575,306 matches
-
cîți talanți să-i dea. Deci, la rîndul lui, să se supună unor teste. Altfel, nu e împărat decît cu numele. Impostorii ce ne înconjoară nu o știu sau nu le pasă. De ce le-ar păsa, în fond, cînd nici societatea nu se sinchisește?! Dacă așa pot să stea lucrurile într-un basm modern, de ce oare nu este la fel și într-o legendă din Antichitate? De ce e atît de trist/ burlesc/ grotesc destinul regelui Midas, frigianul? De ce moare el de
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
se recomandă și să creadă că teatrul e făcut pentru a condamna și îndrepta comportamente sociale, dar refuză chiar să-și lase piesele citite într-o astfel de cheie. Cît curaj îi trebuie unui personaj public precum Ionescu, într-o societate ca Franța deceniului șase, ca să-i spună nu unui Sartre, unui Brecht, unui Arthur Miller, și să proclame, de cîte ori i se oferă ocazia, valorile de avangardă ale teatrului elitist (ce s-ar fi întîmplat, spune el, dacă oamenii
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
decât Occidentul, deși nici n-au dat cu nasul de România. N-au încercat cu adevărat să facă ceva aici, firește punând osul la treabă, că ușor nu e nicăieri, în schimb se plâng întruna că sunt marginalizați și neînțeleși. Societatea românească nu i-a strivit, cum pretind ei vehiculând prefabricate de gândire de la televizor, pentru simplul motiv că nici n-au intrat într-un contact serios cu ea. Una e să părăsești țara la 40 de ani, după ce ți-ai
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
se poate încredința, fără suspiciunea incompatibilității, unor asemenea construcții la limita neverosimilului. Costumele acestea, îmbrăcate episodic și apoi transmise ca zestre, au devenit și un altfel de zestre, migrînd către iatacurile domnești sau, mai recent, către buduoarele doamnelor din înalta societate care își regăseau, în aventura blîndă a travestiului și în stilistica lăuntrică a unui art nouveau pastoral, caste pusee erotice și tot atît de scurte frisoane ale unui patriotism abia șoptit. Aici, în această lume în care totul se încredințează
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
romanul Balamucul, dragostea mea... este la rândul lui o satiră în care lucruri familiare sunt încurcate la maximum, rămânând cu toate acestea recognoscibile, o scriere în care este prezent un absurd nu atât kafkian (având în vedere că este satirizată societatea), cât caragialesc.
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
un tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a unor locuri și oameni de demult. Fălticenii copilăriei, angajarea în slujba mișcării legionare, cochetăria cu marxismul, diaspora română din Franța, marile dezbateri de idei din societatea franceză postbelică, Eminescu, relația cu Dumnezeu, barbaria "omului de la Slobozia" (cel care i-a scris lui Corneliu Coposu: "Domnule Coposu, dacă ați venit în țară după ani de trai fericit (culmea cinismului pentru cine cunoaște, cît de cît biografia lui
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
în acest mod că lucrul valoros pe care l-a învățat la școală există în realitate. Ceea ce susținea însăși școala făcută, fie și numai elementară, din care ies ca pe bandă inși alfabetizați capabili să facă față rigorilor minime ale societății. Nu ca țiganul care n-are buletin, n-are adresă, nici măcar nu știe să se iscălească, vânzând pe străzi fiare vechi și care dacă ar intra vreodată la Luvru, precis că s-ar gândi imediat cât să ceară pe el
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
Nicolae Manolescu DACĂ mi-ar arde de glumă, aș spune, cu vorbele lui Caragiale, că societatea civilă românească este astăzi sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Imediat după 1989 s-a făcut mult caz pe tema refacerii acestui țesut social distrus de comunism. Au apărut numeroase organizații și asociații care promovau ideea, între care cele mai faimoase
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
au fost Alianța Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
alunge pe investitorii turci. Toate guvernele au dorit ca România să intre în NATO și în UE. După treisprezece ani de la revoluția anticomunistă, opoziția cea mai importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în urmă iadul comunist ajungând în paradisul democrației, al profuziunii materiale, al libertății: America. Personajele se integrează noii societăți cu entuziasm de neofit. Altoiul civilizației americane pe trunchiul neaoș românesc dă naștere unor discrepanțe ilare ce amintesc de Alecsandri și Caragiale. Astfel, primul lucru pe care îl face emigrantul român odată aflat pe pământ american este acela de a
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
premiilor câștigate la diferite concursuri pentru consumatori, unul dintre personaje se plânge: "...nu mai am nici unde să le pun. Debaraua e plină... Dar viața mea e cam goală." Explicația, banală, se ivește, prin vocea domnului Niculescu: "Trăim într-o societate de consum care ne oferă mai ales produse de consum. Dar ceea ce este esențial pentru spirit, nu se află în galantare." Venirea în America, așadar, nu a schimbat decât coordonatele exterioare ale vieții personajelor, interiorul rămânând la fel de pustiu ca înaintea
