3,508 matches
-
rurale actuale Populații şi teritorii Tehnicile GIS în monitorizarea şi administrarea teritoriilor Utilizarea tehnicilor SIG în analizarea dinamicii peisajelor rurale Dinamica actuală a peisajelor montane Modificările învelișului de soluri şi efectele sale asupra dezvoltării durabile Schimbările climatice şi implicațiile lor socio-economice Riscuri naturale şi antropice Studii comparative de geografie economică (industrie, agricultură, transport, comerț, turism) Geografia muncii Organizare şi amenajare teritorială Geografie politică Geografia turismului Organizare și planificare teritorială Geografia populației Utilizarea și degradarea terenurilor agricole Riscuri hidrologice Geomorfometrie Geomorfologie fluvială
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]
-
tip perovskit Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului Facultatea de Drept Protecția drepturilor și libertăților fundamentale prin normele dreptului penal Consacrarea și garantarea proprietății Fiscalitatea companiilor multinaționale Finanțarea cheltuielilor publice ale colectivităților teritoriale Instituția familiei în contextul schimbărilor socio-economice Separația și echilibrul puterilor în stat Dreptul comerțului internațional în epoca digitalizării Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Armonizare legislativă și suveranitatea în Uniunea Europeană Întărirea integrării europene în plan financiar prin intermediul legislației Rolul Curții de Justiție a Uniunii
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
interculturale în strategiile de marketing ale companiilor multinaționale Cercetătorii academici în fața provocărilor societale : percepții, competențe, roluri Competențe profesionale sau valori morale în învățământul superior de economie și administrarea afacerilor - o dezbatere Provocări și avantaje ale abordării interdisciplinare în cercetările socio-economice Regiunea ca mediu de dezvoltare antreprenorială Antreprenorul și motivațiile de a crea o întreprindere Intențiile antreprenoriale ale studenților între dorință și acțiune Pilotajul întreprinderii pe baza indicatorilor financiari Management și noi instrumente de ameliorare a performanței organizației Fidelizarea generaţiei Y
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
rurale actuale Populații şi teritorii Tehnicile GIS în monitorizarea şi administrarea teritoriilor Utilizarea tehnicilor SIG în analizarea dinamicii peisajelor rurale Dinamica actuală a peisajelor montane Modificările învelișului de soluri şi efectele sale asupra dezvoltării durabile Schimbările climatice şi implicațiile lor socio-economice Riscuri naturale şi antropice Studii comparative de geografie economică (industrie, agricultură, transport, comerț, turism) Geografia muncii Organizare şi amenajare teritorială Geografie politică Geografia turismului Organizare și planificare teritorială Geografia populației Utilizarea și degradarea terenurilor agricole Riscuri hidrologice Geomorfometrie Geomorfologie fluvială
ANEXĂ din 26 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260202]
-
86% din rețeaua de drumuri naționale este reprezentată de drumurile cu o singură bandă pe sens, acest lucru reprezentând unul din factorii principali care duc la statisticile nefavorabile pentru România în ceea ce privește siguranța rutieră, precum și la costuri socio-economice ridicate legate de accidentele rutiere. Drumurile cu o singură bandă de circulație pe sens sunt considerate a fi cele mai periculoase conform studiilor recente efectuate de EuroRAP (Programul European de Evaluare a Drumurilor, organizație non-profit, înregistrată în Belgia, care este
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]
-
VIII și care se caracterizează prin sângerări spontane sau traumatice. Conform datelor Federației Mondiale de Hemofilie (WFH) și ale Consorțiului European de Hemofilie (EHC), nu există diferențe notabile ale incidenței hemofiliei congenitale, legate de zona geografică, rasă sau de nivelul socio-economic. Prevalența bolii este de aproximativ 25 de cazuri la 100.000 persoane de sex masculin, respectiv 1 bolnav la 10.000 persoane din populația totală. În medie, 80-85% din cazuri sunt reprezentate de hemofilia A iar proporția formelor severe (nivelul FVIII<1%) este
ANEXĂ din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254441]
-
Văii Jiului, în baza promovării de principii comune și politici integrate. Strategia va da startul unui demers de creștere a capacității și responsabilității fiecărui cetățean al Văii Jiului de a propune și de a participa la implementarea acțiunilor pentru revitalizare socio-economică și tranziție de la cărbune. Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030. vizează reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, influențată negativ de evoluțiile înregistrate la nivelul populației și sub aspectul dezvoltării economice, în
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
stakeholderi în urma rezultatelor considerate “modeste”, “insuficiente” sau “nesatisfăcătoare” obținute de-a lungul timpului în contextul eforturilor de elaborare a unor strategii de dezvoltare pentru Valea Jiului, care nu au permis zonei să avanseze pentru atingerea tuturor obiectivelor în plan socio-economic. Potrivit evaluării unor participanți implicați în consultări, procesul de consultare circumscris elaborării prezentei strategii a fost descris ca fiind “unic” în istoria Văii Jiului din punct de vedere al transparenței, diversității formatelor și extensivității. Implementarea cu succes a viziunii de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
