lui social-politică, Neoiobăgia, continua să rămână pe lista operelor trecute la index. Referințele mele de mai sus, că opere precum Vânătoarea Regală, de D. R. Popescu și Sfârșitul bahic, de Petru Popescu, s-au scris după ce noul lider criticase aspru pe predecesorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cartea este concepută ca un foileton epistolar în paginile căruia Berdiaev încearcă, scrisoare după scrisoare, să le deschidă ochii bolșevicilor asupra dezastrului în care aveau să împingă Rusia. Cartea cuprinde paisprezece epistole reprezentînd tot atîtea părți ale unei veritabile filosofii social-politice, căci mai toate temele ce alcătuiesc nucleul propriu-zis al cărții - putere, democrație, libertate, egalitate, stat, națiune, economie, război, revoluție - ilustrează tocmai acest gen de filosofie. Ceea ce sare în primul rînd în ochi la lectura Filosofiei inegalității este patetismul. Berdiaev scrie
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
și în concordanță cu tradiția și obiceiurile țării. Erau deci împotriva importului fără discernământ de instituții și reguli din Europa, considerând (doctrina formelor fără fond) că acestea nu aveau o bază reală și, deci, nu se puteau impune în realitatea social-politică a României. Deși au avut susținerea regelui Carol I, care respingea un sistem politic pluripartid, preferând existența a două partide puternice care să se succeadă la conducerea țării, conservatorii, atât din cauze interne (incapacitatea de a reforma partidul în concordanță
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
față de conducătorul iubit. Nimeni, absolut nimeni din cele câteva mii de oameni, n-a schițat măcar un gest c-ar fi de acord cu Pârvulescu. Dimpotrivă: o serie scurtă de trei vorbitori: Ion Popescu-Puțuri, directorul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă CC al PCR, George Macovescu, președintele Uniunii Scriitorilor, și Leonte Răutu, secretar al partidului, iese violent la atac. N-am să mă refer la primul și la ultimul, binecunoscuți politruci, cu vechi state staliniste, responsabili de dezastrul ideologic al
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
Ion Iliescu are toate motivele să jubileze. Tot mai mulți pesediști se raportează la el nu doar ca la liderul istoric, dar și ca la singurul salvator al sistemului. Pentru că PSD nu e doar un partid, ci și un sistem social-politic: o menghină carnivoră, capabilă să strivească între dinții săi de oțel orice materie și orice forță contrarie interesului de grup. Asemeni vocii interioare bacoviene, Iliescu poate exclama: "Mi-am îndeplinit toate profețiile politice, pot să mor liniștit!" El are dovada
Tăcerea lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10753_a_12078]
-
artă. În Enciclopedia cronologică: titlul și subtitlul! „Tribuna”, revistă a Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1957-2012). E considerată seria nouă a celei de la Sibiu (1884-1903). Publică, alături de cronici, comentarii literare și docte, articole de istorie culturală, reportaje, interviuri, anchete social-politice și amintiri. „Vremea”. Politică, socială, culturală, București (1928-1938; 1940-1944). Celebre sunt eseurile lui Mircea Eliade, publicate între 1932 și 1938 (Renașterea românească, 1935; Sensul libertății, 1936). Geo Bogza valorifică „tragedia existenței” în mai multe reportaje publicate în 1934. În șase
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
istoriografic. De altfel, Mihai Iovănel semnalizează el însuși că Mihail Sebastian este, prin biografia lui complexă, un fel de hârtie de turnesol a eterogeniei centrifugale a intelectualității interbelice. De aceea, istoria generală a ideilor (coroborată permanent cu informații de istorie social-politică) îl acoperă, uneori până la înec, pe „eroul” monografiei. A doua consecință a acestui tip de demers analitic glacial este „mortificarea” lui Sebastian. Luându-și precauția de a nu specula pe seama psihologiei lui Sebastian, de a nu căuta excesiv în zona
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
eliminată ar fi reprezentat o plus-valoare - insistă asupra delirului eminescian de la azilul de nebuni și asupra „dialogului” cu Filipescu, unul dintre spionii trimiși din viitor să-i modifice destinul. Fragmente din imaginarul lui Eminescu, idei curente ale epocii sau contexte social-politice intra într-un mixaj ilizibil cu scene din viața (familiei) poetului, nereușind să acopere convingător impasul epic al românului. Nici conspirativita din spatele reconstrucției biografice, reactualizata constant prin „transcrierea” de rapoarte ale Securității, nu-și găsește, până la final, alta motivație decât
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]