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
confiscate în condițiile legii. Pot fi confiscate, nu este obligatoriu să fie confiscate.Așa se explică de ce "inginerii financiari" au putut să devalizeze bănci, fonduri de investiții, să fure "legal" și să nu pățească, niciunul, nimic. Absolut nimic! într-o societate unde Dreptul este suveran, asemenea specimene ar fi umplut pușcăriile și n-ar fi rămas nici cu chiloții pe ei, dacă desu-ul respectiv nu a fost dobândit în mod cinstit. a4) Despre obligații. Art. 43(1) Statul este obligat să
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
cere investigarea gravei situații de la OTV, n-are nici o legătură cu omonimul care l-a invitat într-o lungă călătorie pe Dan Diaconescu, ba chiar i-a acordat un interviu cât toate zilele? Mai grav: cum pot azi voci ale societății civile să se alăture corului anti-OTV când n-a trecut nici o lună de când trei străluciți reprezentanți ai acesteia, Gabriel Andreescu, Dan Petrescu și Marius Oprea, n-au dat nici un semn de icter mecanic provocat de prezență alături de marele maestru al
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
Gabriel Andreescu, Dan Petrescu și Marius Oprea, n-au dat nici un semn de icter mecanic provocat de prezență alături de marele maestru al, citez, "antisemitismului, xenofobiei și calomniei"? Lucrurile sunt încurcate rău de tot, dar ele sunt încurcate pentru că la nivelul societății românești nu există nici urma de demnitate. Ne complacem în cele mai mari mizerii numai pentru a fi băgați în seamă de tot felul de arătări ce beneficiază de-un microfon și de-o cameră de luat vederi. Ne descalificam
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
el. Și pe bună dreptate. Din '90 încoace se scurg de la buget bani buni pentru finanțarea campaniei electorale a unor partide care nu există decît cu numele. Partide de familie au primit sedii care sînt de mulți ani subînchiriate unor societăți comerciale, cel mai adesea cîrciumi. Mai nou aceste partide orfane de membri își vor putea cumpăra sediile, lăsînd astfel cu buzele umflate proprietarii de drept ai imobilelor acordate cu larghețe de FSN din fondul de imobile naționalizate. La rîndul lor
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
cadre) e pur și simplu o descriere a documentelor din această arhiva, cel al Ioanei Cirstocea (Eșalonul de mijloc al partidului unic - norme și practici de promovare) face parte dintr-o cercetare mai amplă privind în special rolul femeilor în societatea socialistă, studiul lui Stejărel Olaru (Un dosar că multe altele) se ocupă cu analiza generală a celui mai consistent dintre dosarele arhivei brașovene, cel al inginerului Liviu Simeon. Jumătate dintre documentele reproduse în carte, mai bine de 100 de pagini
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
o caracterizare negativă, insă chiar în cele mai urîte cazuri cu greu ar putea fi comparate aceste caracterizări cu notele informatorilor Securității. Așa cum consideră Ioana Cirstocea, dosarele de cadre sînt în primul rînd o radiografie a unui segment consistent al societății românești - membrii de partid, dar nu cu mult mai mult. în același volum despre Securiștii partidului există și o notă de relații semnată de general-maior Victor Stănculescu - e posibil să fie unul și același cu generalul Victor Athanasie Stănculescu sau
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
mai tragic. Mănăstirea respectivă e însă și o spălătorie foarte lucrativa pentru clerul catolic, fetele muncind practic ca niște sclave. Dacă adaug că acest gen de muncă forțată a fost oprit abia în 1996, ca bigotismul încă face ravagii în societățile în care catolicismul nu e decît o altă expresie a fundamentalismului religios, vom înțelege și protestul Vaticanului față de mesajul filmului. Ce rămîne însă e forță neobișnuită cu care Peter Mullan își conduce filmul și tinerele personaje, cărora le-aș fi
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă. E greu de spus ce se va întîmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunțe la orgoliul de a dura în timp. Poate că poezia va dispărea și ea, la rîndu-i. Nu știu... Iar tînăra noastră literatură va fi dată uitării. În acest context, în contextul
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
post OTV. Nistorescu face o analiză devastatoare a posturilor de televiziune și de radio din România acuzindu-le că ori sînt de partea actualei puteri ori se fac că nu observă ce face puterea. Concluzia lui Nisto-rescu: În loc să deplîngă OTV-ul, societatea civilă și opoziția ar trebui să se trezească și să înceapă redescoperirea celui mai mare ecran al României: stradă. Poate așa se mai echilibrează nițel lucrurile." v Și dacă tot am ajuns și la capitolul interzicerii postului de televiziune OTV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]