consolidarea încrederii comunităților locale în actul public decizional, creșterea profilului responsabil și activ al decidenților locali, anularea preconcepțiilor și scepticismului populației față de șansa reală de materializare a unor astfel de inițiative complexe cu implicații pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului și obținerea unei finalități de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziție carboniferă reușită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes și la nivelul altor regiuni din România. Valea Jiului
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
în dezvoltarea microregiunii în raport cu dificultățile întâmpinate și cu realitățile actuale. Implicarea directă a tuturor locuitorilor din Valea Jiului în procesul de tranziție de la o regiune monoindustrială la o zonă cu noi perspective de dezvoltare, reconfigurată energetic și socio-economic, reprezintă cheia de succes pentru o schimbare radicală de mentalitate și de viață în ansamblu. Pentru definirea unei viziuni integrate, care să reflecte cât mai bine obiectivele vizate prin acest document, părțile interesate de strategia de dezvoltare a Văii Jiului
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
și protecția mediului înconjurător. Prezenta Strategie va completa, susține și alinia eforturile și obiectivele deja stabilite de autoritățile Văii Jiului prin strategiile locale pentru adresarea cât mai multor probleme ce necesită rezolvare în vederea creșterii nivelului de trai și dezvoltării socio-economice a microregiunii, ca liant între toate strategiile locale. Un aspect esențial în conceperea strategiei a constat în identificarea sectoarelor pentru care dezvoltarea este absolut necesară ca pas important pentru atragerea de investiții, crearea condițiilor de dezvoltare a unor sectoare importante
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Just Transition Mechanism), Pactul Ecologic European (European Green Deal), Politica de Coeziune a Uniunii Europene (EU Cohesion Policy), cu valorificarea avantajelor competitive locale ale Văii Jiului. Strategia susține planificarea echilibrată și realistă a viitorului Văii Jiului în raport cu nevoile socio-economice locale, cu lecțiile desprinse din experiențele anterioare ale zonei și cu evaluarea celor mai bune soluții de promovare a energiei curate, care deja sprijină peste 2 milioane de locuri de muncă la nivel european. Perspectivafoștilor angajați în sectorul minier va
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
consolidarea încrederii comunităților locale în actul public decizional, creșterea profilului responsabil și activ al decidenților locali, anularea preconcepțiilor și scepticismului populației față de șansa reală de materializare a unor astfel de inițiative complexe cu implicații pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului și obținerea unei finalități de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziție carboniferă reușită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes și la nivelul altor regiuni din România. Principalele valori
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
economică, spiritul antreprenorial și oportunitățile de inovare, calitatea vieții și protecția mediului, potențialul turistic și valorile locale ce consolidează identitatea comunităților din zonă. Coroborate într-o abordare conceptuală de dezvoltare integrată, acestea vor contribui la realizarea obiectivelor strategice de progres socio-economic al Văii Jiului. În plus, direcțiile de acțiune vizate pentru dezvoltarea Văii Jiului vor fi calibrate la obiectivele Pactului Ecologic European (2019) ce vizează economiile moderne competitive, inclusiv din perspectiva utilizării resurselor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
implicare pro-activă, atât din partea autorităților, cât și din partea comunităților și actorilor locali, pentru facilitarea comunicării și implementarea de acțiuni comune în beneficiul societății, în special în condițiile în care restructurările și reformele au condus atât la degradarea mediului socio-economic în ansamblu, cât și la deteriorarea încrederii și capacității de dialog între diferiții actori implicați. Dimensiunea teritorială a Văii Jiului și Instrumentul Investiții Teritoriale Integrate -ITI Valea Jiului Prezenta Strategie este elaborată pentru Valea Jiului, microregiune din județul Hunedoara, definită
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
care vor întâmpina cele mai mari provocări, și va mobiliza cel puțin 100 miliarde Euro prin: Sprijin financiar un Fond de Tranziție Justă de 17,5 miliarde Euro, cu generarea de investiții de cel puțin 30-50 miliarde Euro pentru susținerea costurilor socio-economice ale tranziției (diversificare economică, recalificare etc.); prevede alocarea de surse de finanțare adiționale celor pentru politica de coeziune, la care se vor adăuga transferuri din alocările naționale FEDR și FSE+, precum și cofinanțare națională. o schemă de tranziție justă “InvestEU
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
pentru investiții în sectorul energetic și infrastructurii de transport, rețelelor de termoficare, transportului public, eficienței energetice, infrastructuii sociale și pentru alte proiecte de care vor beneficia în mod direct comunitățile din zonele afectate și care vor contribui la reducerea costurilor socio-economice ale tranziției. Planuri teritoriale pentru regiunile care vor beneficia de facilitățile financiare, pentru stimularea investițiilor Condiții atractive pentru investitorii publici și privați Asistență tehnică acordată prin intermediul unei Platforme de Tranziție , pentru consiliere si sprijin. De asemenea, vor fi valorificate
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
ce urmează a deveni inactive în următorii ani, cu măsuri de ecologizare adecvată și de reconversie în obiective turistice în baza unor lucrări de reabilitare eficientă; Dezvoltarea zonei prin stimularea unei economii verzi durabile pentru protejarea sănătății și asigurarea rezilienței socio-economice a comunităților, în paralel cu sănătatea naturii pe termen lung. Nevoi, oportunități și acțiuni de dezvoltare Evoluțiile economice modeste nu au permis crearea de oportunități atractive în Valea Jiului, acutizând subsecvent problemele sociale pe multiple segmente. Acțiuni coerente pentru revitalizarea
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
fi create premise pentru dezvoltarea de afaceri locale prin prisma economiei circulare, în special la nivelul IMM-urilor. Totodată, se va evalua oportunitatea creării unui centru pentru prezentarea celor mai noi tehnologii în domeniul dezvoltării durabile. În Valea Jiului revitalizată socio-economic vor exista premise favorabile transformării zonei în model de regiune prietenoasă cu mediul care, prin măsurile luate în beneficiul sănătății populației, pentru protejarea frumuseților naturale ale zonei și pentru folosirea mai eficientă a resurselor, va deveni etalon de bune practici
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Națională de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă 2021-2027 Strategia Națională de Incluziune Socială 2021-2027 Strategia Națională în domeniul politicii de tineret 2015-2020 Strategia Națională pentru promovarea și protecția drepturilor copilului 2014-2020 Planul Național de Reformă (îmbunătățirea calității vieții și integrare socio-economică, creșterea calității si gradului de acoperire a serviciilor sociale, reducerea sărăciei în rândul celor mai defavorizate persoane) Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (ODD 8– Muncă decentă și creștere economică, ODD 10 – Inegalități reduse ) Direcția strategică I.3. Modernizarea învățământului în regiune
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
investiții în infrastructura de educație și în învățare pe tot parcursul vieții Situația actuală Educația, nivelul de pregătire școlară și de calificare profesională sunt factori cu impact semnificativ în dezvoltarea și evoluția comunităților. În zonele afectate de sărăcie și probleme socio-economice, cum este cazul Văii Jiului, învățământul joacă rol cheie în asigurarea unei bune perspective de viață la nivel individual, precum și a bunăstării colective prin prisma contribuției la ridicarea nivelului de dezvoltare economică a zonei și creșterea calității vieții. Valea
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Turism, cu Strategia Minieră a României 2017-2035, cu Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-2025, cu Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020, cu prima versiune a Programului Operațional Vest 2021-2027 și cu prima versiune a Analizei socio-economice și SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027. Direcția strategică III.2. Modernizarea și diversificarea infrastructurii și serviciilor de turism Obiectiv specific III.4. Creșterea numărului de turiști și a duratei șederii acestora prin crearea de structuri de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
două zone din Valea Jiului sunt prezente pe Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local: Zona Parâng - Petroşani (stațiune turistică de interes național) și stațiunea Straja (stațiune turistică de interes local). Conform primei versiuni a Analizei socio-economice și SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027, publicată de ADR Vest în iunie 2020, numărul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare din stațiunea Straja și din zona Parâng – Petroșani s-a triplat din
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
națională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-2025, cu Strategia Educației și Formării Profesionale din România 2016-2020, cu Planul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest 2014-2020, cu prima versiune a Programului Operațional Vest 2021-2027 și cu prima versiune a Analizei socio-economice și SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027. Direcția strategică III.3. Dezvoltarea domeniilor cultură, activități sportive, agrement și industrii creative, adaptate specificului local Obiectiv specific III.6. Revigorarea orașelor prin proiecte de regenerare urbană și stimularea capitalului
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
nocturnă, care se desfășoară în Masivele Oslea-Retezatul Mic-Piatra Iorgovanului, în zona Câmpușel – Uricani), trofeul Pro Parâng (etapă în campionatul național de turism sportiv), Straja MTB Enduro (competiție derulată pe traseele de cicloturism din stațiunea Straja). Conform primei versiuni a Analizei socio-economice și SWOT din cadrul Planului pentru Dezvoltarea Regională al Regiunii Vest 2021-2027 și Institutului Național de Statistică, în 2019, au funcționat în centrele de agrement ale Ministerului Sportului (fost Ministerul Tineretului și Sportului), la nivelul Regiunii Vest, 5 tabere pentru
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]